Vacute si cioban, tablouri fixate in ramele Caraimanului si Costilei

A treia zi in care Valea Prahovei si nu numai, „doarme” si ingheata sub un plafon noros. Cred ca plafonul are o grosime de 150-200 metri si sta intre 1100-1300 m altitudine.

Cum iesi mai sus de 1300 m, vezi o intindere nesfarsita alba. In acest context, este perfect sa te asezi la pictat cadrul natural. Nu ca Grigorescu cu pensulele dar pe acolo… si aparatul foto poate fi considerat un fel de pensula 🙂 A timpului!

dscf6918

dscf6920

dscf6921

dscf6925

dscf6926

Cam asa, un prim episod. Maine, cum alergau un cerb… niste pradatori!

Ministerul Mediului despre Planul de Management al Bucegilor, Vipera Berus in zona Cascadei Tamina, Toamna si ploaie in peisaje

Cum bine spunea cineva de pe la noi, Bucegii au devenit o marfa si multi incearca sa-si ia o felie cat mai mare. Acum care este mai puternic si mai gurmand va si reusi. Eu cred ca aproape mai toti…

Stim ca Planul de Management al Parcului Natural nu a fost supus real dezbaterii publice, adica autoritatea de resort s-a adresat doar unora care activeaza prin Bucegi. De fapt, nici acestia nu au fost toti consultati… cum ar fi: Primaria Predeal, asociatiile care gestioneaza fauna in anumite zone din Parc si altii.

In special, a lipsit consultarea cu societatea civila, cu oamenii care merg pe munte, cei peste un milion de turisti. Se intelege ca Administratia Parcului, subordonata Romsilva, nu are cum sa vada cu ochi buni, activitatea asociatiilor cinegetice care nu apartin de Romsilva dar gestioneaza fauna in baza unor contracte incheiate cu Ministerul Mediului. Aceste asociatii au tendinta de a inmulti fauna si de a combate braconajul, pentru a se ocupa de fauna doar ei. Tot aceste asociatii platesc Ministerului o suma mare de bani, anual, pentru a gestiona fondul cinegetic… dar nu au voie sa vaneze peste tot, conform zonarii Parcului. Deci ei platesc si pentru gestionarea unor suprafete mari unde niciodata nu vor face vanatoare, selectie si asa mai departe. Platesc pentru ca asa este fondul organizat prin lege de ani de zile.

Aspectul cinegetic nu am auzit sa fie pus pe masa la dezbaterea cu institutiile ce actioneaza in Busteni. Ca acestia cu asociatiile nu au fost invitati.

In Bucegi, fiecare aspect si actiune trebuie tratata distinct si integrata apoi intr-o directie generala. Acest lucru nu se intampla. Unii nu vor oi pe Platoul Bucegilor, altii vor. Sunt turisti nemultumiti, sunt ciobani nemultumiti. Ba ca au caini multi pe langa turmele de oi, ba ca tot vine ursul pe la stana si nimeni nu face nimic. Mai e si treaba cu oile care manate de ciobani iresponsabili ajung in habitatele caprelor negre. Eu am tot zis ca nu sunt sanatosi. Dar stai si te intrebi… oare daca se faceau acele insamantari de pajisti cu banii ce vin de la APIA anual, daca se reabilitau terenuri degradate, mai intrau astia cu oile peste tot? Nu stiu, poate da, poate nu! Cert este ca nimeni nu s-a preocupat de pajistile din Bucegi, nu a bagat un leu in ele, doar le-a exploatat.

Referitor la Planul de Management m-am adresat Ministerului Mediului. Ca radem, glumim, ne mai vaitam dar blogul acesta este citit pe unde nu te astepti. Pentru ca nu se minte pe aici si nu se da liber la a spune fiecare toate nebuniile si prostiile. Nu se ofera titluri pompoase articolelor care sa induca astfel oamenii in eroare. Nu sunt „executii mediatice” cu ce face unul si altul. Mi se pare ca este o chestie normala ce fac si ca acest blog este necesar pe la noi… ca sa vedem realitate si din alte puncte de vedere. Evident ca mai bat si eu campii cu sa le dam niste suturi alora care critica reabilitarea refugiului din Saua Strunga 🙂

In adresa de mai jos, veti observa ce raspunde Ministerul Mediului:

adresa-mm

Sa credeti in primul rand ca isteria cu „s-a depus planul, nu mai e timp, nu se mai poate face nimic”, este tot o tehnica de manipulare prin care s-a dorit ca lumea sa se resemneze. Nu conteaza ca ai dreptate sau nu, totul este sa stai in banca ta.

Oricum, eu m-am incadrat in acel termen limita si am depus completarile la Plan… dar observati la punctele 1 si 2 ca Planul nu s-a depus inca.

DE ASEMENEA,

la punctul 3 rasuflati linistiti. Ma refer la cei care le pasa de Bucegi si nu posteaza doar poze ca sa-i vada prietenii pe unde se plimba si ce mari cunoscatori de munti sunt. Cand Planul va sosi la Minister, va fi pus in dezbatere publica pe site-ul lor, pe bune, nu ca pe la noi. Daca nu v-ati resemnat, vizitati zilnic site-ul. Daca v-ati resemnat, mai este o sansa 🙂

La punctul 4… aici am intins putin coarda. Pentru ca… o sa va spun si dvs. ce cred. Eu cred ca… si incerc sa fiu putin voalat… in Bucegi sunt oameni cu mari interese, cu multa putere de influenta si astia pot schimba Planul cand doresc. Bine, nu schimbari majore dar aproape neobservabile pentru 99%.

Bine, orice modificare este ilegala, cum spune si Ministerul. Dar ce mai conteaza daca sti cum sa o faci in asa fel incat sa nu se prinda nimeni…

Ideea este ca de prin Minister, ca mai cunosc si eu pe cate cineva pe acolo, razbat dese nemultumiri fata de acest Plan. Pentru ca multi cetateni au reclamat acolo si nu numai, faptul ca acest Plan este partinitor, nu au fost consultati si etc. Ceea ce a creat mari batai de cap unor functionari. Sunt zeci si zeci de sesizari depuse nu doar la Minister ci si la alte autoritati. Acestea din urma cer explicatii Ministerului fiind de competenta in special a celor care reprezinta Mediul. Politia intreaba daca s-a respectat legea, de la Secretariatul Guvernului nu stiu ce, ministrul etc. Cand atatia oameni fac atmosfera, fiecare isi ia masuri de precautie, cauta sa-si faca treaba, ca nu stii cine te ia la intrebari.

Inainte de orice, este o gafa a directorului Parcului aceasta lipsa de comunicare cu publicul. Daca era intelept si bine intentionat, punea totul in online, fratilor acesta este Planul, asta vrea fiecare autoritate, asteptam sa vedem ce ziceti. Si era simplu de tot! Nu avea bataie de cap nici el si nici volum de munca aceia din Minister. Eu am observat ca nu stie sa dialogheze, sa comunice cu oamenii, sa-i uneasca in jurul unei idei de interes comun. Nici nu-i lasa pe cei din jurul lui sa-l ajute. Si sa stiti ca Administratia Parcului chiar are niste oameni deosebiti, specialisti in diverse domenii, dar daca unul le stie pe toate si a propune inseamna a-ti bate cuie in talpa, nu mai zice nimeni nimic.

In primul rand, Administratia Parcului trebuia sa aiba un om pregatit in relatia cu publicul, care sa stie ce sa spuna si care astfel sa dea un aer de legitimitate tuturor actiunilor. Faptul ca in interviuri apare doar seful Parcului, si acesta cand si cand, face ca oamenii sa nu mai creada in cei care administreaza Parcul Natural. Li se pare ca institutia nu exista. Mai ales ca in mediul virtual unde informatia circula foarte rapid, ei nu exista… sau daca exista posteaza poze cu chefuri sau peisaje, ceea ce ii descalifica fara ca ei macar sa constientizeze. Drumul spre normalitate, protectia mediului, turism si dezvoltare durabila arata insa altfel. Ce se intampla in Bucegi este cu totul alt film!

Acum cu vipera din masivul Piatra Mare. Un pasionat de munte din Brasov, dl. Radu Neda, a pozat vipera in zona traseului spre Cascada Tamina, cred ca in week-endul ce a trecut.

Pozele cu aceasta vipera berus neagra-neagra 🙂 ca sunt diverse variatii coloristice la viperele berus, le-a postat pe Facebook.

Prin Bucegi si Baiului am vazut vipere, iata ca e logic sa fie si prin Piatra Mare.

radu-neda-langa-cascada-tamina

radu-neda-2Sursa: Facebook, contul d-lui Radu Neda

Si inchei cu toamna aceasta mohorata pe care nu o putem admira ca in alti ani din cauza ploilor. O toamna cu multa umezeala la munte si cu strat alb pe cele mai inalte varfuri.

dscf6171

dscf6176

dscf6178Ce imi place peisajul acesta 🙂 Il pozez in orice anotimp, de cate ori am ocazia 🙂

dscf6191

dscf6203Un mar specific zonei de munte, pierdut printre copaci din aceia, mai salbatici.

Arestarea unor responsabili cu protejarea mediului in Parcul Natural Bucegi; Boala limbii albastre si crescatorii de animale din Bucegi

Sunt, asadar, doua subiecte diferite.

Astazi, procurorii DNA i-au arestat pe directorul Agentiei pentru Protectia Mediului Dambovita si pe un comisar al Garzii de Mediu Dambovita, ambii cu atributii in Bucegi-partea damboviteana a Parcului Natural.

Cei doi au fost acuzati ca folosindu-se de functiile lor, au pretins anumite lucruri de la o societate comerciala…  Nu am sa le dau numele celor suspectati, pentru ca nu mi se pare in regula, nici nu ma bucur si nici nu imi pare rau. Vreau doar sa constat triumful legii asupra mitei, ca prea uita unii de atributiile care le revin si se cred mici zei.

SAMSUNG

Citez din comunicatul DNA:

„Din ordonanța de reținere întocmită de procurori a reieșit că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2012 – 2014, suspectul… a remis unor funcţionari cu atribuții de conducere și control din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Dâmbovița și Gărzii de Mediu Dâmbovița, sume de bani și bunuri în schimbul „protecţiei” pe care aceștia au asigurat-o agentului economic S.C. RO ECOLOGIC COMBUSTIBIL ALTERNATIV S.R.L. cu prilejul controalelor efectuate referitor la modul de preluare, depozitare şi procesare a deşeurilor la punctul de lucru Fieni, inclusiv prin furnizarea de informații nedestinate publicității.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.”

Iar astazi, acei functionari au fost arestati preventiv.

Probabil vor mai fi arestati si altii, imediat ce procurorii incep „sa sape”. Orice functionar, obligat de seful lui sa comita sau sa ingaduie ilegalitati, imediat ce ajunge in fata procurorilor, spune tot ce stie. Acolo, intr-o camera de unde nu stii daca vei iesi spre puscarie sau spre libertate, iti regasesti imediat memoria si valorile. Nimeni nu o sa faca puscarie pentru altul, lumea se prabuseste in jurul tau cand esti bugetar… sa te duci asa la puscarie ca vrea X sau Y??? Asa ca 90% dintre cei care ajung in fata procurorilor,  spun tot.

SAMSUNGDe la o sursa de incredere a blogului, care niciodata nu mi-a comunicat informatii false, se pare ca urmatoarea „mutare” va fi in lumea mediului din zona prahoveana…

….

Duminica, pe munte, am fost surprins de numarul de animale domestice inca prezente pe Bucegi. Astazi, m-am intalnit cu niste ciobani care mi-au explicat de ce stau pe munte si acum: „o musculita ce inteapa, transmite boala limbii albastre, si stam pe munte pana vine frigul si poate mor tantarii astia”.

La o simpla cautare pe net, aflam ca nu exista un pericol pentru om si ca specia cea mai afectata ar fi oaia. Deci, pe munte vor mai sta turmele de oi, din cauza acestei temeri. Ciobanii urcau azi cu diferite provizii!

b

Administratia Parcului Natural Bucegi ia masuri ferme in vederea protejarii mediului

O sa urmariti un reportaj bazat pe realitatea din cel mai vizitat munte din tara noastra.

Cititorii fideli ai blogului Bucegilor cunosc faptul ca zona inalta a Bucegilor, cuprinsa intre Piatra Arsa-Babele-Sfinx-Releul Costila-Crucea de pe Caraiman, a fost supusa in ultimii doi ani unei interventii distructive a unor localnici din orasul Busteni. Circa 70 de persoane conducand tot atatea jeepuri, transportand turisti racolati in zona statiei de telecabina Busteni, au creat drumuri cu masinile de teren in zona mentionata.

Respectiva arie, zona de conservare speciala, era distrusa in acest mod pentru a se pune mana pe bani, desi accesul motorizat este interzis spre Babele si semnalizat ca atare in teren. Aceasta activitate a fost ingaduita de diferite personalitati care au pus presiune pe reprezentantii institutiilor cu atributii in Bucegi. Nimeni nu putea lua nicio masura, nimeni nu zicea nimic de teama sa nu-si piarda serviciul.

1Dimineata, ora este de fapt 5:50

Prin urmare, a trebuit sa iau initiativa. Am chemat in toamna Jandarmeria din Ploiesti, cei de aici cat si altii, poate ar fi venit ei dar nu aveau cum. Cand se amesteca politicul, nu prea poti face mare lucru. Insa, nu are cine sa actioneze profesionist, prin diferite metode, prin care sa se ajunga la aceia care determinau autoritatile la inactiune.

Jandarmeria a oprit traficul ilegal spre zona Babele. La scurt timp de la actiunile Jandarmeriei, ce au implicat nenumarate patrulari, sanctiuni, ma aflam la Babele venind din Valea Ialomitei. In drum spre Piatra Arsa, m-am oprit de vorba cateva minute cu un angajat al Telefericului Prahova, poreclit Noni sau Nani. M-a intrebat pe unde cobor si i-am zis ca de la Piatra Arsa merg la Cota 1400 unde un prieten ma asteapta cu masina. Era in jur de ora 16. As fi putut foarte bine cobori mai repede, fie pe Valea Caraimanului, Jepii Mari sau Piciorul Pietrei Arse.

2

Imediat ce am plecat, angajatul care era si pe post de paznic la acea statie de telecabina a pus mana pe telefon. Astfel ca, un jeep plin de persoane carora li se oprisera activitatile ilegale spre Babele, gonea prin jnepenii de la Piatra Arsa, sa ma astepte. Stateau ca infractorii la panda, in timp ce eu mergeam paralel, pe un alt drum privindu-i. Era culmea, sa imi intinzi capcane…, la mine acasa cum se spune. Si eram sigur ca acel angajat, cu o proasta reputatie in lumea oamenilor de munte, va face ceva. Exista un punct panoramic pe traseul spre Piatra Arsa, de acolo se vede toata marea de jnepenis de la Piatra Arsa. M-am grabit sa ajung primul pe acel varf si am ajuns. I-am vazut pe acei soferi pe drumul din jnepeni.

Nu astepti pentru o discutie, pe cineva prin jnepenisuri dese 🙂 Mi se transmisese mai demult ca voi fi urcat intr-un jeep si aruncat undeva printr-o prapastie, sa nu stie nimeni. Nu m-am indoit de aceste vorbe o secunda. Acea retea infractionala facea legea pe munte. Insa cu inteligenta, vointa si cu legea pentru toti, nu pentru unii, schimbi lucrurile. As fi dat 10 ani din viata pentru o arma de foc, atunci. Ar fi fost legitima aparare, nu as fi stat eu la povesti cu ei, le faceam un bine, excursii motorizate se puteau desfasura si pe alte meleaguri. Pacat! Asa a fost sa fie!

5Aspect vreme

Nu am depus nicio plangere, nu avea niciun rost si nici nu are. Stiu eu de ce, stiu si altii…, cand timp de doi ani, actionezi ilegal, nestingherit si in vazul lumii, cat de limpezi mai trebuie sa fie lucrurile, ca sa te prinzi ca aceasta activitate are si o altfel de sustinere?? Si daca va spun eu lucrul acesta, care am schimbat multe lucruri prin Bucegi, fiti siguri ca asa este. Nu este insa treaba mea sa fac munca Justitiei, fac doar ce tine de mine!

Ieri 22.05.2013 a avut loc in Parcul Natural Bucegi o actiune ferma de limitare a accesului ilegal spre zonele protejate din acest sit Natura 2000, actiune coordonata de Administratia Parcului Natural cu sprijinul mai multor institutii de mediu. Au fost invitate mai multe institutii si persoane, etc, printre care si noi, Comunitatea Bucegilor.

Va dati seama ca nu puteam rata un astfel de eveniment, de cotitura, in protectia mediului. Drumul de acces spre Babele a fost inchis cu o bariera metalica. Infractorii, au rupt deseori panoul cu accesul interzis, din afirmatiile sefului Parcului, acel panou a fost vandalizat de mai multe ori in ultimii doi ani…dar nu au fost prinsi. Trebuie sa ai rabdare si determinare ca mine, sa poti sa pui mana pe ei 🙂 Imi cer scuze pentru modestia dovedita 🙂

4Ploaia ne-a dat tarcoale, mare parte a zilei

6Intersectia DJ 713 cu drumul interzis prin lege, catre Babele. Se vede ca a fost pus un nou panou, de curand.

7Demararea lucrarilor

8A fost o actiune bine organizata pana in cel mai mic detaliu

9

10Gropile pentru stalpii barierei au fost destul de adanci, mai bine de un metru

11Adjunctul sefului Parcului in prim plan

De ce s-au facut gropile atat de adanci? Pentru ca masinile 4×4 au diferite accesorii si sigur vor incerca sa disloce bariera!

12

13Asta fac in Bucegi persoanele cu studii superioare. In timp ce diferiti derbedei au in spate suportul unor oameni corupti, cu influenta, se plimba linistiti si privesc zambind

14

15

16Inginer silvic. Niciun participant la aceasta actiune nu avea altfel de studii

17

19Incheierea actiunii, in acest loc…

Bariera are un lacat la care nu poti ajunge decat cu cheia, fiind intr-o cutie metalica intoarsa in jos. Bagi mana pe dedesubt. Cate o cheie va fi data celor care au cabane in acea zona, jandarmeriei, salvamontului. Probabil cand o cheie va ajunge la Salvamontul din Busteni, acestia o vor distribui mai departe. Se stie ca mai multi salvamontisti, de exemplu Sergiu Nagy si Stefan Petrut fac excursii motorizate. Ideea este insa ca toti cei care intra cu cheie, fara cheie, ocolind prin pasunea alpina, pot fi asteptati la Babele. Nu mai sta nimeni la acea intersectie, in ploaie si vant…iar amenda minima este 5000 lei.

O sa adresez o cerere Telefericului Prahova sa monteze sau sa se permita montarea a doua camere video la statia de telecabina de la Babele, una orientata spre est si alta spre sud. Ca sa nu poate fi contestata nicio amenda.

Mai departe, dupa ce au sosit si alte lucruri, ne-am indreptat spre Podu cu Florile.

20Personajul cu ochelari si haina albastra face parte din personalul de intretinere a barajului de la Bolboci. Venise sa vada ce se intampla. De altfel si la bariera de la Babele au venit cateva jeepuri sa vada ce se intampla 😉

Asa si aici, pe langa soferii de jeepuri au aparut si cei de la baraj. Si despre acesti oameni umbla tot felul de vorbe, voi reveni intr-o zi…

21Este bine cand se fac actiuni de protejare a mediului. Acestea trebuie aduse in prim plan. Insa de ce nu merg lucrurile bine in tara asta desi avem legi? Pentru ca nu vor cate unii politicieni corupti, care influenteaza autoritatile statului. Astfel ca rezulta asemenea situatii, ca acestea din imagine.

Persoane cu studii superioare in domeniul mediului intorc betoane, in timp ce altii, mai smecheri…, continuarea exprima realitatea de zi cu zi a tarii

22

23

24Nu conteaza studiile cand faci lucruri bune. Totusi, in desfasurarea acestor lucruri bune, sa stii ca legea este impiedicata de unul si de altul, nu este prea ok…

25In toiul actiunii de la drumul spre Podu cu Florile, au aparut si ciobanii, urcau la stane cu animalele.

26Bucuria mea 🙂 Sa vad animalele cand urca pe munte. Parca muntele prinde viata…, va dati seama, daca acel fost presedinte de Consiliu Judetean, Florin Popescu nu avea idei distructive in Bucegi si daca ar fi gandit normal…, cate s-ar fi facut cu  acele peste 20 miliarde lei vechi cat a costat cabana nefunctionala de la Podu cu Florile? Cate turme de animale de exemplu, ar fi putut cumpara, cate stane turistice ar fi facut in zona damboviteana a Bucegilor?

27Dupa vaci au aparut oile

28Ce berbec frumos 🙂

29Magarusii

30

31Lacul Bolboci

32

33Locuri de vis

34Pe la ora 18 ne apropiam de incheierea actiunii, mai trebuiau facute si altele

35Seara, dupa cum aratau norii, urma sa ploua…si a plouat azi-noapte.

Angajatii Parcului si-au facut treaba, ramane ca soferii de jeepuri sa-si desfasoare activitatea doar pe drumurile publice si nu prin rezervatii si monumente naturale. Este adevarat, cand te-ai axat pe faptul ca poti face orice, te obisnuiesti sau nu te obisnuiesti cu implementarea unor masuri legale.

Si totusi nu te poti da jos din masina langa Sfinx. Poti cobori din masina la bariera si continua pe jos cativa kilometri pana la el. Nu ai conditie fizica, te lasa telecabina la 10 minute distanta de Babe si de Sfinx.

Oare ce le vor spune turistilor cand ii vor da jos la acea bariera? Pentru ca nu poti arunca acuzatii asupra oamenilor mediului, majoritatea turistilor avand totusi o educatie. Un panou si o bariera nu le poate monta oricine, de capul sau, fara temei legal. Cred ca asa vor invata si mai multi ca trebuie iubit si protejat mediul, casa in care traim. Evident ca melodia de mai jos este exprimarea perfecta pentru ceea ce sunt sigur ca gandesc anumiti soferi 🙂 …despre protectia mediului 😉

Mai de voie, mai de nevoie, nu ma indoiesc ca nu le place! 🙂

Pregatiri si intamplari inainte de Maratonul Pietrei Craiului

Deci toata noaptea s-au chinuit unii sa-mi sparga mailul si blogul :)) Sunt destul de complicate parolele, care fiind lungi si intortocheate nici macar eu nu le tin minte :)) Cine oare nu stia suficiente despre mine??

Simplu de ghicit! Eu cred ca numai dl. Nastasia, fost secretar general in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului in timpul d-nei Elena Udrea, nu stia mare lucru despre mine. Dumnealui are grad de colonel sau general, in prezent este inspector in cadrul Secretariatului General al Guvernului. Acum doua zile am anuntat institutiile statului ca prin fiul sau a ridicat o vila si o stana in muntii Baiului, incalcand legea. De nici o luna de zile are acte de mediu si el deja are vila ridicata de mai bine de un an de zile.  Probabil s-a suparat tare ca am dovedit cum anumite institutii l-au favorizat. Si el care scria in C.V.-ul sau „capacitatea de a-si recunoaste si accepta greselile” :)) Ceea ce nu inseamna mare lucru cata vreme nu faci tot posibilul sa nu le mai realizezi.

Deci al doilea nume in Ministerul Dezvoltarii ridica la vremea respectiva fara acte, o vila si o stana…nu el, ca nu era fraier sa apara in acte, ci o ruda de a sa. Coincidenta sau nu, au incercat sa sparga exact mailul de pe care am scris sesizarea catre Secretariatului Guvernului… 🙂

Eu asa cred, ca acest domn ofiter cu stranse legaturi in serviciile de informatii si cu apucaturi portocalii, -nu degeaba este prieten la catarama cu primarul Busteniului-…s-a suparat de asemenea maniera… unde naiba am pus zambetul? Aici erai? Doua puncte si o paranteza 🙂

Si pe mine ma doare in cot…de ei si pe ei in vipusca 🙂 Daca citeau blogul aflau ca am multe adrese de mail, pentru fiecare obiect de activitate :)) Poate nu recuperati timpul pierdut, voi astia cu studii la Colegiul National de Aparare…a tarii? Cred ca nu, a unor interese.

D-le inspector, general ca altfel nu se poate, mai este domnule iarba in muntii Baiului sau au mancat-o oile pe toata? :))

Mereu vad cate un elicopter survoland periodic muntii Baiului, se duce pe deasupra constructiilor lui, pardon, ale fiului. Parca am asa o umbra de regret ca nu vietuiesc talibani prin padurile Baiului :)) sa vada si ei elicopterul. Sunt cam rau, poate omul daca are stana, are si fân. Cine stie, poate sare din zbor…

Nu stiu insa cum se impaca cu vecinul sau, Nae Contes, are si nenea asta o vila mai spre vale. Nastasia este un intelectual chiar daca face astfel de chestii si Contes un om cu mana pe bâta sau pe pusca. Cand s-au luat alde Nastasia de ridicat stana si vila, s-a dus Contes cu jeep-ul peste muncitori si ciobani. Si i-a fugarit pe acolo pe pasuni. Pe unii i-a prins si i-a…intelegeti, Bonanza, Dallas. Cand sa-l rezolve Nastasia, ca omul asta e bagat bine de tot prin toate institutiile statului, a intervenit Savin, primarul din Busteni si i-a impacat. Are o scoala pe el si Savin asta :)) Dar degeaba, ca Nastasia este dusmanos si tine minte :))) Va dati seama ca in treburile acestea nu au ce cauta politisti, astea se rezolva altfel…si vazand eu ca astia au pus mana pe pasunile orasului si si-au facut vile pe acolo cu complicitatea unor autoritati, i-am deconspirat la pachet…nu la Parchet, pentru ca si cu aia sunt prieteni :))  Mai trebuie la ambasada Americii, acolo este de ei…probabil trebuie sa iau la rand si pe cele din U.E.

….

Chestia asta atarna prin padure de o sarma, vreo capcana ceva…in trecut

Un bustean adus de ape, de acolo de unde nu exista nicio urma de constructie…venit din padure

Busteanul are destule cuie…

Printre altele, ieri am aflat ca la Sinaia va fi un Cros al Cardiologilor, ceva scurt de vreo 4 km…asa ca mi-am zis, sa merg. Bun, si m-am trezit azi la ora 5 sa ma pregatesc, pe la 7:30 trebuia sa fie startul. Cum era lume multa la inscriere, startul s-a dat la 7:50 aproximativ. Unii corespondenti de presa au fost anuntati ca vor fi circa 400 de participanti, pana la urma cred ca au fost undeva putin peste 200.

Casino-ul dimineata

Organizatorul…explicand ideea concursului

Imagini inainte de start

„Dimi” -baiatul Andradei si al lui Bert, luand o gura de apa dupa incheierea cu succes a celor doua ture

Participanti, la pas sau in alergare, nu a mai contat

Putin mai tarziu am privit si Bucegii si cerul acestora:

Ca o urma de meteorit…

Vantul incepea sa destrame norii agatati de crestele muntelui…acum este senin! 🙂

Sa spun cate ceva despre cros:

Traseul de alergare a fost prin centrul statiunii, Hotel International-Casino Sinaia si retur, dupa care inca o tura. Ideea a fost sa aduca in atentia oamenilor utilitatea alergarilor. Organizatorii, medici aproape toti, au fost cei din Athletic Cardio Club si au avut sprijinul tututor institutiilor locale. Initial s-a insistat pe  faptul ca prima tura este una usoara, sa vada lumea un grup omogen, dar pentru ca nu a stat nimeni in fata, la circa 5 metri de grup, lucrurile s-au desfasurat altfel. Fiecare a fugit dupa posibilitati :)) Nu se incheiase prima tura ca eram al patrulea. Am incercat eu sa stau mai incet sa nu  ma vada cameramanii…era aiurea sa fug tare. Si aveam de gand sa las in fata liceeni, doctorii erau prea in urma. Numai ca primii doi incheie prima tura si nu mai iau startul la a doua…si ma trezesc in a doua tura avand in fata doar o persoana. Asa ca am alergat mai usor…doar ca aproape de parc ne-am intalnit cu cei din prima tura…altii veneau de pe o banda pe alta, nemaiefectuand bucla parc-casino-parc, asa ca eu cred ca real nimeni nu stie cine a sosit in primii trei-cinci.

Dar daca s-ar fi facut un clasament atunci concurentii ar fi avut numere de concurs, ar fi fost arbitrii si posturi de control…asa a fost un indemn pentru sanatate prin miscare. Pentru mine un antrenament pe asfalt pentru maine. In vreo 20 minute am incheiat cursa…o sa fiu modest de data asta si o sa spun ca doar in primii 10 :)) Asta de fapt este scopul meu cam la fiecare concurs. Maine nu are cum sa fie valabil pentru ca participa cei mai buni sportivi in domeniul alergarilor montane…dar acolo, din mai bine de 600 de participanti, ma ratacesc si eu in primii 50. Anul trecut am venit pe locul 32 si prietenii radeau de mine…ca alergam in reluare, ca eram la plimbare, ca ma menajez…Razvan si Cornel spuneau asa. Anul asta trebuie sa fug mai departe de ei ca sa nu ma mai vada :)) Nu i-am luat in considerare pe Iulica si pe Matrix, daca scap de primii sigur nu scap de ei. Poate reusesc sa fac la fel de multe poze ca anul trecut, sa nu imi termin picioarele prea tare, si sa vin mai incoace de locul 30, la categoria mea.

O sa imi placa foarte mult maratonul acesta. La 18-29 de ani se intrec Adi Bostan, Viorel Palici, Florin Munteanu, Vlad Florin Danut, Silviu Balan mai sunt vreo 7 apropiati de valoare, Andrei Tale, Florin Totalca… Nu stii pe cine sa pariezi. Na, acum as vrea sa castige Silviu ca suntem prieteni, dar si Adi Bostan este un tip simpatic, Palici-ul la fel :))

Si pe la noi la 30-40 sunt o groaza de nume sonore: Fodor Alexandru, Galiteanu, Alin Tanase. La aceia peste 55 de ani ii doresc succes d-lui Stan Turcu, un obisnuit al blogului. Anul trecut a luat parca locul 2.

De obicei, cine vine primul, nu conteaza la ce categorie, acela este cel mai bun sportiv montan al tarii.

….

Si uitasem ceva foarte amuzant. Alaltaieri ma suna profesorul de biologie Manea. Dansul are vreo 70 ani, multi inainte! 😉
El scrie o carte despre profesori, oameni de valoare din oras si imprejurimi. Sa o iau cu inceputul 🙂 Suna telefonul, ma uit: „Profu’ Manea”. Raspund relaxat pentru ca de regula introducerea este lunga si vizeaza hotii tarii care au nenorocit tara, apoi imi spune „Adi, tu nu ai fost elevul d-lui Stanica, profesorul de romana?”  Adi neintelegand unde bate raspunde ca berbecul afirmativ. Si au inceput lamuririle suplimentare, cartea, deci vroia sa scriu cateva randuri despre dl. Stanica Mihai, dirigintele si proful de la liceu.

Eu cu domnul profesor, adica dirigu’ nu prea am fost prieteni :)) Daca in clasa a 9 si a 10 ma facea revolutionar, intr-a 11 si a 12 ne ignoram complet. Cand venea adiacent vorba de mine atat spunea: „El are legea lui, nu intru in discutii” :)) M-am gandit totusi sa scriu si eu ceva pentru posteritate si sa-i dau d-lui profesor Manea.

Incep asa, imi spun numele si:

„L-am cunoscut pe dl. profesor in anii de liceu cand i-am fost elev si el mi-a fost diriginte si profesor. Era un profesor foarte bine pregatit dar ca om mai avea de invatat. Mi-aduc aminte o intamplare din clasa a 10-a ultimul trimestru. Dl. profesor avea obiceiul sa ne dea tema pentru acasa, ceva foarte simplu si lipsit de importanta. Dupa ce ne detalia foarte bine lectia, si ne indica sa citim o anume carte, dansul ne cerea sa facem un conspect de pe rezumatul din manual. Pentru mine, care citisem sute de carti inclusiv acelea pe care ni le preda mi se parea inutil sa copiez cateva fraze din  carte, ca papagalul. Si nu imi scriam decat foarte rar. Ghinionul facea ca eu sa fiu in banca din fata lui, alaturi de prietenul meu Razvan Alexe. Si de multe ori ne dadea nota 3 pentru ca ii raspundeam ca nu ne-am scris. Intr-o zi, m-am enervat ca nu intelegea ca este prostesc ce ne cere si cand l-a intrebat pe Razvan daca si-a scris acesta i-a aratat pagina goala. Proful fuga la catedra sa-i treaca 3-ul. Cand m-a intrebat, nici macar nu m-am obosit sa deschid caietul :)) I-am zis ca nu. El iara fuga la catedra sa-mi treaca nota 3. L-am insotit cu glasul pana la catedra „Stiu, nota 3!” :)) Era atat de banal si de usor de intuit :)) Dirigu’ s-a uitat la mine pe sub ochelari si a spus: „A, da, pentru tine este si nota 1” 🙂 Eu din banca „Perfect!” :))

Ne da o lucrare de control, fiecare rand de elevi avea o tema. Mie mi-a dat exact ce stiam mai bine. Ma asteptam la un 9, cand vine cu lucrarea ma striga si imi zice „N-ai stiut nimic, 6 cu indulgenta”. La pauza am comparat lucrarile, altii scrisesera mai putin si mai prost si aveau 8 :)) Dupa cateva zile ii vine lui sa ma asculte si ma ridica in picioare. Aveam nu stiu ce carte de dezbatut. La ce ma intreba ii aratam ca stiam…dupa care el facea tot felul de paralele literare, a lungit-o asa toata ora, ca sa ma tina in picioare. Pai eu stateam si toata ziua in picioare :)). Cand sa iasa din clasa isi aduce aminte ca nu mi-a pus nota. Se intoarce la catalog imi trece nota 4 si imi zice ca nu am stiut nimic. Eram pe burta toti de ras :))

Mai ramanea teza, aveam pana atunci notele 1,4,6…iar mi-a dat exact ce stiam mai bine: universul poetic al lui Cosbuc. Si i-am insirat eu acolo exemple din tot ce a scris Cosbuc. Nu mi-au ajuns patru pagini, si ca sa imi incapa versurile le scriam cu bara, nici prea multe, nici prea putine, suficiente. I-am dat teza si i-am spus „Vedeti ce nota mai imi dati!”. Nici nu m-a bagat in seama 🙂 Mai erau cateva zile si venea vacanta de vara…nu mi-a zis niciodata cat am luat la teza. Probabil 9 sau 10 ca altfel ramaneam corigent. Oricum era o exceptie…de multe ori se mira de notele mari pe care le aveam la alte materii. Cred ca a fost si mai surprins cand ieseam de la bac cu note de 9,50 la franceza, 9,50 la istorie, 8 romana oral, 8,40 istorie universala, etc…obtinand a 8 media din liceu 🙂 ”

Ca si incheiere imi voi aminti mereu de el cu drag, ca profesor a fost foarte bun! ” :)) O sa listez paragrafele astea si i le dau luni profesorului Manea…cu adanca evlavie si emotie cutremuratoare, mai gasesc eu un termen idiot! Am sarit partea cu venitul parintilor la scoala pentru ca nu-i chemam. Parerea mea este ca ma privea doar pe mine… :))

Si o filmare cu o soparla mica ce pandea un cosas, sau invers :)) Cine mai stie cum se sucesc legile naturii…

Cam atat pana duminica! Sa aveti un week-end placut!

Planuri si imagini…pentru o „traditie” montana

Eu le denumesc locuri de vis sau de poveste. Pentru ca ajuns in acestea parca traiesti un basm, sunt farame desprinse de prin carti…

In fiecare toamna, de cativa ani alegem un astfel de loc. De fapt eu il propun, si ceilalti care vor sa vina sunt de acord. In ultimii doi ani chiar au fost niste alegeri reusite…dar nu imi este rusine nici de aceasta de anul acesta.

Mergem sa dormim pe munte, la o stana aleasa din timp, loc in care aprindem focul si stam la vorbe. Deja le-am propus prietenilor locul. Cam toti au spus ca merg, poze nu le-am aratat desi am avut intentia. Am zis sa le arat la „toata lumea”, pe blog. Acea stana si locul unde este amplasata sunt esenta, motivatia…

Pentru a alege un astfel de loc, privim/privesc toata vara pe traseele parcurse. Stana trebuie sa aibe un aspect ingrijit, sa fie ridicata intr-un cadru pitoresc, sa gasesti lemne in apropiere…daca este un izvor cu apa prin preajma cu atat mai bine. De cate ori ajungem trebuie sa facem curatenie, sa aranjam putin prin interior, sa dam afara ce nu are ce cauta…focul, la care pregatim diverse se face pe pamant, in stana, unde exista si vatra. Daca nu stii sa aprinzi si sa intretii focul umpli de fum toata stana si nu mai poti sta in ea. De dormit, ca se mai pot prinde cateva ore si de somn, se doarme pe niste lavite din lemn…peste care asternem crengi verzi apoi izoprenele. Peste izopren vine sacul de dormit.

Dupa o astfel de experienta, acasa trebuie sa speli tot… 🙂 Asta o spun de dinainte oricui ca nu am chef de plangaciosi si figuranti, pe acolo 😉 Poate ca vine si ursul, poate ca nu vine, poate apare vreun lup sau nu…parca acestea ar fi aspecte de luat in considerare…doar nu dormi in cort ca sa fi surprins. Pericole? Nu am observat niciodata si nu stiu ce ar constitui vreun pericol cand pleci la drum cu un astfel de obiectiv. Daca ploua?! Daca ploua nu inseamna nici asta cine stie ce, pentru ca nu stai in ploaie si nu mergi prin ploaie, totusi orice om de munte are in rucsac si pelerina de ploaie.

Ziua, de regula ajungem pe la orele 15-17, trece repede. Ocupati cu stransul si taiatul lemnelor, cu aranjatul stanei, cu acoperirea gaurilor pe unde poate sa intre vantul…plecam cu un intreg arsenal dupa noi, raman acolo, fie ca ne trebuie, fie ca nu. Vor stii ciobanii ce sa faca cu ele la primavara.

Acord sa dormi in stana nu ai cui sa ceri. Fiind un adapost pastoral temporar este la indemana oricui turist, om de munte, etc. Ideea este sa nu strici si sa inchizi usa la plecare. Altfel, cand va ninge zapada se va asterne si in interior. Din ce am observat, cele mai multe stane sunt vandalizate chiar de ciobani…le lasa asa ca sa nu ma stea nimeni in acestea. Doar ca noi mergem acolo unde merg prea putini si unde de regula nu se produc daune prea mari.

Am vazut stana din timpul unor antrenamente de alergare montana. Am vazut-o de departe…ceva nou aparuse undeva pe o pajiste. Cum am vazut-o, de la kilometri distanta, mi-am dat seama ca este o alegere buna…pentru noi.

Cu prima ocazie, care nu a fost prea imediata…am ajuns mai aproape pentru a o studia. Este superba, cadrul este deosebit…ma duce cu gandul la Retezat

Acum, daca am terminat cu expunerea, sa mai postez si fotografii cu respectiva locatie 🙂

Apropiere cu aparatul foto

Peste 55 de minute eram cu mult mai aproape 🙂

Imprejurimi

Pe acolo curge si un izvor…destul loc si pentru spiritul meu de aventura…sa colind printre pomisorii aceia draguti, sa casc ochii la stanci, urcat pe vale…

Multe de vazut si mult de umblat, deci este perfect

Arata foarte bine, este din piatra…ramane sa stabilim data plecarii

Din muntii Baiului pe Valea Cerbului

Ieri…ce zi 🙂

Am plecat eu in muntii Baiului, nu singur, cu un prieten si cativa amici. Ei sa culeaga afine, eu si cu altele pe langa culesul afinelor. Ce se intamplase? Prin telefon stabilisem cu un cioban pe care il stiam de prin luna iunie sa cumpar niste branza. Treaba este ca prin luna iunie cand umblam pe acesti munti dadusem intamplator peste cioban pe drum. Din vorba in vorba, am ramas la stadiul de cunostinte.

Din iunie am mai fost pe munte de cateva ori, m-am mai intalnit cu el, i mai dadeam una alta, cine isi inchipuie ca ciobanii sunt toti bogati se cam inseala. Si am plecat eu ieri cu un rucsac mare, noroc ca este doar drum forestier si nu pante mari. Ciobanul ma astepta cu doi burdufi de branza pe care nu vroia decat ce imi ceruse prin telefon, adica un bax de bere de 2,5 litri. Pe bere platisem in jur de 40 de lei, branza doar 1 kg era 25 lei, ce aveam atingea 100 lei. Totusi abia la intoarcere am luat burdufii, unul deja la ora asta este in Oltenia 🙂

Si apoi ne-am dus la cules de afine. Din varful muntelui am privit spre Azuga. Fiecare panta era presarata de oameni. Mai aproape de noi niste persoane carau lespezi de piatra cu o roaba pana la o caruta, apoi caruta urca in serpentine pana intr-o culme unde se depozita piatra. Ce munca titanica…

Eu am zis sa mergem langa cei care transportau piatra pe versantul unde lucreaza acestia, deoarece culegatorii de afine nu veneau pentru ca presupuneau ca nu sunt afine, devreme ce se cara piatra. Logica mea nu a fost pe placul amicilor care au pornit acolo unde mai erau si alti culegatori. Noi ne-am dus spre cei cu piatra. Nu a fost nevoie sa coboram prea mult…erau destule afine. Afinele nu se aduna bob cu bob, ci cun fel de faras/pieptene de metal se perie tufisul, dupa care in cutia metalica raman fructele. Erau atat de multe incat prietenul cu care eram s-a plictisit si s-a culcat prin iarba :))) Cand s-a trezit eu aveam 5 kg stranse. Am mai cules o ora si am plecat…ceilalti doi amici tot strabatand versant dupa versant nu au strans mai mult de 1,5 kg de fiecare. Era de asteptat cu atatia oameni de profesie pe acolo.

Acasa am impartit afinele, unele au ajuns la o cunostinta si asa am recuperat banii dati pe berea ciobanului, iar restul la rece. Deci cu putin efort si inspiratie, intr-o zi am cules si afine si branza, fara cheltuieli.

Azi…un eveniment in familie. Dupa banalitati si vizite si vorbe si discutii despre vreme si mersul societatii am scapat in sfarsit la o iesire in natura. Am pornit cu totii pe Valea Cerbului la un gratar. Mai ne trebuiau micii si pastrama. Si nelipsitele vorbe ale mamelor grijulii:

„Trebuie sa luam ceva proaspat poate vor si copii”…si uite asa ma intrebam eu cine are carne proaspata pentru gratar. Petrecaretii au pornit spre Valea Cerbului eu dupa mici si pastrama. Dupa 15 minute suna telefonul si asa am aflat ca am scapat de cautat pastrama, pe care chiar nu stiam de unde sa iau. Apoi micii…

Ajung la un magazin de incredere, vad, miros, era ok, persoana care vindea pune micii intr-o punga si i intinde catre mine. Intreb cat face, intind niste bancnote cam cat estimasem eu…dar : „Nu, nu, a zis seful sa nu va iau banii”. Nimic, omul nu vroia sa ia banii si pace. Dupa un multumesc zapacit ma grabesc si aproape de padure i ajung din urma.

Cu ideea ca o minciuna este o problema in plus pe viitor i spun sotiei cand m-a intrebat ca nu am platit micii. Nevasta-mea care nu rezoneaza cu mine in unele chestii montane, si sta mereu cu teama ca cine stie ce voi pati, imi spune sa ma potolesc, a inceput: „Cine stie ce ai mai facut, de unde il cunosti pe omul acela” d-astea.

Depasim impasul, gasim un loc potrivit de intins la iarba verde cu vatra de foc, dincolo de apa Vaii Cerbului, pe care am trecut-o descaltandu-ne. Eram langa padure, si nu ne instalasem bine ca o doamna, tipar clasic, a inceput: „E voie sa facem focul aici? Daca dam foc la padure”. Eu i raspund „Nu e voie nicaieri, dar nimeni nu a fost amendat aici, totul este sub control”. Apoi „Baiatul meu nu poate sa urce dupa lemne”, era vorba de un urcus de 20-30 m…”Ba poate, nu-i subminati vointa de pe acum, ca nu poate una sau alta”. Dupa aceea, vreascurile au fost prea grele pentru baiat, uite colo un padurar, prin iarba ce insecte or fi…pana la urma am „linistit-o” spunandu-i sa mai taca din gura ca de aceea nu se marita a doua oara.

Super pe Valea Cerbului, cu bune cu rele. Nu este nimeni care sa-i amendeze pe cei care arunca gunoaiele la intamplare. „Turistii” opresc pur si simplu masinile si arunca sacul cu gunoi pe marginea drumului. Intre timp aparuse o masina cu inghetata, ca pe timpuri cand eram mic. Si acum aceiasi atmosfera ca odinioara, copii strigau: „Masina cu inghetata! Masina cu inghetata!”. Spre disperarea celor cu care eram le-am dat bani copiilor sa fuga sa-si cumpere inghetata. Si alergau copiii desculti prin apa ca sa ajunga la drum unde stationa masina, apoi iar fuga-fuga prin apa spre disperarea unora ca vor prinde o raceala si spre multumirea mea 🙂

Masina cu inghetata 🙂

Primii au inceput sa se faca micii. Multi spun ca nu sunt buni, ca nu stiu ce si nu stiu cum, eu cand poftesc mici nu prea pot sa ma abtin, este ca si cu prajiturile, sunt primul 🙂

Frumos este sa stai langa un foc sanatos, din lemne de fag nu din orice putregaie gasite

In timpul gratarului apare o dacie, Papucul romanesc, plina cu pepeni, ardei, alte legume. Soferul striga de zor „Hai la pepeni, hai la pepeni!”. Nu am mai dat startul ca la inghetata ca nu avea rost :)))). Oricum rudele, prietenii rudelor, se mirau de orice. Cand au vazut ca baiatul meu fuge pe pantele padurii ca o veverita printre buturugi si copaci s-au pus pe ganduri 🙂 Daca le spuneam ca la 7 ani alearga un kilometru fara probleme si in cateva minute cine stie ce mai credeau.

Dupa ce am luat totul de pe gratar si am reaprins focul, m-am intins pe sacul de dormit care era desfacut si am adormit. Copii au facut poze cu aparatul meu, mi-au pus un carabus pe spate chipurile sa ma gadile dar biata insecta nu intelegea de ce a fost prinsa…noroc cu nevasta-mea ca m-a trezit la timp altfel faceam si insolatie. Oricum am spatele cam rosu :))) dar a fost o zi reusita. Am plecat ca venisera doua familii de prin Ialomita nu departe de noi si nevestele, niste slabute pe la 100 kg simulau miscari de dans, barbatii dadeau din maini, iar dintr-o masina se auzea o manea. Era ceva ca o concluzie cu ce s-a ales nu stiu cine in viata, cu mancare, bautura si femei. Caraghiosi de inculti…la munca fir-ati ai naibii de complexati :)))

Un altfel de gratar

Un tractoras cu remorci face curse pe Valea Cerbului. Pentru cativa lei de la gara din Busteni ajungi pana la cabana Gura Diham