De azi, pentru un timp, o sa incep o serie de articole de informare turistica, de promovare a unor locuri sau oameni, intamplari, idei… Nu vor fi chiar consecutive…
Articolele vor suferi de „abordare personala” 🙂 in sensul ca vor fi niste subiecte cum mi se vor parea mie, adica daca intereseaza si daca ajuta si pe altii in vreun fel.
Primul articol din aceasta serie este cel de fata. Cum arata o zi de week-end in Parcul Natural Bucegi?!
Raspunsul la intrebarea aceasta poate suna cu concluzii in orice minte. La final de articol, eu cred ca ramai si cu alte intelesuri :))
Asadar,
Locuind la poalele Bucegilor imi spun ca un bulz se serveste sus, pe munte… dupa ce faci o plimbare pana la el. Sau un pastrav; ori un gratar.
Mi-am propus sa mai si cumpar niste kg de branza, o cascavea. Acum, daca si tu te-ai nimerit duminica, 02.08.2020 pe Bucegi, mai exact pe drumurile asfaltate din aria protejata, o sa vezi ca avem povesti diferite.
Sambata seara deja eram in minte cu o plimbare pe bicicleta, peste munte, in Valea Ialomitei pe DJ 713 si pe DJ 714.
Stiam ca o sa fie aglomeratie mare, masini multe dar nu le-am avut niciodata cu pretextele false: „oare daca ploua”, „oare daca e coloana de masini” etc. Mai spunea cineva si cam asa este, ca nu exista vreme nepotrivita ci om nepregatit 🙂
Plecam pe la 8:30 din Busteni si la podul de peste Izvorul Dorului am ajuns intr-o ora. Mai cumparasem una-alta si de prin Sinaia.
Poze spre zona Cascadei Mari a Vanturisului. La pod mereu fac sau facem un mic popas de cateva minute, un fel de pregatire psihologica pentru urcusul ce urmeaza.
Suntem pe DN 71 ce leaga Sinaia de Targoviste… vreo 60 de km intre cele doua orase. Urcam vreo 2 km numai serpentine. Mereu le numar, mereu le uit… sunt parca 3 S-uri mari sau 9-12 curbe :)) Oricum, in 10-15 minute le parcurgi lejer, cu o conditie fizica acolo cat de cat.
La un moment dat, in dreapta vine un drum forestier inchis cu bariera… e drumul vechi spre cabana Cuibul Dorului. Din trei treceri pe aici una sau doua inseamna parcurgerea acestui drum. Pe langa biciclete, evident, ca avem de povestit si de stabilit cine mai stie ce. La coborare ne bagam pe aici tot asa, in functie de chef, de starea personala. Nu e deloc sigur ca mai trecem nici in aceeasi zi si nici data viitoare. Dupa 800 de metri ajungem la fosta cabana, intersectand DJ 713 asfaltat.
DJ 713 este un fel de Calea Victoriei. Nu are nimeni niciun stres, daca opresti 100 de masini, poate gasesti o mana de cetateni sa-ti spuna ca se afla intr-o arie protejata si cum o cheama pe respectiva arie 🙂
Aici, la fosta cabana cand ajungem, facem o pauza si mancam ce am luat bun de prin Sinaia. Remarc in preajma un nene mai in varsta aflat in cautare de rasina, studiaza arbore cu arbore. Dupa felul cum cauta, nu stie cum sa caute. Mai jos de noi, sunt unii cu caruta de prin comuna Adunati, lucratori la padure. Trag lemne, din acestea; dupa-amiaza cand ne intorceam oamenii erau in spatele cabanei, la un gratar si ei. E doar duminica, sanatosi sa fie! Aveau si un caine legat de o caruta; bine, cainele statea mai mult pe sub caruta si nu pentru ca era in cautarea umbrei. Dupa cum latra si dupa cum se retragea era doar pe post de sonerie, sa stie stapanii ca e om strain in preajma. Latra un pic, se ascundea… adica in traducere personala, bietul caine era traumatizat de bataie.
Intram pe DJ 713 cu ideea de a ajunge in 30 de minute la punctul de belvedere existent la limita dintre judetele Prahova si Dambovita. Dupa cateva curbe, vad coloana de masini. Ce se intamplase?
Pe cineva de la o exploatare de padure il apucase dorul de munca duminica. Cum se zice, el centra tot el dadea cu capul. Soferul incarca masina cu busteni:
La intoarcerea noastra, pe la orele 15 nu mai era. Evident ca transportul poate fi verificat pe Inspectorul Padurilor si apare… dar cine mai crede in astfel de instrumente cand furtul e legalizat. Intr-o tara in care jumatate din cantitatea de lemn este sustrasa, trebuie sa fii naiv sa mai crezi ca vreo institutie de mediu e in slujba statului.
Din aceasta imagine, oricine isi da seama ca iubirea de padure este o simpla poveste, nu are treaba nimeni… ma refer la silvicultori. Pe timpuri nu prea indepartate, vreo 10 ani, daca semnalai un astfel de panou distrus se luau masuri. Azi, in contextul furtului legalizat, starnesti amuzament, adica uite-l si pe ala de ce se leaga, de un panou… nu stie ca asa e la padure, mai se intampla si de-astea. Bine, ne dam seama si ce „respect” are exploatatorul fata de Romsilva daca si-a permis sa le faca praf panoul. Astia au gresit, cei de la Ocolul Silvic 🙂 pentru ca au pus panoul in calea buldozerului 🙂 Iti dai seama ce crede un exploatator cand vede un astfel de panou, cat rade :)) Si cum il ia ca pe un gunoi si il arunca prin boscheti 🙂 Acum, daca te duci ca silvicultor si il intrebi de ce a distrus panoul, sunt toate sansele sa creada ca esti un pic in neregula. Adica tu inca mai crezi in povesti sau cum :))
Urc pe bicicleta si ajung primul la punctul de belvedere… nu m-am mai oprit pana acolo. Evident multa lume la poze, la privit peisajul, comercianti care vindeau fructe si te miri ce…
Interesanta este doar chestia aceasta:
Pe varful acela,.. vorbim de muntele Paduchiosu unde este si stana… pare ca a ridicat cineva un fel de foisor. Absolut geniala lucrarea... ca e cioban sau silvicultor, idei de acest gen trebuie tratate cu respect. Cand stii sa transformi un loc pe care il detii, in ceva util, toata aprecierea. Personal, nici nu ma deranjeaza ca ciobanii la orice stana intra in padure si taie lemne. De ce sa cumpere lemne cand padurea e aproape. Problema apare cand se apuca sa taie tot ce prind sau cand turmele lor intra in zonele cu capre negre ori au nu stiu cati caini care pun in pericol alte animale sau turisti. Ciobanii dintotdeauna au luat lemne din padure.
Administratia Parcului Natural Bucegi ar trebui sa construiasca un depozit de lemne, cu ce ramane din diferite exploatari si de acolo sa-si ia ciobanii lemne gratis. Adica pastoritul trebuie sustinut si practic.
Pe Dichiu, unde si-a facut de cap natura si a dat cu arborii de orizontala ce sa vezi? Nicio surpriza! Adica au trecut 6 luni de zile de la incident si niciun semn ca se extrage lemnul doborat de vant. In schimb, la vremea respectiva la tembelizor silviculturii agitau chestia aceea cu gandacul de scoarta, vai ce inmultire o sa aiba daca nu se va lua lemnul. Si uite ca nu l-au luat :))
Stiti de ce? Pai nu prea iesi bine cu lemnul de acolo… Nu ca e grija cea mai mica, nici nu macar nu exista vreun stres cu un gandac care face nu stiu ce pagube. Ce fel de pagube sa faca? Usuca padurea! Asa si? E bine, e perfect. Lemnul uscat trebuie si el taiat 🙂
Mi-am doborat recordul anterior si in 14 minute si 52 de secunde am ajuns la cabana Dichiu. Vreo 5 minute am stat sa discut despre branzeturi, apoi m-am gandit sa pozez aglomeratia.
Masca, pandemie? Pe munte, in spatii aglomerate, poate o sa vezi 30 de oameni la o mie cu masca. Am stat vreo 20 minute pana am intregit echipa ca sa pornim mai departe.
Lumea in general, ajunsa pe munte, nu are treaba cu coronavirusul. Mi-am luat o cafea, vanzatoarea avea si ea o masca, eu cu masca, prin jur nimeni, na, singurul prost cu masca 🙂
Ma intrebam unde e Jandarmeria, Politia? Pai… i-am gasit ceva mai tarziu dar nu am inteles cu ce se ocupau. O sa vedeti mai jos.
Masinile curgeau pe DJ 713.
Mare atentie… cand veniti pe acest drum, nu opriti in preajma intersectiei de langa cabana Dichiu sau in apropierea acesteia. Ca vrei sa iei un kilogram de mere, prune, o cafea sau branza si presupui ca pleci tu repede. Ca i-ai blocat asa pe multi, ei nu au loc, te cauta, te injura, nu e de bun simt. E parcarea mare langa cabana, o lasi acolo si cumperi linistit. Multi parcau langa intersectie si cei care veneau dinspre Piatra Arsa, cei care veneau dinspre Valea Ialomitei, cei care veneau pe DJ 713 si cei care voiau sa iasa din parcare se porneau pe o claxoneala infernala. Cate unii de spaima, ca la asa un cor de injuraturi voiau sa se bage totusi in parcare, nu nimereau intrarea si cadeau cu partea din fata intr-o rigola… deci jale mare cand educatia e deficitara.
Barajul Bolboci in fata, noi urmam drumul spre cabana Bolboci.
La cabana, lume ca la urs, erau la rand nu stiu cate persoane… plin prin parcare, plin pe langa lac. Cred ca multi ajung in Bucegi ca o definitie a libertatii, comportament de evadat in care distantarea sociala nu exista. Gasesc explicatia in faptul ca „azi e azi, vedem noi maine cum va fi”, un comportament de moment, o traire gresita a clipei.
Fac o poza la lac:
Pornim mai departe pe un drum calamitat, plin de gropi…
Evitati drumul pe langa cabana Bolboci spre zona Pestera-Padina daca nu aveti o masina de teren. Nu este un sfat este o rugaminte. Pe acolo, ca e mai mult loc drept, iti blestemi zilele, nu o sa atingi niciodata cu masina viteza pe loc drept a unei biciclete. Ca dai din groapa in groapa:
Bietii oameni nu stiau si intrau pe drum unul dupa altul…
Aici pare binisor dar nu e asa, in poza nu se vad bine denivelarile. Pai, iti blestemi zilele pe aici.
Ar trebui pus un panou cu… Drum calamitat, denivelat, rau, inchis, atentie, pericol… ceva de genul acesta.
Clasica imagine spre Cheile Tatarului
Ajungem la Padina, sute de masini parcate pe iarba, pe langa drum. Nu are nimeni ce masuri sa ia, ca nu ai cum sa vorbesti cu toata lumea, nu ai cum sa te certi cu cineva, nu ai cum nimic. Doar sa stai si sa-ti dai seama ca nu trebuia sa permiti asfaltul in Bucegi decat daca dezvoltai ceva, daca exista o continuare utila din vreun punct de vedere.
Asfaltarea s-a efectuat in Bucegi doar pentru a se jongla cu niste bani si pentru a creste preturile unor terenuri.
Nici nu am vrut sa vad ce poate fi la cabana Padina, ce inghesuiala… se vedea de jos, din drum.
Cine ajunge totusi pana in zona Padina, o sa vada un drum inchis cu bariera. Pe acolo se merge pe jos spre Pestera Ialomitei… La circa 200 metri distanta de bariera sunt insa cateva terase in aer liber, cu banci si masute prin poieni, langa apa… adica frumos de tot, distantare si mancare buna.
Noi ne-am instalat nu la prima terasa, cred ca era a doua, cea de langa o caruta unde se fac clatite… la bulz, mici, bere. Bulzul – 15 lei, micul – 4 lei, berea parca 8 lei. Si ce linistiti am stat si toate cele comandate au fost foarte bune. Fara aglomeratie, fara balamuc si etc.
Mai veneau la apa si oile si niste cai.
Deci, in Valea Ialomitei, in contextul coronavirusului, mananci safe la terasele dintre Padina si Pestera. Majoritatea celor cu masini nu le au cu mersul pe jos si cauta sa parcheze cat mai aproape de cate o unitate turistica. De aceea nu era lume multa pe la terasele in aer liber, ca nu intrau in raza vizuala… ceea ce pentru noi a fost perfect.
O luam usor inapoi spre casa si observam doua masini de Jandarmerie si una de Politie. Nu mi-am dat seama ce faceau!
Deci, nu e gluma, nu e ironie. Singura concluzie sigura este ca ei cand coboara din masini sunt printre putinele persoane care poarta masca in spatii aglomerate situate in Bucegi. In rest, habar nu am ce faceau trei echipaje pe langa oamenii aceia.
Ori ii informau despre coronavirus, ori terenul respectiv este al vreunui politician bucurestean interlop si ei au misiunea de a elibera periodic terenul de intrusi. Ar fi foarte bine daca erau in vreo misiune de informare a cetatenilor. Mai cred ca undeva in spate, este si altceva nespus de nimeni public, probabil ca institutiile de mediu si de ordine cu atributii in Bucegi, au primit cumva ordin sa scape de turisti, sa nu mai vina atat de multi. Adica urmareste-i, haituieste-i, amendeaza-i, poate vin mai putini.
Am vazut si ca rulotistii de la Zanoaga au disparut cu totii. Fortati in mod sigur sa plece, amenintati cu amenzile. Incerc totusi bucuria de a vedea ca masinile vin din ce in ce mai multe, oricate restrictii ai baga :))) Daca exista o organizare in toata harababura aceasta, se lua frumos o taxa de intrare in Parc, existau locuri de picnic care erau curatate seara… dar unde sa faci loc de picnic cand mare parte e proprietate privata 🙂 Si daca ar veni privatul cu ideea sa faca el, nu-l vor lasa sa faca, nu-i dau acte. De ce? Pentru ca nu vrea nimeni complicatii, sa fie liniste, sa nu fim deranjati…
Pensiunea „Gura de Rai”, cred ca e unul dintre cele mai bune locuri de servit masa din Bucegi. Nu aveam cum sa ramanem ca in alte ture, pentru ca era multa lume, ca si cum nu era nicio pandemie, virus nimic…
Ma amagesc cu ideea ca sigur echipajele de jandarmi si politie din Valea Ialomitei au avut curajul sa mai treaca si prin curtile cabanelor si pensiunilor… pentru o reala informare despre coronavirus 🙂
O luam inapoi pe acelasi drum, cu soferi disperati de starea drumului care ne intrebau daca asa e tot, daca mai e mult. Un tip cu un Duster aude conversatia si desi mergea in aceeasi directie cu noi, intoarce brusc si se intoarce spre Padina.
Urcam destul de repede inapoi la cabana Dichiu, cu gandul de a cumpara branza, cascavea. De aici, e numai coborare pana la Sinaia.
Vacute pe marginea drumului
Cred ca de la umbrela alb cu galben, cea din mijloc am cumparat totul… o cascavea – 37 lei, branza de burduf-40 lei/kg, branza veche de oaie cred ca era 35 lei/kg, am mai luat si branza proaspata… e fain dimineata sa le vezi feliate in farfurie. Dupa ce ne-am indeplinit obiectivul, ne-am intins pe iarba sa ne uitam asa, cum fac orasenii :))
Vedeti cati au parcat aiurea si incurcau traficul. Primul care a facut-o e chiar cel care vinde mere de langa masina rosie. Bine, masina rosie nu e a lui, este cea din stanga sa. A venit un tip din Bucuresti si pana sa intrebe prea multe, omul cu merele i le-a dat pe toate, ce-i mai ramasese, cu 15 lei. Il aburea din cand in cand cum se urcase el in mar si-l scuturase „chiar dimineata” 🙂 Halucina rau de tot! :)) Si vanzator si cumparator au plecat fericiti: unul ca a prins mere bune la oferta, altul ca si-a vandut tot stocul din acea zi.
Mioare angajate in traversarea drumului. Cu bata in mana ciobanul a oprit traficul… faina rau chestia asta :))
In fata este si o cruce, are si niste banci prin apropiere, mai sus este un steag… mici obiective care dau o nota peisajului si indeamna turistul la miscare catre acestea.
Maine un nou episod 🙂
BUCEGI NATURA 2000 
Ieri, 23 august, m-am alaturat si eu puhoiului de masini ce urca in zona protejata insa am lasat masina in parcarea cabanei. Am pornit spre vf. Dichiu, in cautarea iluzoriului traseu triunghi albastru ce mergea de la Sinaia la Scropoasa. E mult mai vechi, se pare, decit „epoca” lui Nae Popescu, aparind si pe o harta interbelica (Bucegi+Girbova, Mihai Haret/Ioan Protopopescu/Radu Titeica).
Drumul trece pe linga o stina, aparent pustie la ora aceea. Oile erau duse spre nord, linga drumul ce urca spre Piata Arsa. Urmind drumul, m-am apropiat si la un moment dat, cam la 10m de mine, la umbra unui brad vad ca se odihnesc doi ciini. Hopaa! Ciudat lucru, de obicei ma obseva de la mare distanta si incep sa latre dar acum nu m-au simtit. Hai sa ma intorc inainte de a ma detecta. Ghinion, incepe unul sa latre. In scurt timp sint inconjurat de vreo 15 dulai care latra furibund si se apropie din ce in ce mai tare, aratindu-si coltii. Betele de tura nu par sa ii intimideze. Nu ii lovesc ca sa nu ii enervez mai tare si astept sa iasa din moment in moment cineva din stina sa ii calmeze. Nici o sansa. Cercul se stringe tot mai mult si, din strafundul memoriei imi vine ideea sa strig la ei „Niii, la oi!” Comanda pare ca functioneaza, se mai linistesc si se indeparteaza insa unul din ei continua sa latre spre mine. Ce sa fac? Mai astept, poate ca asta e semnalul pentru cioban. Aiurea, nu iese nimeni, Imediat atacul se reia, sint iar inconjurat si de data asta unul imi musca batul si dupa aia ma trezesc cu o muscatura de fund. De groaza, vazindu-ma facut bucati, racnesc la ei din nou, nii la oi! nii la oi! Dupa citeva momente se retrag, se linistesc si fac cale intoarsa. Iesind din zona periculoasa, examinez pantalonii: o pata de singe! Sint socat insa macar nu m-au muscat din alta parte. Aveam pantaloni scurti, puteau sa ma faca harcea parcea, sa ma culeaga cu farasul.
Imi pare rau ca nu am avut inspiratia sa sun imediat dupa la 112. Am aflat ca stina ii apartine unui anume Boieru care vinde brinzeturi la cabana Dichiu, poate chiar cel de la care ati luat voi. L-am intilnit pe urma si pe cioban care mi-a zis „ce am cautat acolo?”, Normal, „mortul” e de vina. Stiam ca e un numar limita de ciini pe stina, toti trebuie sa aiba jujeu (niciunul din astia nu avea) si mai ales nu trebuie lasati liberi in lipsa stapinului. Sint sute de oameni pe acolo, copii si o nenorocire se poate intimpla oricind. Este absolut criminal ce se intimpla, am sa fac plingere la toate institutiile abilitate, cu certificat IML si toate documentele de la Matei Bals pentru tratamentele ce sint obligat sa le fac.
Aviz amatorilor! Adrian, ramin dator pentru formula magica „nii, la oi!”. Cred ca de pe situl asta am preluat-o, fara ea cred ca eram demult carne tocata.
Cu bine
Vlad T.
ApreciazăApreciază
Fir-ar sa fie… ieri am fost si eu in zona, am mers pana la Pestera Ialomtiei si retur pe bicicleta.
Daca ma intrebai, iti spuneam exact tot traseul asta cu triunghi albastru. Uneori sunt si eu dus rau si nu dau detaliile care trebuie… Traseul trece exact pe langa stana, este un drum de pamant care duce pana la Moroieni. La o intersectie, vine un mic monument cu o cruce si drumul se duce spre sud. Insa, daca faci dreapta, urci pe langa fundatia unei foste stane si mergi prin niste poieni faine ca sa cobori in DJ 714, aici se mai vede marcajul si pe molizi si pe stalpul de beton de langa un panou… Am vrut sa o luam pe acolo la intoarcerea de la Bolboci. Cred ca era ora 16 cand am ajuns la intersectia aceea: stanga la Sinaia si dreapta la Moroieni. Unul din colegi tot se ruga de mine hai pe acolo… dar, nu stiu, nu am avut tragere de inima. Cand urcasem, el vazuse stana si i se paruse pustie, numai ca nu e, si ai dreptate de acolo e d-na care vinde branza….
E socant ce ai trait, mai ales ca in apropiere de stana este varfuletul acela cu steag care atrage oamenii… Ia cu tine ori un spray mare de urs ori petarde. Pana acum, nu am vazut caine care sa nu fuga de petarde. Din acelea cu trei focuri, nu una, mai multe. Le dai si aia e…
Sa le fi facut niste poze la caini cu stana sau peisajul caracteristic pe fundal era perfect. Felicitari ca nu te-ai pierdut, te sfasiau daca simteau ca ti-e frica… Eu nu scriu pe aici ca sa nu-mi pun lumea in cap, dar nici nu ai idee cate petarde si bolovani am dat la cainii de la stane sau prin alte excursii. Latra, m-am luat dupa ei, m-ai ales cand alearga in urma bicicletei. Ultimul incident l-am avut la Pietricica langa Brebu. Am oprit bicicleta si bolovanii pe ei. Pana acum niciun proprietar de caine fara jujeu sau stapan nu s-a luat cu noi… Le dau si foc ca am o chestie care arunca o flacara… inca nu a fost cazul dar nu am nicio ezitare in caz de… Iubirea de animale inceteaza cand le vezi ca te ataca, cand le vezi prin jurul tau. Deci, astea cu bietul catelus la mine nu tin. Sunt insa si alte metode de a corecta comportamentul ciobanilor, dar asta o discutam in particular. Sanatate multa… si daca ajuta si ai niste poze, pot face un articol. Cu drag, Adrian
ApreciazăApreciază
Chiar pe drumul acela de linga stina aveam de gind sa merg daca nu intervenea incidentul cu javrele. Poze cu ei nu am facut, imi doream numai sa scap din incercuire. Am pozat de la distanta stina, ca sa pot ilustra in reclamatie despre care e vorba.
Mare noroc ati avut ca nu v-ati hotarit sa va intoarceti pe drumul acela. Biciclistii cred ca sint si mai uriti de ciini decit pedestrii.
O sa imi cumpar si eu un spray competent; pina acum nu am mai trait asa ceva si de fiecare data am scapat fie datorita ciobanului fie pentru ca am pastrat o distanta suficienta fata de turma. Dar iata ca viata ne ofera mereu surprize. Petarde am acasa, ramase din vremurile apuse in care puteai sa cumperi fara restrictii in preajma sarabatorilor. Am si unele cu trei focuri, sper ca mai sint inca bune. Le foloseam atunci numai vara, ca sa pot dormi. In Bucuresti era vremea marilor razboaie nocturne intre haite si o petarda din asta, bine plasata, putea asigura pina dimineata linistea necesara. Asta e nivelul in tara noastra, uite, discutam de „pistoale de apa”. In America presupun ca as fi rezolvat mult mai simplu cu niste gloante intre ochii fiarelor. Am citit ca acolo cele mai multe cazuri de rabie sint datorate liliecilor, nu ciinilor. Poate nu intimplator…
Inseamna ca traseul cautat merge pe Muchia Cocosilor, dupa cum apare pe harta de mai jos. Stina parasita e cea aflata sub Vf. Dichiu, la vest:
https://portal.geomil.ro/portal/home/webmap/viewer.html?webmap=f4ff7adb4477470ea525061079ec972d&extent=25.4141,45.3112,25.4599,45.3235
Punctul in care se iese in DJ714 trebuie sa fie in dreptul drumului ce duce la castelul de echilibru, de deasupra conductelor fortate de la Scropoasa. Acest drum nu e figurat pe harta asta, fiind construit probabil in a doua jumatate a anilor 80, dupa ce hartile au fost desenate.
Eu credeam ca jonctiunea cu DJ714 era mai la sud, la aproximativ 1km distanta, in acul de par al drumului, in dreptul podului peste Valea Scropoasa. Acolo a fost o exploatare forestiera, sint acum copaci tineri si nu e absolut nici o urma de triunghi albastru. Am cercetat si stilpii din zona, nimic pe ei.
Am vazut ca ai facut acum vreo 9 ani o petitie pentru re-marcarea celor 3 trasee ale lui Nae Popescu: punctu rosu Schitul Lespezi -> Valea Vinturisului, triunghi rosu Valea Larga (sau, Sinaia Izvor) -> Bolboci -> Moieciu si asta, triunghi albastru Sinaia -> Calea Codrului -> Scropoasa. Au raspuns ceva? Ma gindesc sa le scriem mai multi, poate ii mobilizam. Eu ma ofer voluntar in caz ca accepta; mare scofala nu e, doua cutii de vopsea ajung. Macar sa improspatam triunghiul rosu si punctul rosu de la Valea Larga/ Lespezi pina la cota 1000. E simplu acolo, sint numai fagi, scoarta neteda, ideala.
ApreciazăApreciază
Iti spun sigur ca respectivii caini au avut noroc ca nu am trecut pe acolo. Pentru ca mai veneau abia a doua zi la stana, daca mai veneau… Neaparat spray dar mai ales petarde. Ia-le cu tine mereu, nu se stie niciodata.
Exact acela este punctul de iesire in DJ714, la intersectie cu acel drum spre castel. Insa, nu urmeaza mult acel drum.
Cu marcatul nu cred ca se va aproba, nimeni nu cred ca va sustine asa ceva pentru ca nu vor „probleme”. Adica, vin turisti si creste volumul de lucru. Nimeni nu mai este interesat de ceva pentru toata lumea. O sa bage o chestie legata de mediu, fauna, flora si gata. Sau, mai elegant, te poarta de colo-colo, sa vedem ce zice Administratia Parcului, Salvamontul, nu stiu mai cine. Solutia e relativ simpla, intr-o zi traseul va fi marcat de persoane necunoscute si asa ramane.
E bine ca pana atunci, sa nu dam idei si sa inaintam totusi niste cereri noi. Macar sa vedem in ce ape se scalda cei responsabili. Nici nu ne trebuie mai mult decat avizul lor. Gasim destul de repede vopsea, stalpi…
ApreciazăApreciază
Hai sa va zic ce am facut cu sesizarea depusa la Politie. Spun intii concluzia, pentru cei ce nu au rabdare sa citeasca: sa nu va puna dracu sa faceti petitii online pe politiaromana.ro. Va freaca pina vi se acreste si nu merita.
Acum, mai pe larg. Cum spuneam in august, am facut sesizare online. Ma suna cineva de la Politia Moroieni si imi zice ca se va deschide dosar penal pentru vatamarea corporala din culpa. Bine, cum stiti, dar atita va zic, sa nu ma puneti pe drumuri ca nu am timp de asa ceva. Primesc la posta apoi o scrisoare cum ca sint chemat sa ma prezint in data si la ora cutare la Fieni in calitate de, atentie, suspect! In caz contrar ma asteapta o amenda urita si nu stiu ce. Il sun pe agent si ma lamureste ca e o eroare, ca ei au trimis corect la Bucuresti insa citatia a fost compusa de cei de la sectia mea de politie si au gresit. Si ca va cere comisie rogatorie, sa ma audieze la noi la Bucuresti. Asta s-a si intimplat, am fost citat iar, de data asta corect, ca parte vatamata, m-am dus si am lamurit lucrurile. Mi-am mentinut declaratia si am retras plingerea avind in vedere prejudiciul minor (spaima si 5 drumuri la polul covidului, Matei Bals, pentru dozele regulamentare de antirabic). Acum citeva zile primesc prin posta de la judecatoria Pucioasa o hirtie prin care se anunta ca s-a judecat procesul dar pentru a inchide dosarul trebuie achitate cheltuieli de judecata de 19 lei la trezorerie si depusa personal chitanta la sediul lor din Pucioasa. Nu au raspuns la email si dupa o noapte nedormita am reusit sa sun si sa aflu de la ei ca se poate plati si online si trimite extrasul tranzactiei pe email. Am platit si sint multumit ca am scapat…Sper sa nu ma trezesc peste un an ca am vreo poprire sau nu stiu ce de la Taxe locale sau ANAF.
Iata asdar ce pateste cetateanul roman, parte vatamata: si muscat de c.. si cu banii luati.
Aviz amatorilor.
ApreciazăApreciază
Am citit, deloc surprins stiind cum merg lucurile 😦 Deci, ciobanii nu au patit nimic?
Pai daca nu au patit nimic, eu zic ca acum, de sarbatori, gasesti petarde suficiente pentru ca data viitoare ciobanii sa-si caute cainii prin padure. Iubirea de caine se termina acolo unde incepe siguranta personala. Pe net mai gasesti cateva inventii folositoare, o bricheta lipita de un spray etc. Personal nu am nicio retinere in a elimina astfel de amenintari, cand se depaseste limita. Cand devine care pe care exista o singura parte care castiga.
ApreciazăApreciază
Presupun ca nu i-a deranjat nimeni pe ciobani. Poate sa fi fost pe la ei jandarmeria montana, ca i-am sunat chiar atunci dar militia nu cred.
Ghinonul face sa fi avut si telefonul cu bateria pe duca, abia daca puteam face citeva poze si se inchidea. Orice tentativa de apel se solda cu inchiderea brusca de la 100%. Am reusit sa sun numai din masina, cu el legat la incarcator. Ceasu’ rau, pisica 13…
De acum nu mai plec fara „munitie” la mine, e clar.
Am mai trecut o data prin zona (dar motorizat, fara sa ma abat din drum) si am gasit semnele vechi triunghi albastru pe stilpul de curent de la intersectia traseului cu DJ714. Stilpul e din LEA 20kV PADINA, cu nr. 102 (45°19’14.29″N/25°26’10.10″E) si scrie pe el „Scropoasa 1 1/2h” si „Cuibu Dorului 3h – 4h”. Cred ca e scris de insusi Nae Popescu.
ApreciazăApreciază
Si eu ma indoiesc ca i-a intrebat cineva ceva. Neaparat trebuie sa ai la tine ceva cu care sa reactionezi. Da, aceste marcaje au fost realizate de Nae Popescu, stiu de la sotia lui. Am sunat-o acum niste ani sa o intreb.
Oricum, cand mai este ceva legat de marcajele lui Nae Popescu da un semn, te rog.
ApreciazăApreciază