Ploua de trei zile in Valea Prahovei; zici ca e luna mai si nu decembrie.
Ca sa mai schimbam ploaia cu ninsoarea am luat-o spre Diham. Dupa ceata era clar ca daca la Gura Diham ploua, mai sus, ninge. Important era sa ninga, sa ne plimbam putin prin zapada.
Pe la 10:30 prin centrul Busteniului. Din ce vad, nu se mai percepe taxa de parcare, ceea ce este foarte bine. S-a dus si smecheria asta. Oricum, nu vad rostul atator locuri de parcare pentru care s-a luat din trotoar.
Prin parc lucrau cei de la Primarie, montau chestii cu luminite de sarbatori. Pe mine nu ma intereseaza prea mult daca se aprinde nu stiu ce de sarbatori. Nici nu vreau ca administratia locala sa dovedeasca nu stiu ce, merg pe ideea ca fac si ei ce pot. Mai vedem peste doi- trei ani ce au facut.
Mie imi place mersul prin ceata…
Din lapovita patrundem in ninsoare. Un caine apare de nicaieri si ne insoteste. Incercam sa-i ghicim numele, il strigam in fel si chip, dar nu avea nicio treaba.
Mi-a placut cainele acesta… daca ieseai din traseu sa faci poze, el se oprea sa se uite dupa tine. Cand o lua inainte, se oprea apoi pe o inaltime si ne astepta….
E frumos 🙂 Am impartit si niste „melci” cu vanilie si stafide… ca tot luasem o punga intreaga.
In Saua Baiului. De aici, inapoi usor…
La intoarcere, in Busteni evident ca ploua, ploua si acum.