In anul 1911, intr-o zi de 7 august, a murit la Poiana Tapului in vila Lahovary, celebrul Badea Cartan.
Cateva zile mai tarziu este inmormantat in cimitirul Setu din Sinaia. Daca ar fi fost inmormantat in cel mai apropiat cimitir, adica pe Zamora, mormantul sau ar fi disparut o data cu acel cimitir. La fel cum a disparut mormantul lui Nicolae Gelepeanu, cunoscuta calauza a Bucegilor. Cimitirul vechi din Zamora azi nu mai exista.
Crucea de mormant a lui Badea Cartan este declarata monument istoric. Mormantul este undeva pe partea stanga, la circa 10-15 metri de intrarea in cimitirul Setu.
Vila Lahovary de la Poiana Tapului apartinea diplomatului Alexandru Lahovary. Vila a avut in perioada comunista diferite denumiri: Restaurant Crivat, a fost apoi Cinematograf, iar dupa 1989 o buna perioada de timp s-a numit Bar Costila… dupa care Vila Parc. Vila se afla in parcul din Poiana Tapului, fiind astazi proprietate particulara.
Vila Lahovary
Badea Cartan (n. 24.01.1849) era originar din Transilvania, din satul romanesc Cartisoara, atestat oficial printr-un hrisov al domnitorului Radu cel Frumos (17 mai 1473).
In anul 1877, in timpul Razboiului pentru Independenta, Badea Cartan a donat 1200 de oi armatei romane.
Badea Cartan a fost prieten cu V.A. Urechia, marele carturar si ministru al Instructiunii Publice. Periodic, Badea Cartan trecea muntii, in special Bucegii, pentru a transporta carti in Transilvania. Se estimeaza ca a transportat in circa 20 de ani cu spatele si magarii peste 150.000 de carti. Unele, au fost evident confiscate si arse de administratia austro-ungara, (circa 80.000 de volume).
Badea Cartan a fost de cateva ori prin capitalele europene, inclusiv pana la Columna lui Traian, obiectivul sau principal, constituind o aparitie pitoreasca pe oriunde trecea. Mai mult de atat, a fost si prin Asia, prin Turcia, in Egipt, a fost si la Ierusalim. La un moment dat a fost atacat de niste talhari arabi iar acestia neavand ce sa-si insuseasca de la el, i-au dat ei doua palme 🙂
Viata acestui om este un intreg roman de aventura. A stat si la Manastirea Sinaia, urmele trecerii sale sunt pastrate si azi. Depozit de carte mai avea si la Busteni… urca pe Valea Cerbului si cobora la Bran… A fost adesea ajutat de calugarii de la Pestera Ialomitei, in special de calugarul Ioil. In 1905, in octombrie, agentii maghiari il informau pe prefectul Brasovului ca Badea Cartan avea numai in depozitul romanesc al cailor ferate din Predeal circa 1000 kg de carti.
Printre cele confiscate de autoritatile imperiale, se gasea si un tablou denumit „Batalia romanilor cu Carol Robert”, posibil sa fi fost o copie dupa tabloul pictorului maghiar Molnar Jozsef, realizat in anul 1855.
Dorinta sa a fost sa fie inmormantat la Sinaia, de funeralii s-a ocupat Liga Culturala, sectia Sinaia, condusa de primar. Badea Cartan a fost inmormantat in costum de mocan si pe cap i s-a pus de asemenea o caciula specifica…
Pozele sunt luate de pe net din diverse surse, detaliile le aveam notate tot asa, din ce materiale gasisem de-a lungul timpului.
BUCEGI NATURA 2000 
Va felicit pentru articol! Sunt interesat de sursa pe care ati folosit-o cu privire la rutele lui Cartan prin Bucegi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc frumos!
Este scris rapid, din amintiri si din mici rasfoiri printr-un word, unde mai notez diverse. Am trimis pe mail un pdf care mi s-a parut mai legat, ca sa zic asa.
Despre rutele lui am citit in tot felul de carti sau articole, dar si logica spune ca sunt adevarate. La Sinaia, la manastire, avea o camera a sa. La Busteni era casa fiului lui V.A. Urechia, Nestor, chiar pe Valea Cerbului. Tinea carti inclusiv la Pichetul Rosu. In Valea Prahovei se pastreaza o carte cu dedicatia lui… Nu mi-am dat seama unde tinea cartile in Valea Ialomitei, cica intr-o pestera, alta decat Pestera Ialomitei. Poate in cea a Pustnicului…
Desi am adunat destule informatii despre acest mare patriot, inca nu am pus toate lucrurile cap la cap.
ApreciazăApreciază