Dezbaterea no.22: Unde a fost Vama Prahovei?

Valea Superioara a Prahovei este astazi una dintre cele mai importante destinatii turistice ale tarii. In special, pentru cadrul natural, unitati turistice, partii si cateva obiective aparute mai ales dupa 1880. Pe scurt, sa vedem cateva repere:

  • sunt descoperite la Sinaia, in anul 1890, topoare din epoca bronzului, adica de acum 3800 ani. Clar locuia cineva pe aici sau macar tranzita zona. Pe acestea, pozate, le-ati vazut unii dintre dvs. in cartea „Predealul prin ochii tai”.
  • In 1358, Ludovic cel Mare, al Ungariei, mentioneaza un drum comercial pe Valea Prahovei. Acest drum nu era la acea data prea important. Era insa o ruta comerciala.
  • Foarte multi istorici si cercetatori atesta o vama pe drumul comercial al Prahovei in vremea lui Dan al II-lea, la 1422. Cercetand si eu, am descoperit un hrisov al lui Mircea cel Batran ce atesta o vama pe raul Prahova… exact in anul 1400.
  • La 1453 este atestat schitul Sf. Ana de la poalele stancilor cu acelasi nume.
  • Dupa 1500 apar localitati de tipul catunelor initial: Campina, Breaza, Comarnic. Mentionarea acestora in documente nu inseamna ca atunci s-au infiintat. Ele, cu siguranta, aveau ceva vechime. Poate nu mare, dar existau dinainte de 1500.
  • In 1695 se ridica manastirea Sinaia.
  • In 1883 avem castelul Peles.

De la 1400 si pana la Tratatul de la Trianon, 4 iunie 1920, se poate vorbi de o Vama a Prahovei. Asadar, avem 520 de ani de existenta a acestei Vami.

In timpul lui Mircea cel Batran, aceasta vama nu putea fi decat in apropiere de sau la Gherghita. In 1661 si in 1674 se fac primele mentiuni clare ca Vama Prahovei se afla la Campina. Este foarte posibil ca vama la Campina sa fi fost cu mult inainte de acesti ani, dar nu exista marturii.

Sigiliul Vamii de la Campina. Se observa anul 1824. Imaginea a fost realizata de catre reprezentantul Centrului National de Informare Turistica din Breaza, d-l Madalin Focsa, dupa originalul existent la Muzeul National de Istorie a Romaniei. Tot dansul, a publicat in ziarul „Oglinda” din Campina, doua articole:

http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2016/10/vama-identitatea-ignorata-campinei.html

http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2017/01/vama-campina-primul-motor-de-dezvoltare.html

In anul 1834, dupa unele surse in anul 1840, se muta vama de la Campina la Breaza.

In 1852, domnitorul Barbu Stirbey muta vama de la Breaza la Predeal.

In 1883, Vama Prahovei functiona tot la Predeal, dar in alta cladire, care se mai pastreaza si astazi:

Cladirea vamii

Fosta cladire, astazi

In loc sa avem un muzeu acolo, avem o ruina. Se spune ca Primaria a incercat sa o cumpere, dar pretul ar fi foarte mare.

Bun…

Va intrebati care este subiectul dezbaterii?

Pai, timp de sute de ani am avut Vama Prahovei. Ironia sau prostia, ori nepasarea si timpul, sau cine mai stie ce, fac ca astazi sa avem o singura marturie clara despre pozitia acestei vami. Adica acea cladire de mai sus, din anul 1883. Pana la 1883 noi nu stim unde a fost Vama Prahovei. Nu stim sa aratam pe harta si deci nici in teren, unde au fost sediile vamii, ruinele, fundatiile de-a lungul secolelor. Hai sa zicem ca pana la 1852, pentru ca am identificat fara niciun dubiu unde a fost primul loc de vama din Predeal. Initial, nu a fost acum unde stim ca este cladirea din 1883. Dar sa lasam insa Predealul, pentru ca aici lucrurile sunt clare.

Ei bine, niciun cetatean, nicio institutie, niciun specialist, NIMENI… nu stie unde au fost cu exactitate sediile Vamii Prahovei, pe cand aceasta era la Campina sau la Breaza. Au trecut vreo 180 de ani si nu mai stie NIMENI. La 1800, Vama Prahovei  de la Campina, era in top cum se spune, super vestita si cunoscuta. Azi nu mai stim unde a fost. In ritmul acesta, peste 100 de ani sau chiar mai putin, nu se va mai sti nici de aceasta de la Predeal. Stati doar un pic, sa o cumpere vreun interesat pentru a-si face un hotel sau pensiune si va dispare si aceasta definitiv din peisaj.

Intrebarea este: CUM LOCALIZAM SEDIILE VAMII PRAHOVEI, DIN CAMPINA SI DIN BREAZA?

Istorici, pasionati, arheologi etc. fixeaza prin orasul Campina fosta vama, ba ca este intr-un loc, ba in altul, ba a vazut cineva un zid vechi care nu mai este astazi, deci nu exista nimic sigur. Arheologii de la Muzeul Judetean de Istorie din Ploiesti au facut niste sapaturi, au gasit niste ziduri… dar nu pot spune ca acolo a fost vama pentru ca nu au gasit dovezi,

Am citit si ce spun campinenii, ce spun unele monografii. Chiar daca toti se agata de oras, mie, cum ii zice… ‘filingu’ 🙂 imi spune ca nu are cum sa fie in oras. Am mai impartasit parerea mea si altora si au zis ca nu vad bine lucrurile pentru ca nu am cercetat ca ei. De acord, nu am citit si nu m-am documentat ca ei. Insa:

  • Vama Prahovei vine de la numele raului Prahova. Drumurile comerciale au insotit intotdeauna cursurile de apa. Logic!
  • Ca vama a fost la Campina sau la Breaza, nu schimba cine stie ce realitatea. Vama aceasta nu avea cum sa fie prea departe de cursul raului. Zic eu! 🙂
  • Campina se afla pe o terasa, Breaza la fel. Pana la acestea urci serios. Cum naiba incurajezi comertul, daca pui o vama in varf de deal si nu de-a lungul raului?
  • Unii au zis ca drumul comercial trecea apa Prahovei pe la Comarnic, urca in Breaza, cobora iar la Prahova, o traversa ca sa urce in Campina, de acolo cobora iar la Prahova si iar o traversa ducandu-se spre Banesti-Ploiesti. Eu, negustor, ma gandesc ca daca aveam treaba la Ploiesti sau la Bucuresti, nu ma opream in Campina, o luam pe langa marginea raului Prahova si nu mai urcam nici la Breaza si nici la Campina. Lasam una pe dreapta si alta pe stanga, cum face si actualul DN 1. Dar cica nu, ca drumul era drum. Aici eu cred ca nu e adevarat 🙂
  • Daca Vama Prahovei era in Campina sau in Breaza, cum de niciun locuitor nu stie unde era? Se pastra un toponim, o amintire, arata cineva cu degetul un loc. Nici Primariile nu au habar.
  • In mod cert, cand vama era la Campina, in actualul oras era sediul celor care pazeau frontiera si vama, plus locuri de desfacere. Ceea ce nu inseamna, in opinia mea, ca vama propriu-zisa era in oras. Nu poti obliga negustorii sa-ti urce un deal, daca nu au treaba in acel loc, mi se pare logic.
  • Vama Prahovei, si la Breaza si la Campina, trebuie sa fi fost in zona actuala a caii ferate, in preajma raului Prahova, a DN 1. E logic sa verifici acte si marfuri intr-o zona cat mai accesibila pentru toata lumea. Cat as vrea sa inteleg alte ratiuni, ca vama a fost in orase, nu ma ajuta… 🙂 De ce eu ca sa-mi vizez un pasaport, urc un deal, cand pot sa merg liniar, la vale, fara probleme? Poate as fi dus 3 carute la Bucuresti, de ce sa urc cu ele prin Campina?

Dupa mine, cei de la vama, aveau pe langa raul Prahova o cladire, si acolo luau taxe. Ce confiscau, trimiteau sus in oras, unde aveau spatii de depozitare/desfacere.

Deci, cum gasim sediile Vamii? 🙂

18 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Ar trebui cautate harti din perioada 1824? Zic si eu. Sau google it 😄

    Apreciat de 1 persoană

    1. Ma gandesc ca au fost altii mult mai minutiosi si au cautat. De subiect, s-au preocupat foarte multi. Cred ca daca era pe harta gaseau ceva. Dar nu e firul 🙂 Cred ca trebuie inceput intai cu terenul. Nu stiu, zic si eu. Personal as incepe cu terenul din afara orasului 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      1. Eh, dar nu e o surpriza ce spui tu aici, cu munca de teren! De-asta am si zis, google it si poate o gasesti :))

        Apreciat de 1 persoană

        1. Am la activ vreo 2 iesiri in teren prin acea zona 🙂 Intai cateva plimbari, sa intelegem terenul. Problema o pun in astepare, cine stie cum se iveste un indiciu. Altii poate le vad mai bine.

          Apreciat de 1 persoană

      1. Nu vad nicio vama la Campina.

        Apreciază

    1. Bineinteles si iti multumesc. Nu citisem articolul acesta. Despre ruinele din Parcul Trandafirilor am scris intr-o carte, m-am documentat un pic, dar istoricii si arheologii nu pot spune cu certitudine ca acolo era vama. Pentru ca nu au gasit nicio dovada.
      Subiectul acesta cu vama de la Campina, este destul de complicat. Aflarea urmelor fizice, daca mai exista, va fi foarte dificila. Cine stie, poate va gasi cineva un indiciu.

      Apreciază

  2. Madalin Focsa spune:

    Adi, asa cum ti-am zis si intre 4 ochi, vama trebuia sa fie pe drumul comercial. Dintotdeauna drumurile, de cand se stiu pe lumea asta, au legat asezarile in primul rand. Doar la inventarea autostrazilor a aparut ideea de a alege ruta cea mai scurta, pana atunci nu era asa.
    Nu obliga NIMENI pe negustori „sa urce dealul”, drumul in sine ii calauzea. Si in ziua de azi cand ai un drum si esti cu caruta, mergi pe el, nu pe aratura sau prundis. Iar drumurile comerciale s-au batatorit pe urma drumurilor de caruta ce legau comunitatile. Pentru omul Evului Mediu era de neconceput sa ocoleasca un targ mare, mergand pe alaturi. Pt ca pe alaturi nu gasea nici hrana pt cai, nici popas, nici oameni samd, Numai hotii se fereau uneori de oameni, restul aveau nevoie din multiple privinte, de semenii lor.
    Omul Evului Mediu nu avea viteza de deplasare, el abia astepta sa ajunga la urmatorul targ, han, biserica, s.a.m.d. Si pe valea Prahovei, ca oriunde altundeva, drumurile legau in primul rand aceste puncte populate. Daca punctele populate s-au infiripat pe podul teraselor, atunci pe acolo trecea drumul. Si drumul trecea prin mijlocul acestor mari sate, inca de pe vremea cand ele erau mici catune, iar drumul era o simpla poteca de cal care le lega.
    In concluzie, insasi dezvoltarea satelor a configurat traseul drumului. Asa cum se intampla peste tot in lume, de cand sunt oameni 🙂
    Asta-i parerea mea.

    Cercetarile, bineinteles, continua 😉

    Apreciază

    1. Da, tu poti sa-mi zici ce crezi dar eu inteleg asa cum imi spune mie logica 🙂 Si nu am zis ca vama este in afara drumului comercial. Nimeni nu cred ca si-ar pune o astfel de problema. Vama, nu dupa ce spun altii, ci dupa cum vad eu, este un punct strategic. Deci cladirea si ce mai avea, era pusa in cel mai bun punct al drumului comercial, in asa fel incat sa nu o eviti. E logic ca nu avea cum sa fie in oras, printre alte cladiri, sau targ cum era atunci. Prima pista care trebuie luata in calcul este ca era jos, la intrare in Campina de azi. Am patru ipoteze. Le detaliem impreuna cand ne vom vedea. Ideea este ca asezi vama acolo unde poti controla comertul. Dar Campina este un termen generic, nu se refera strict la terasa pe care e Campina astazi. Daca azi ai pune vama spre Transilvania, nu cred ca ai aseza-o decat in doua locuri: fie la intersectia cu Cornu, fie la sau aproape de Banesti (a doua ipoteza). Nu ai cum sa o pui in Campina, este musai sa o asezi la DN 1.
      Asta cu ruta cea mai scurta si autostrada chiar nu merge 🙂 De aceea s-a si preferat Valea Prahovei in detrimentul culoarului Rucar-Bran, ca era cea mai scurta varianta. Dupa mine, eu daca aveam marfa pentru Ploiesti sau Bucuresti, nu avea rost sa urc in Campina. In mod sigur era o varianta care ocolea acel deal. Si daca urcai in Campina si daca nu, tot treceai pe la vama. Vama de la Campina, mutata mai tarziu si la Breaza, nu putea fi prea departe de apa Prahovei.
      Omul medieval nu avea viteza, zici. Era nevoit sa aiba viteza dupa parerea mea. Si cu hrana pentru cai, ce naiba, iarba crestea peste tot si atunci.
      Am cateva firi subtiri cu pozitia vamii, sunt niste localnici care spun de vama pe la ei in zona etc. Dar pentru a o gasi, si ma refer la pozitia in teren, este nevoie de 5 oameni. Bine, sansele sunt pe la 30% pentru ca a intervenit omul peste timp. Trebuie unul care sa se fi ocupat intens de subiect, sa stie ce sa caute in arhive, adica tu, Mariana cu meticulozitatea si calculele ei, ea vede exact niste lucruri, unul care sa vada in configuratia terenului si sa gaseasca toate semnele de intrebare, adica eu 🙂 si inca doi pentru ca este un volum mare de munca. Sa fie pasionati, nu formati de sistemul comunist adica nu din astia prinsi in cutume ale inaintasilor, ca totul e periculos, care pot recita pasaje intregi. Astia sunt televizoare, nu au cu ce gandi. Sa nu vina cu sacosa bibliografica si note de subsol pentru ca e simplu: informatia nu a fost publicata. Trebuie niste oameni realisti si pasionati, ca pasiunea e totul.
      E ca la Posada, astia care au presupus despre ea, trebuie ignorati. Adica daca aveau ceva nou se afla, nu? Ei au incercat si merita apreciati pentru asta. Dar atat! Ca tot veni vorba, mi-ai zis tu intr-o zi de doua locuri monahale Lespezi si am mers pe fir. Sunt cateva dosare ale manastirii Lespezi la niste Arhive. Nu au acea denumire, dar sunt ale manastirii Lespezi. Poate ajung sau ajungem la ele. Oricum, parerea mea este ca la 1700 nici nu se mai stia ca biserica aceea a fost ridicata initial in amintirea luptei din 1330. Draghici si Parvu Cantacuzino sunt probabil ultimii care mai stiau, la 1661. Daca mai stia cineva, era pomenita lupta cumva prin documente. Asa cum ti-am zis, eu nu stau dupa nimeni, asa-zisi specialisti ai nostri, ci gasesc multiple solutii. La adevar se poate ajunge din mai multe directii. Sa nu uitam ca si maghiarii printr-un institut verifica si cauta dovezi ale luptei. Si daca ei vor zice acelasi lucru, sa vezi rusine pe acesti fabricanti ai nostri de istorie, asa-zis nationala 🙂

      Apreciază

  3. Mirel Craciunescu spune:

    Am identificat vama romaneasca din Predeal. Nu imi dau seama unde ar fi fost cea austro-ungara. Poate ne ajuta cineva!

    Apreciază

    1. Nu era chiar un secret, o stiu multi din Predeal. Insa, vama austro-ungara a fost localizata cu exactitate de o colega de a mea, co-autoare la cartea „Predealul prin ochii tai..” Dumneaei a determinat pozitia vamii si a dovedit ca desi cladirea suferise de pe urma bombardamentelor i se gasise o alta destinatie dupa Marea Unire, fiind evident refacuta. A fost demolata mai tarziu dar nu stiu din ce motive. Se afla in vecinatatea unitatii de pompieri spre Brasov, pe dreapta. Azi nu se mai cunoaste nicio urma. Multumesc!

      Apreciază

  4. madalinfocsa spune:

    Noroc ca mai comenteaza cate unul, ca mai recitim ce-am scris ultima data. E bine sa punem si aici ultimele concluzii la care am ajuns, si care imi intaresc ipoteza, ca vama era totusi in mijlocul targului: analizand mai atent documentele cele mai vechi in care este mentionata vama Prahovei si corelandu-le cu niste danii din zona Campinei, s-ar parea ca trebuie luata in calcul tot mai serios posibilitatea ca insasi infiriparea satului Campina sa se fi facut datorita (si poate chiar in jurul) punctului de vama. Sunt tot mai sigur ca intai a fost vama si apoi satul, si de aceea in primele documente vama nu poarta numele Campinei, ci este numita dupa raul din apropiere (sau mai degraba dupa numele drumului pe care-l deservea, ce fusese numit la randul sau dupa rau). Prin urmare, sunt sanse mari ca vama atestata la 1422 sa fi fost inca de atunci aici, pe locul unde avea sa apara Campina. Era oricum un punct strategic, un platou la iesirea in campie a drumului ce venea de la Brasov, totodata loc de reunire a potecilor de plai, precum si loc de bifurcare a drumului, in doua directii: catre capitala Targoviste si catre Dunare (Giurgiu), via Targsor. Caci ASA este corect sa vorbim despre acest drum, in ACEST sens, dinspre Brasov catre sud, spre orasele valahe, din moment ce Brasovul este atestat documentar inaintea lor.

    Apreciază

    1. Asa este! 🙂 Cel putin in cazul meu care petrec al 3-lea week-end pe acasa :)) Sunt prins tare cu niste proiecte, plus scoala… pana la 1 august. Dar, cum este un subiect la care tin si pe care, alaturi de Posada, le vom demonstra sigur in timpul vietii, ma inscriu si eu la cuvant :))
      Ultimele mele cercetari ar conduce la concluzii diverse, ca exemplu ca localitatile atestate toate in calup la 1510 ar avea, de fapt, o existenta mai veche cu cel putin 100 de ani. De asemenea, ca unele dintre acestea nu se aflau pe vetrele lor asa cum ne raportam noi astazi cand ne gandim la ele. Sunt convins ca asezarea de pe actualul loc al Campinei nu se numea la inceput asa. Campina vine probabil de la boierii Campineni.
      Nu as merge pe ipoteza ca vama Prahovei de la 1422 ar fi fost la Campina sau ce era pe atunci acolo. Efectuez doua studii de detaliu, subiecte diferite si nici din cercetarile documentare, nici din compararea celor doua studii, nici din eliminari ipotetice, nu am gasit ceva care sa ne aduca mai aproape de subiectul nostru. Si cred ca aceasta tacere documentara ne arata ca, de fapt, vama nu era la Campina. Ca mai tarziu a fost construita o cladire a vamii in targul Campinei asta o consider pe deplin justificata, pe masura ce a crescut tranzitul comercial, s-au realizat drumuri etc. Dar, prima vama a Prahovei putea fi in zona Campinei insa jos, langa Prahova, in patrulaterul Campina-Banesti-Bobolia-Poiana.
      Cei care aveau comert nu aveau de ce sa urce pe platouri de genul Campina sau Breaza. Adica eu stau pe deal si ma uit de sus cum se chinuie unii sa urce ca sa le iau taxe? Nu prea ar fi ok pentru dezvoltarea comertului. Mai degraba eu imi pun taraba in mijlocul drumului si-l taxez acolo. Fosta vatra a Banestiului din lunca Prahovei mi se pare o alta ipoteza de luat in calcul. Unele intelesuri din documente pot fi alterate de trecerea timpului insa geografia locurilor cam ramane si cred ca drumul Prahovei era paralel cu raul pe care il traversa dupa caz, cel putin pana la Bobolia. Cand ai o marfa, o transporti repede ca sa iei banii pe ea, nu urci pante ca sa ajungi la niste sateni care traiau de pe o zi pe alta. Lucrurile s-au mai schimbat in timpul domniei lui Matei Basarab, pana atunci cei din zona care ne intereseaza au trait cam la fel vreo 200 de ani. Pe atunci poate sa fi existat o dinamica si o ratiune sa se urce in Breaza si sa se coboare ca apoi sa se urce in Campina.
      Asa este, Brasovul atestat oficial cu vreo 300 de ani inainte de localitatile noastre era direct interesat de aceasta ruta. Mai sunt multe de elucidat, abia am stabilit unde era satul Gurguiatii, am descoperit noi documente despre schitul Lespezi, nu am timp ca ti-as scrie mai multe… poate peste 3 saptamani in acea saptamana de vacanta cu Pastele catolic sa mergem sa vedem lucrarea lui Badiceanu din 1949 🙂 Si vezi ca trebuie sa fac o comunicare la Societate poate tot in acea saptamana. Ca atunci cand s-au intalnit ei era intr-o vineri dimineata si eu am ore zilnic iar dupa ore plec din zona mai mereu.

      Apreciază

      1. madalinfocsa spune:

        Dincolo de vestile proaspete, pare ca fiecare o tine pe a lui, nici tu nu te convingi de argumentatia mea, nici eu de a ta. Dar o sa repet in alta forma atunci: cand ai lunca plina de padure seculara deasa, si drum NU exista prin ea, ci el suie si coboara (usurel, caci hai sa fim seriosi, nu sunt pante mari) terasa Campina, din mosi-stramosi, ca terasa a fost dintotdeauna un platou propice locuirii umane (doar stii ca in epoca Bronzului aveam asezare aci cu necropola), nu te apuci sa tai copaci si sa defrisezi o jungla pe atatia kilometri, doar ca sa mergi in linie dreapta mai direct. Nu ma poti convinge ca drumul putea trece prin alta parte decat prin cele mai stravechi asezari. A, daca descoperi tu prin lunca Prahovei din dreptul Campinei, urme de locuire mai vechi decat alea din situl de la Slobozia, atunci se poate schimba discutia. Deocamdata, stim ca in general drumurile medievale urmau si ele pe cele din antichitate (a propos de urmele antice gasite si ele TOT pe terasa, in sec.19 de catre Istrati).

        Apreciază

        1. Asezarile umane, mai ales atunci, nu se amplasau langa drumul mare cum se zice. Asa zic… ci undeva mai sus, pe terasa. Vezi ca exemplu cea mai veche asezare Podul Neagului, nu e langa drum ci undeva sus ca sa vezi ce e pe drum. Aia erau terminati de frica si gata oricand sa o uscheasca in codrul mare la primul semn 🙂 Cel mai probabil drumul Prahovei s-a nascut de la sine, ca tot treceau unii intr-un sens, altii in alt sens si gata drumul. Chestia aceasta cu traitul sus ca sa vezi jos nu este valabila la campie, vezi orasele foste capitale unde drumul trebuia neaparat sa treaca prin ele. „Genetic” daca analizezi, o sa vezi ca nici atunci nu am fost in stare sa facem vreun drum si nici azi. Poate fortati, batuti, obligati… eu nu am gasit pana acum un exemplu de drum medieval facut din proprie vointa de vreo comunitate.
          Nu prea cred ca lunca era plina cu arbori seculari. A se vedea si cazul distrugerii de catre tatari a Banestiului care avea vatra langa Prahova si au scapat doar unii care erau cu oile, sus pe terasa. Pe masura ce asezarile s-au marit, de forma targului cum era Campina, care a devenit chiar un centrul regional, comerciantii au devenit interesati sa urce. Nu are nicio treaba, parerea mea, urmele unei asezari cu un drum comercial. Uite, Talea e in afara drumului… Oamenii locuiau in zone unde natura le permitea un trai sigur si linistit. Cei care faceau comert pe drumul Prahovei umblau intre „poli economici” ca sa le spun asa, cunoscuti: Brasov, Targoviste, Targsor, Bucuresti, Buzau. Cui crezi ca ii pasa de parlitii de pe Prahova cu catunele lor risipite pe coclauri? 🙂 Astia mergeau sa faca bani nu sa vanda trei linguri de lemn si o doaga urcand coclauri.
          Eu presupun ca abia in perioada fanariota s-a ridicat Campina cu pacura ei…dar asa, nu cred ca pana pe la 1700 era cine stie ce business pe acolo. Asta ca sa fiu indulgent ca as merge pe o istorie slabuta a targului pana la 1800. Daca era treaba serioasa se ridica o constructie mare, durabila a vamii. Nu gasim cladirea vamii pentru ca este posibil sa nu fi fost ceva de anvergura si nu a ramas nimic din ea, nu vezi ca nici macar amintirea locului nu mai exista? Comparativ cu conacele Cantacuzinilor din care au ramas ruinele dar toata lumea stie ce si cum despre ele.
          Iar documentul din 1674 unde Campina „era doar scala de negustori” cred ca exprima perfect situatia de la Campina, adica era ceva minor, o specula, un postav, un butoi. Tot personal, cred ca pana pe la 1700, deci vreo 300 de ani de la atestare, drumul Prahovei imediat ce trecea de Posada o lua drept inainte fara sa intre in Breaza sau Campina pe care le depasea cam prin zona actualelor gari si se ducea mai departe spre Bobolia-Filipesti. Mai degraba cred ca Filipestii sunt locul de fapt al vamii Prahovei. De unde crezi ca avea marele postelnic bani de conace? Stim ca el venise doar cu numele in Tara Romaneasca, nu avea un chior. Casatoria cu Elina i-a adus o zestre consistenta dar nu suficienta la cate a facut. Sigur acaparase vama Prahovei si o jumulea in interes personal. La un moment dat schimba chiar domni. Deci de unde atatia bani?
          Noi nu ne convingem unul pe altul de vreun adevar, ca habar nu avem cum a fost situatia pe atunci, dar putem imagina pana descoperim niscai dovezi, ceva :))

          Apreciază

    2. Mirel Craciunescu spune:

      Va multumesc

      Apreciază

      1. Cu placere! Daca va trece acea carte prin mana, o imagine cu vama respectiva este la pagina 123.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.