Un traseu de cateva ore prin Tara Fagarasului…
Plecare din satul Breaza (com. Lisa), dupa ce inainte am trecut si pe la un schit… si la dus si la intors am trecut pe la acel schit, pentru ca ne-am imprietenit cu un calugar de acolo.
Mai intai ne-am oprit la biserica satului:
Culorile s-au imprimat pe geam sau este o pictura pe sticla. Mai era una si abia se mai distingeau culorile.
Cruci-monument in amintirea celor cazuti in razboaie, care nu au mai venit acasa.
Manastirea Breaza sau schitul Ioan Botezatorul ori schitul Negru Voda… aceeasi Marie. Se vede si indicatorul spre Cetatea Negru Voda.
In stanga se vede schitul, manastire va fi pe viitor.
Fara nicio problema, ba chiar am fost invitati sa o facem, am pozat toata biserica in interior… care are o multime de moaste de sfinti. Foarte rar vezi atatea:
In opinia mea, denumirea de schitul Negru Voda este o eroare. De altfel, nu apare decat in mentiunile unora. In teren, nici calugarii nu-i spun asa si niciun indicator cu aceasta mentiune nu exista.
Si pe indicatorul din comuna Recea, scrie „Schitul Ioan Botezatorul – 10 km”.
Mai departe am urmat drumul de langa schit, si am facut la stanga pe un drumeag, iesind in spatele unei vile, aici:
Spre cetate nu se coboara ci se urca in dreapta
…pe o astfel de carare, marcata cu semn turistic, punctul rosu.
Dupa niste minute de urcus, ajungem la ruinele cetatii ascunse azi de padure:

Dupa o vreme buna prin aceste locuri incarcate de istorie, am pornit sa urcam si mai sus, pe traseul turistic ce ajunge la cabana Urlea, la fosta cabana.
Am ajuns la fosta cabana dupa 2 ore de la plecarea din cetate.
Aici am facut un popas de 20 minute
Ne-am intors prin Valea Pojorta, am facut 2 ore
De acolo venisem, la coborare am fi facut o ora si jumatate sigur.
Daca mai urcam… mai aveam vreo 2 ore pana in Curmatura Zarnei.
Traseul mai urca, mai coboara, dar este paralel cu apa
Crucea fostului cabanier de la Urlea, Costica Dragomir. Probabil de cand a murit s-a stricat treaba cu cabana.
Bine, nu am mers pana in sat, am facut stanga prin niste poieni si am ajuns la schit. Schitul este la vreo 2 km distanta de sat.
Acolo este cetatea, unde este sageata rosie
Viitoarele chilii, spatii de cazare, staretie…
O cladire in paragina ne arata ca acolo a fost Muzeul Satului.
Inainte era comuna, acum este sat.
La plecare ne uitam cam pe unde s-a desfasurat traseul nostru:
O acvila observata din masina, pe un stalp pe marginea soselei…






































Şi cum de nu s-o fi „bătut“ nimeni pe cabana părăsită? Păcat de o zonă aşa frumoasă, cred că era utilă o cabană!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
M-am intrebat si eu. De fapt, ar fi vorba de un sabotaj al cuiva din administratia locala, care a indemnat salvamontul sa inchida traseul pe Valea Pojorta, observati indicatorul. Din ce spuneau niste sateni la un magazin din Breaza, ideea ar fi ca turistii sa ramana la niste pensiuni din zona. Pare stupida ideea, cine vrea sa mearga pe munte, urca pe munte, nu ramane la poale.
Cabana veche trebuie demolata (fiind tot scheletul de lemn aproape putrezit) pana la temelie si aduse alte materiale cu elicopterul. Multi oameni de munte si localnici regreta ca nu mai este acolo o cabana.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Fantastic post.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc! :)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ma intereseaza daca exista legatura de la autogara din Fagaras, pana la Schitul Breaza, sau alta modalitate de transport.
ApreciazăApreciază
Buna seara. Nu stiu acest lucru, noi am mers cu masina noastra.
ApreciazăApreciază