Motto: „Tot verdele și sălbăticia naturii te învață mai mult decât toate sistemele umane. Evident, când ai ochi, minte și suflet pentru Natură” – Cezar Partheniu
Asadar un nou traseu de week-end prin Parcul Natural Bucegi.
Mai intai am urcat cu telecabina din Busteni la Babele si ne-am indreptat spre Sfinx:
Pe marcaj cruce albastra am coborat spre Pestera Ialomitei, recent modernizata si deschisa turistilor:
Turisti cu un copil mic ce urcau spre Babele
Valea Sugarilor pe dreapta cum se coboara de la Babele
Privire inapoi spre Babele si Sfinx
Statia de telecabina de la Pestera… langa ea un punct de informare, pensiunea Piciorul Babelor si refugiul Salvamont Dambovita
In spatele acelei cladiri este pestera Ialomitei
Aici este punctul unde se plateste biletul de intrare: 10 lei/adult si 5 lei/copil. Excelent comportamentul doamnelor de la casierie.
Privire inapoi, pe unde intrasem
Mai departe spre interiorul pesterii:
Formatiune „Piele de leopard”…am observat decat intr-un singur loc
In capatul vizitabil al pesterii, punctul „La Altar”
Acum inapoi 🙂
O replica ce infatiseaza un craniu de urs al cavernelor
Din pestera ne-am intors spre curtile calugarilor si ne-am oprit la troita recent restaurata:
Foarte frumos pictata si restaurata. In interior nu era insa nicio cruce la data la care am fost noi. Cel mai probabil, a fost amplasata una chiar de Ziua Crucii.
Am ajuns la telecabina de la Pestera si am urcat la Babele. Pret cartele: 20 lei/adult, 10 lei/copil. Apoi am mers pe drumul de pamant spre intersectia cu DJ 713. La un moment dat am facut dreapta pe o poteca, pentru a ajunge la Babele din Plaiul lui Pacala.
Mi-a placut mai mult aceasta poza neclara decat aceea clara. Pe fundal, complexul de la Piatra Arsa.
De la acele Babe si pana la Piatra Arsa sunt circa 30 de minute de mers pe jos
Complexul cuprinde circa 10 constructii… fiecare cu alta forma. Bine, serviciile am observat ca sunt bune, dar acest amalgam nu pare deloc estetic.
Excursia a continuat pe sub varful Furnica pe Drumul de Vara, Cota 1400, Drumul Vechi al Cotei, Sinaia… si s-a derulat in intervalul orar 10-19. S-a mers usor, cu popasuri, cu copii, traseul nu are vreun grad de dificultate…
Frumos, pacat de Piatra arsa, a ajuns o tiganeala
ApreciazăApreciază
Ca si servicii stau bine, dar impresia generala cand vezi atatea constructii diferite este una negativa. Tot au ingramadit tot felul de constructii una langa alta si au creat o atmosfera ciudata.
ApreciazăApreciază
Buna Adrian frumos traseu,pestera vad ca a fost frumos reamenajata cu panouri informative, replica craniului de urs care nu imi amintesc sa fi fost inainte, troita restaurata este deasemenea foarte frumoasa am vazut-o recent cand am urcat dar nu am bagat de seama ca nu are cruce in ea.
ApreciazăApreciază
Saru-mana. Da, au facut pestera sa arate foarte bine, ma refer mai ales la faptul ca nu se mai poate iesi din traseu, exista siguranta in deplasare, este mai bine iluminata. Acel craniu se afla chiar in Grota Ursilor si trebuie sa fii putin atent ca sa-l observi. Din ce am observat, majoritatea turistilor nu-l vad din cauza luminii puternice din acea zona 🙂 Cu troita si cu observatia ca nu este cruce… pai nu te astepta ca eu sa fi observat ca nu este crucea, am fost cu cineva mult mai atent la detalii ca mine. Bine, as fi descoperit si eu lipsa crucii dar acasa, cand as fi privit pozele :))
ApreciazăApreciază
Telecabina, vizitat pestera.
Asta a fost un fel de plimbare de duminica in spatele blocului.
Traseul e frumos si a meritat, oricum.
ApreciazăApreciază
Salut si ma bucur de prezenta ta 🙂 Pai asa a si fost o plimbare de duminica. Nu am fi reusit sa urcam cu copiii pe Jepii Mici si sa facem tot acest traseu. Practic, am evitat urcarea pe Jepii Mici si urcarea Pestera-Babele. Am coborat insa de la Babele la Pestera si apoi, dupa ce am ajuns din nou la Babele cu telecabina, am continuat pana la Sinaia pe jos. Au fost cateva ore bune de mers pe jos si copiii s-au comportat bine… evident ca nici traseul nu a avut vreo dificultate, am coborat sau am mers pe loc drept. La anul segmentul de urcare Pestera-Babele sper sa-l facem pe jos, ca urcusul dureaza cam o ora si 15 minute si apoi mersul pe munte fara urcus, nu este mers pe munte 🙂
ApreciazăApreciază
Cu unele din schmbarile de peisaj datorate constructiilor ne obisnuim si trecem mai departe fara probleme.Cu altele, cele care fring peisajul, care socheaza privirea nu ne putem obisnui niciodata.
Nu reusesc sa-mi dau seama de ce constructorii nu vad in ansamblu cu mediul inconjurator constructiile lor.
Planteaza la intimplare tot felul de cladiri si dupa aceea se mira ca-i dor ochii.
Cred ca cei care n-au fost de mult timp prin Bucegi, ar avea multe surprize neplacute.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cine nu a mai fost de minim 5 ani in Bucegi va fi socat de ce va vedea. Unele lucruri s-au schimbat in bine, altele in rau. In general, lucrurile nu stau bine. Singurul proiect turistic aplicat in Bucegi, de anvergura si cu rezultate, este cel de amenajare a Pesterii Ialomitei. In rest, din punct de vedere turistic, nu prea s-au intamplat cine stie ce lucruri bune. Asfaltarea lui DJ 713 a deschis muntele intr-un mod ce nu poate fi controlat, pentru ca nimeni nu stie ce sa faca mai intai. Institutiile statului mai degraba cauta sa nu se intersecteze unele cu altele decat sa colaboreze. Obiectivele vechi se degradeaza, nu mai exista acel interes de altadata, sa se marcheze, sa se verifice traseele, putini mai sunt salvamontistii care fac asta. Vor ramane, cel putin pentru urmatorii 20 ani, neatinse, zonele de abrupt, traseele spre Bran, Malaiesti… Platoul Bucegi si Valea Ialomitei se vor umple de constructii, unele utile, altele aparute doar pentru a se cheltui bani publici. Bine, la scara timpului nu vor reusi niciodata sa distruga muntele, ii vor aduce insa pagube insemnate, dar mai vine o furtuna, o viitura, vreun cutremur, o criza economica etc si se mai duc naibii niste chestii prost gandite 🙂 Este o logica in toate, cand te apuci sa tai stalpii casei, iti cade in cap acoperisul…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Foarte frumos traseu! Atâtea locuri minunate. Mă gândeam cu nostalgie că n-am mai ajuns la Peştera Ialomiţei din… 1986, când eram la liceu! Iar la Piatra arsă din 1987. Cam mult timp am lăsat să treacă, fără să mai revăd aceste locuri faine…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acum sunt drumuri bune de masina prin Bucegi, mai bune ca in oras, deci poti sa mergi cu masina. La Piatra Arsa ai vazut cate constructii au aparut, cabana veche pe care o stiai, nu mai exista, deci nu ai pierdut cine stie ce 🙂
In afara de aerul de munte, peisaje 🙂
ApreciazăApreciază