Oricine a invatat la scoala despre Sfinxul din Bucegi sau a vazut o poza cu acest monument aflat pe Platoul Bucegilor. De cativa ani, aceasta stanca este calcata in picioare de sute de turisti, doar intr-o zi de week-end. Turistii mai necivilizati ignora panoul cu „Interzis escaladarea!” si urca pe Sfinx. Daca urca unul, apoi urca si altii.
Pe moment, nu prea se observa cine stie ce impact negativ ca urmare a urcarii pe Sfinx. Dar daca ati fost la Sfinx acum 3 ani sa zicem, si ati facut o poza, cand mai veniti sa retineti de unde ati facut poza veche, faceti alta noua, si apoi comparati-le. O sa vedeti mai multe diferente. Intre timp, au mai cazut, s-au mai faramitat pietre, iar pe Sfinx se urca mult mai lejer ca in alti ani.
In loc sa pastram acest simbol, il tocim, il deterioram, il macinam, mai repede decat o poate face insasi natura.
Solutii in opinia mea NU sunt:
– patrule ale oamenilor legii si ai mediului, pentru ca nimeni nu poate sta pe acolo zilnic, non-stop
-gard metalic, ascutit si inalt, ca la Babele
Dar cred ca trebuie o imprejmuire :) realizata de o asemenea maniera incat turistii educati sa poata atinge monumentul, sa poata realiza fotografii ca si pana acum.
La Sfinx nu poti introduce aspecte antropice, pentru ca modifici in sens negativ peisajul. Ce as propune eu si as vrea sa stiu mai multe pareri, cum vi se pare… Nu plecam de la ideea de a-l lasa asa cum este acum. Una este sa vii o data pe an in Bucegi si alta sa ajungi la Sfinx de mai multe ori, lunar. Asa cum este in imagini ni se pare perfect, cand vezi ce se intampla in realitate iti dai seama ca trebuie facut ceva. Nu doar ca se suie oricine pe Sfinx, dar dispare rapid covorul vegetal, pe zeci de metri a disparut iarba, ceea ce inseamna eroziune…
Asadar,
Daca de jur imprejurul Sfinxului s-ar cladi un „brau din piatra”, inalt de 1-1,5 m, si intre stanca monumentului si marginea acestui brau s-ar pune pamant, iar deasupra, la nivel cu marginea pietrelor din brau s-ar planta brazde de iarba, cred eu ca s-ar reusi doua lucruri:
1. oprirea eroziunii naturale
2. accesul pe partea vestica, in principal, al „cataratorilor”
Vizitatorii ar merge pe langa acel zid alcatuit din piatra peste piatra, roca de munte, luata de prin imprejurimi, necimentate si aranjate estetic una peste cealalta, pana ar ajunge in fata Sfinxului. De acolo, pe un culoar de acces, ar ajunge langa chipul Sfinxului, spatiul va fi destul de mare…dar nu se va mai putea urca in dreapta ca sa se ajunga deasupra stancii. Pentru ca accesul va fi impiedicat de acel brau de piatra, langa care cresc brazde de iarba.
Alte masuri, in stransa legatura cu ridicarea acelui brau stancos, inierbat:
– este clar ca un simplu brau, indiferent cat de estetic ar fi, nu-i va opri pe aceia care doresc sa incalce orice regula, prevedere legala. Trebuie montat un panou mare, nu langa Sfinx ca sa nu apara in poze, cu un istoric, legende despre Sfinx. Alte doua panouri la statiile de telecabina din Busteni si Babele. Alte patru panouri mai mici, intre statia de telecabina Babele si monumentul natural. Panourile de la telecabina si cele pana la Sfinx sa contina mesajul: „Interzis urcatul pe Sfinx!” si temeiul legal, vreo mie de lei amenda.
– zona aflata intre 10 metri si 25 metri distanta de Sfinx sa fie indreptata, acoperita cu brazde de iarba, lasat un drum de acces.
– in zona mentionata mai sus, sa fie amplasate circa 10-15 banci, pentru a sta turistii pe ele. Dupa cum stiti, la Sfinx nu ai pe ce sta, pe jos este pamant. Accesul catre un obiectiv atat de important trebuie sa se faca dupa niste reguli minimale si intr-un cadru civilizat.
Va propun mai jos sa priviti o imagine, cu urmatoarele precizari:
-pozele din stanga, sus si jos sunt actuale, in cele din dreapta am introdus modificarile mentionate in text, mai sus
– va rog sa priviti mai mult poza din dreapta jos, si sa nu va ganditi ca asa va fi la Sfinx, precum este in imagine. Pentru ca tot ce am pus in poze sunt niste modificari pentru a se intelege ideea. Braul de piatra nu va fi din bolovani asa de mari, atat de nearanjati, dar va avea dublu rol: primul, ca brazdele de iarba ajung pana sub Sfinx si apele pluviale nu mai siroiesc pe roca mai putin dura, al doilea, ca braul de piatra si avertismentele obliga la inaintarea pe drum pana la acel culoar. Stiti ca in prezent sari repede din asa-zisa poteca si te sui pe Sfinx.
– punctele rosii semnifica bancile, adica daca tot ai ajuns la Sfinx, sa poti sa stai linistit, cat vrei. Si nu poti sa stai in picioare. Nu trebuie sa va agatati privirea de acele banci sau de culoarea lor. In imagine sunt puse tot ca idee, nu inseamna ca asa vor fi.
– cu sageti galbene sunt desenate drumul de acces si directia de deplasare, plus culoarul din fata Sfinxului.
– oricine poate face un exercitiu de imaginatie. Nu intervii agresiv, antropic la Sfinx, dar niste conditii de vizitare si de protectie trebuie implementate.
– cercul in care stau diversi yoghini nu va fi distrus, iar mica piramida ce exista in preajma cercului, in opinia mea, ar trebui recladita.
– renaturarea zonei este poate unica solutie
– nu vor fi amplasate cosuri de gunoi, pentru ca pe munte nu exista societate de salubritate. Daca ai adus un pet plin cu apa in rucsac, il poti lua mult mai usor, gol, inapoi. In oras, gasesti unde sa-l arunci.
– renaturarea va fi data ca stire la tv, apoi in week-end-ul urmator trebuie mers cu jandarmi montani si agenti ai Parcului Natural Bucegi, cativa jurnalisti, si stat mai la distanta. Din proprie experienta va spun ca unii vor veni tocmai pentru a urca pe Sfinx, pentru ca au vazut stirea. Oricine se suie, trebuie filmat si sanctionat cu maximum posibil, dupa care data si aceasta stire. Pentru ca ai reguli la tot pasul si conditii civilizate de vizitare, poti atinge Sfinxul cu mana dar nu te mai poti urca pe el, cu picioarele. Mai mult de atat nu se poate!
Ca oamenii sa se poarte civilizat, trebuie create reguli si conditii, pentru ca ei sa se poarte astfel. Lasat totul de izbeliste si la latitudinea morala a fiecaruia, inseamna multe alte lucruri, mai putin insa normale.
Peste tot, ne mandrim cu Sfinxul, vorbim despre Romania si dezvoltarea turismului, de proiecte de milioane de euro pentru dezvoltare durabila, dar nu suntem in stare sa facem un lucru simplu la acel monument. Costurile nu sunt mari…in acest moment, din cate am inteles, sunt lucrari la domeniul schiabil al Sinaii, (la circa 8 km de Babele!) se face un lac necesar instalatiei de inzapezire artificiala a partiilor…cei de acolo nu au ce face cu pamantul excavat si cu brazdele de iarba. Solul si compozitia stratului vegetal sunt ca si la Babele, 2-3 basculante ar rezolva problema cu acel brau de piatra si a imprejurimilor.
Aceasta idee nu poate multumi evident pe toata lumea dar poate fi o varianta; am trimis-o institutiilor abilitate pentru a o studia, a o cosmetiza, a se consulta intre ei si a gasi cea mai optima solutie!
Mai jos, alte doua imagini:
In poza din stanga sus vedeti copii, tineri, adulti, cum stau pe jos, precum si acel cerc. In dreapta sus, partea estica a Sfinxului, sagetile ar semnifica lungimea, locul braului din piatra. In pozele de mai jos, se vad oameni in picioare, si piramida in diferie stadii, ridicata si daramata. Vedeti si o tanara ce doarme pe un petec de iarba si alti oameni ce stau pe acea mica inaltime ramasa…astfel va dati seama cat au spalat ploile pe acolo terenul, si cat pamant a fost carat de siroaie, in lipsa covorului vegetal. In principal, trebuie sa ne intereseze imprejurimile imediate ale Sfinxului; pentru ca actiunea oamenilor, coroborata cu aceea a naturii, chiar au un efect major asupra monumentului!
Sagetile verzi ar semnifica zona protejata de braul de piatra…pe acolo urca foarte multa lume
Cam atat :) …despre degradarea Sfinxului se poate citi si intr-un articol recent:
BUCEGI NATURA 2000 
Desi nu este bine sa intervenim asupra unui monument natural, ideea expusa de tine mi se pare buna. O sustin.
Sa vedem acum ce spun si institutiile abilitate.
ApreciazăApreciază
ca este una dintre cele mai bune idei. este o masura psihologica. o metoda subtila de protectie a sfinxului. un monument al naturi protejat prin metode naturale. big like. foarte bun tipul. reversul medaliei/daca prinzi ideea iti dai seama ca romanik este de … ce nevoie avem de oameni din astia, bleah. continua sa faci ce sti. respect. danutz ITRSV
ApreciazăApreciază
Da, sunt de acord cu cele propuse aici.
Sunt mai multe aspecte ce pot fi aduse în discuție:
– într-adevăr, pe o suprafață mare în jurul Sfinxului peisajul a devenit selenar, arid, lipsit total de vegetație, cu cratere săpate de apă. Cred că ar fi bine să se pună pământ și să se planteze brazde de iarbă, să se stopeze acest fenomen de eroziune.
– când ajungi la Sfinx, primul imbold este acela de a te opri și de a-l privi, încerci să recunoști acel monument pe care-l știi atât de bine din fotografii, ești mirat de celelalte fețe ale lui pe care le descoperi acum și pe care nu le bănuiai, ai nevoie de timp pentru a-l admira, cât mai mult, cu cât mai multă atenție. De aceea, cred că este bine să apară niște bănci pe acolo, ceva din lemn sau și piatră, ceva foarte simplu, dar util, pe care să poată sta în voie turiștii și să savureze din plin frumusețea și plăcerea momentului, bucuria de a ajunge la acest renumit monument.
Poate că mai multe asemenea bănci ar trebui amplasate în acea zonă de unde se vede foarte bine profilul uman al Sfinxului, atât de cunoscut, dar și în celelalte zone de prin împrejurul lui ar fi bine venite.
– legat de zidul de piatră, da, cred că trebuie foarte bine marcată, delimitată o anume cale de acces în jurul Sfinxului, în apropierea lui, nu așa cum este acum, oricine, oricum şi pe oriunde… Un zid de piatră, frumos, înalt, care să protejeze Sfinxul, să împiedice escaladarea lui.
– mai multe panouri informative și care să atragă atenția, care să aibă într-adevăr un anume impact vizual și formativ, educativ.
Sper ca instituțiile abilitate să sesizeze oportunitatea acestor propuneri și să vedem cât mai curând că s-a făcut ceva concret și frumos pentru protejarea și promovarea Sfinxului, toată lumea ar avea de câștigat.
ApreciazăApreciază
Tot ce vroiam sa spun a fost deja spus de Mariana , cu mentiunea ca eu as fi de parere ca in locul bancilor ,(care in opinia mea ar trebui sa fie neaparat fara spatar…va dati seama de ce…) ar fi mai potrivite niste lespezi de piatra care ar fi ajunse, chipurile, intamplator acolo , de la mama natura.Ideea generala ar fi ca sa nu se cunoasca nimic artificial acolo.
ApreciazăApreciază
E super ok proiectul!Cand vezi numai vandalizare peste tot,iti vine sa-i urechezi!Multa bafta si cred ca o sa fie aprobat.Cred ca si voluntarii ar dori sa te ajute,daca I-ai solicita!Abia astept rezultatul!
Toate bune.
ApreciazăApreciază
Suflet drag, ştiu că lumea vine, citeşte ce ai scris şi tace, ştiu pentru că i-am simţit, şi ştii şi tu că astfel s-a petrecut, că îşi ţin cuvintele deoparte, aşteptând poate spusurile altora înainte de ale lor. Aşa cred că fac, şi astfel te rog să mai laşi postarea asta încă pentru un timp, o zi sau două, să se mai adune în vorbe, dacă s’or mai aduna să ţi se aducă.
Nu îţi voi spune ce cred despre cum găseşti tu că se poate ocroti uriaşa stâncă solitară de care sunt legate atâtea poveşti, un loc mai cu seamă sfânt care e profanat, şi ăsta cred că e cuvântul potrivit, de fiinţele date barbariilor, fapte care au dus de-a lungul timpului la avarierea lui, a acestui mărturisitor al unor timpuri din vremea pelasgilor, şi asta e dramatic, unde nu mai pun că şi altceva care îi e distrugător e vântul, doar că vântului nu i te poţi împotrivi, aşa cum se pare că nu i te poţi împotrivi nici necugetaţilor, celor pentru care căţăratul pe el e ceva de-a dreptul irezistibil, unica chemare pentru care se pare că vor să fie acolo mai cu seamă, şi nu doar în preajma lui.
Prin anii ’70 un om iubitor de suflet de piatră, ascultător al sufletului ei s-a trudit să îi fie înfăptuită o dorinţă legată de ocrotirea stâncii, şi-aşa se face că cei care aveau asta în puterea lor au pus un lanţ din zale grele de jur împrejurul lui; a fost mai simbolic.
Acel om era un sculptor, azi undeva pe câmpiile elizee din văzduh, şi cred că are sufletul de înger îndurerat şi trist văzând cum stânca lui începe să moară.
Că e un loc magnetic se spune, că se vorbeşte despre el ca despre un vortex de energii ce atrage entităţi astrale, că e locul unde se întâlnesc nişte lumi, nişte energii primordiale, că dacii au numit aceste locuri kogaionon, locul Sfinxului fiind unul dintre ele, pentru că mai sunt şi altele despre care nu se vorbeşte atât, că din neguri de vremuri a fost asemuit cu sacralitatea, că i se aprind găvanele ochilor într-o anume zi de toamnă, atunci când privirea lui scrutătoare întâlneşte pe cer echinocţiile, că e o vrajă, locul nemuririi, unul magic din vremea când omul se rostea divinităţii şi era totuna cu natura, toate astea le-am auzit despre el.
Dar nu l-am trăit.
Nu am stat cu gândurile mele la poalele lui, paşii mei nu au ajuns până acum acolo, în tăcerea din liniştea lui, şi îmi doresc să se întâmple cândva.
Iar atunci când va fi, nu cred că aş vrea să stau pe iarbă şi nici pe vreo bancă, ci pe pământul pustiu, aş vrea să îl ascult cum îi bate inima din aproape şi nu din îndepărtat, aş vrea să îl văd nu ca pe un exponat de muzeu, să stau în rând ca să pot să îi dau ocol de câteva ori, să mă îmbulzesc cu lumea ca la sfintele moaşte pe culoarul de acces sau ce se va vrea acela să fie.
Ce vreau e ca acest sanctuar să fie protejat şi ocrotit, asta vreau fără urmă şi umbră de îndoială, şi dacă omul nu face decât să pângărească, atunci fie, trebuie îngrădit.
Şi dacă e să fie îngrădit, să fie atunci de pietre, aşa cum ţi-a venit gândul.
Despre restul însă, iartă-mă dacă nu am putut să spun altceva şi altfel de cum am simţit.
Îţi sunt alături însă, iar asta o ştii.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
da …nu este o idee rea dar cred ca s-ar putea face asta pentru intreaga zona… UN PROIECT DE RENATURARE A ZONEI BABELE ,SFINX. si mai este problema proprietarilor, din cate stiu toata zona este data unor revolutionari ( chipurile) si altor persoane cu interese.. cred ca parcul ar trebui sa scrie acest proiect iar noi sa-l sustinem si sa facem lobi la autoritati pentu a trece de aceasta birocratie care ne macine…
ApreciazăApreciază
Sper sa-l scrie cei de la Parcul Natural, de ajutat s-ar gasi persoane…
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru comentarii. Sa vedem ce spun autoritatile despre ideea aceasta, de ridicare a unui terasament natural si despre montarea unor banci. Sfinxul nu este un monument la care sa ajungi greu, nu mai poate fi lasat ca altadata…din acest an, numarul celor care ajung la Sfinx s-a triplat, ca urmare a asfaltarii DJ 713. In anii urmatori presiunea pe aceste monumente va fi si mai mare. Atunci poate nu vor mai exista conditiile de acum…nu stim cum se va solutiona litigiul dintre judete, nu stim ce planuri de cheltuire a banilor vor fi ulterior. Stiti ca se minte constant ca se face dezvoltare, ca pentru oameni se lucreaza. Nu au facut mare lucru in 20 de ani in Bucegi si nici nu vor face prea curand. Pentru ca nu-i intereseaza decat banii obtinuti rapid. Un alt avantaj al acestui proiect, daca este extins si spre Babele, ar fi ca alte proiecte aberante ar fi oprite…daca Administratia Parcului cu sprijinul Ministerului Mediului reface acea zona, nu mai poti intra cu masina, buldozerul.
Scriu si acest aspect, mai sunt si altele, pentru ca multi nu au inteles ideea. Ai nevoie de un turism civilizat bazat pe respectarea cadrului natural…altfel ne trezim peste cativa ani cu alte chestii pe acolo…
Multumesc inca o data pentru comentariile argumentate si pentru ca ati inteles ca trebuie facut ceva cat mai repede…
ApreciazăApreciază
Daca in memoria colectiva s-ar fi instapanit, in timp, ideea ca, daca te urci pe Sfinx vei fi blestemat sau urmarit de ghinion pana la sfarsitul vietii, putini ar fi fost, probabil, cei care s-ar mai fi catarat pe el… Cum insa o asemenea legenda nu exista, asa cum nu exista nici bun-simt la cei care tin mortis sa se pozeze calare pe Sfinx, singura solutie este sa ingreunezi accesul, sau sa-l directionezi in felul sugerat de tine. Panourile, oricat de vizibile, cu „acces interzis/amenda” nu sperie pe nimeni atat timp cat partea cu amenzile nu se aplica. Poate mai mult efect ar avea niste panouri cu texte de genul: „Dragi turisti, aceasta arie protejata nu este populata in mod natural cu giboni. Va rugam nu incercati sa ne dovediti contrariul catarandu-va pe Sfinx”.
Ar mai fi insa de rezolvat o mare problema in zona Babele-Sfinxul-Caraiman, respectiv colectarea gunoaielor in mod regulat, organizat. Zona mi s-a parut mai murdara decat in anii trecuti si inclin sa cred ca nu doar turistii necivilizati sunt cauza.
ApreciazăApreciază
inca ceva din auzite am inteles ca se vrea asfaltare acelui drum (facut ilegal) ce leaga DJ 713 de partiile din valea soarelui pe linga fanarie sau statiunea Blana ai auzit ceva ??? de treaba asta sau este un zvon fals !!!!!
ApreciazăApreciază
Nu am auzit, dar este posibil, devreme ce este inca deschis…
ApreciazăApreciază