Prima oara cand vad asa ceva in Bucegi. Va mai spuneam eu, ca pot scrie inca ani buni despre Parcul Natural Bucegi 😉 Muntele acesta este un rai, al vietii, este mereu surprinzator…
O sa vorbeasca de la sine imaginile 🙂 Cum spunea un prieten judecator impatimit al acestor munti, imaginile sunt deseori mai bune decat altele realizate cu aparate mult mai performante. Bineinteles ca asa este! Pentru ca poti avea un aparat super tare, daca nu mergi cu el pe unde merg eu, este evident ca pozele mele sunt cele mai bune 🙂 Pentru ca sunt doar ale mele :))
Stateam azi pe malul unei ape curgatoare si priveam. Apa putea fi traversata pe niste pietre puse odata de cineva. Eu insa nu am astfel de probleme, si ca sunt pietre si ca nu sunt, gasesc repede o solutie sa trec, nu ma impiedic de atata lucru. Insa dupa mine mai veneau si altii, nu treceam doar eu.
Ajungand primul, nu stiu ce mi-a venit, si am mutat un bolovan, sa fi avut circa 30 kg. L-am intors cu partea ascutita in apa, si cu cealalta mai plata in sus. Partea mai neteda se afla in apa. Cand am intors bolovanul, am vazut ceva surprinzator. Niste vietati cladisera ceva. Priviti:
Dar intai, pana la detalii, am sa va arat alte imagini de astazi:
Incepe sa inainteze primavara spre Bucegi
Un element zburator 🙂
Nu mai era, a ramas doar coltul refugiului de la Sf. Ana
Printr-o mica salbaticie
Pe aici mai sta si ursul la soare, la privit
Trecere si pe langa un peisaj de neuitat
Frumos loc, poate ca il voi revedea foarte curand, zilele acestea
Ne-am continuat drumul, am trecut o culme si am ajuns la apa de care spuneam la inceput de articol. Am mutat acea piatra, din toate pietrele de acolo, aceea mi s-a parut mie ascutita, ca nu statea bine 🙂 Credeam ca partea aflata in apa este plata, dar nu era chiar asa de plata. Ei bine, era oricum mult mai buna decat acea care iesea din apa.
Este incredibil ce pot face niste vietuitoare ce traiesc in apa de munte.
Uitati ce arhitecti desavarsiti are natura!
Acele vietati au carat minuscule pietricele si au format niste „maternitati”. Va imaginati ca acestea erau in apa, cu acele gauri in jos. Toate aceste turnulete, cine stie in cat timp construite, au adapostit alte vietati care si-au parasit locurile natale. Din fericire, am vazut ce fel de vietati sunt. Au o lungime de 2-3 cm, sunt de culoare verde deschis, nu le place aerul, cautau repede sa ajunga in apa, au multe picioare, un fel de miriapozi.
Categoric ca am stat o vreme indelungata pozand, filmand, privind, admirand, etc. Chiar am si desprins cateva turnulete migalos ridicate cu un betisor si le-am pus undeva la uscat. Trec maine si le iau…cata frumusete! Apoi am intors bolovanul la loc, cum il gasisem.
Bolovanii acestia ascund tot felul de taine :)) La orice fel de „bolovan” ma refer 🙂
La sfarsit si una din filmari. Vedeti ce intelegeti din ea, se aud vocile altor persoane, eu eram preocupat, nu auzeam ce vorbeau ei…, pe la sfarsit se vede si miriapodul acela de apa…
BUCEGI NATURA 2000 
Arhitectii naturii! M-am gandit la larvele de fluturi (adaptate bineinteles la apele repezi de munte) si la extraterestrii in timp ce urmaream imaginile si filmuleţul.
Frumoasa zi de primavara!
ApreciazăApreciază
Nu cred ca sunt de fluturi, dar operele de arta sunt foarte interesante 🙂 A fost foarte cald astazi, mie imi place, credeam ca nu mai pleaca iarna…
Revenire: au aripi la maturitate, deci sunt insecte zburatoare 🙂
ApreciazăApreciază
Trichoptera!
Pescarii cunosc aceste insecte drept „Caddis” si le imita diversele stadii de dezvoltare pentru a pacali pastravii pistruiati din raurile de munte.
In aceste „constructii” traiesc larvele de Trichoptera, o delicatesa pentru pastravi.
ApreciazăApreciază
Bine ca mi-ai spus 🙂 Multumesc! O specie foarte interesanta. Din fericire pentru ea, pastravul nu poate ajunge pana in acea zona. La iesirea din padure sunt cateva indiguiri destul de inalte.
ApreciazăApreciază
Nu am văzut niciodată aşa ceva şi nici nu îmi închipuiam că ar putea exista. Am citit că acele construcţii, acele tuburi se numesc căsuţe larvare şi sunt construite de larvele acelor insecte.
Arată incredibil acele căsuţe, natura este uimitoare, câtă migală…
Toate acele pietricele sunt lipite între ele cu ajutorul propriilor secreţii, mă gândesc ce calitate are acest lipici dacă rezistă la asemenea condiţii, la şuvoiul apelor de munte. Se aude şi în film zgomotul făcut de apa ce vine cu repeziciune.
Mă bucur că am avut ocazia să văd asemenea creaţii, mulţumim, foarte interesant, foarte frumos !
ApreciazăApreciază
:)) :)) Asta faceam si eu acum, ma documentam, citeam o lucrare de doctorat si un fel de determinator. Eram curios cum reusesc in stadiul de larva sa realizeze asemenea casute. Le lipesc cu o secretie din glandele sericigene. Am gasit o multime de chestii interesante, ar trebui sa fac un articol doar cu cele citite 🙂
Nici nu am mai vazut asa ceva pana acum, dar se pare ca impatimitii pescuitului cunosc specia asta. Apa chiar vine repede, larvele au gasit adapost contra curentului, in partea opusa.
Iti dai seama cat de frumos ar fi sa existe o filmare subacvatica in timp ce o astfel de larva isi construieste casuta?!
ApreciazăApreciază
DA 🙂 clar, te-ai dat cu BOLOVANII 🙂 🙂 🙂 evident, de orice fel 🙂
ApreciazăApreciază
Exact, sunt atat de multi si de interesanti :))
ApreciazăApreciază
Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii unei gări.
ApreciazăApreciază
ce lucruri interesante ne arati.Multumim mult pt.atata migala ce o ai in a descoperi atatea minuni.Nu multi sunt ca tine,pt. ca au la picioare natura si abia daca observa cate ceva din jur.Merci pt.multe detalii,asa am putut afla chiar multe vesti, pe care le- am raspandit si eu mai departe,in randul prietenilor mei.Toate cele bune,i-ti doresc.
ApreciazăApreciază
Multumesc si eu pentru ca intri pe aici si citesti, cat si pentru consecventa ta. Eu sunt uneori atent la detalii, alteori le descopar intamplator. Oricum ar fi, nu merg undeva fara sa arunc priviri analitice, sa retin unele lucruri. Multumesc si o duminica placuta! 🙂
ApreciazăApreciază
O duminică a Floriilor minunată!
Te felicit pentru răbdarea şi pasiunea cu care cauţi (şi găseşti!) atâtea minunăţii din Bucegi! 🙂 Ca să fim şi noi, cei ce doar vizităm aceste locuri, câte frumuseţi sunt prin preajma noastră şi nu ştim.
Numai bine!
ApreciazăApreciază
Chiar a fost o zi buna. Multumesc, sper sa fi avut si tu la fel.
Am rabdare cand imi plac unele lucruri. Multumesc ca ma urmaresti, sunt si bune si mai putin bune 🙂 Dar, asa este, sunt langa noi, diverse frumuseti si trecem pe langa ele, grabiti de gandurile zilnice. Toate cele bune si voua!
ApreciazăApreciază
Ascultand fascinat susurul apei mi-am amintit de constructiile asemanatoare realizate din nisip ale unor surori cu aceste harnice si talentate creaturi, pe unele stanci din preajma tarmului de mare.
ApreciazăApreciază
Ai dreptate, sunt niste chestii asemanatoare pe la mare, am vazut pe la Sulina. Azi am luat 2-3 casute parasite.
ApreciazăApreciază
@ Buna ziua Adrian !
La multi ani de FLORII,
membrilor COMUNITATII BUCEGILOR
ce poarta nume de FLORI !
” Vin FLORIILE cu soare,
Si soarele cu FLORII ”
de Vasile Alecsandri
Aliosa.
ApreciazăApreciază
Va multumesc d-le Aliosa! Toate gandurile de bine si dv! 🙂
ApreciazăApreciază
Inspirata alegere,frumoasa fam.adevarati temerari ,adevarati prieteni.
Chiar a fost o zi superba pe Valea Prahovei. Am fost cu fam.la Man.Sf.Treime ,la Sinaia si ne-a placut mult ,in special predica,scurt si la obiect.La noi e mai diferita ,cu o doza de critica constructiva ,care te mai supara uneori.Am trecut si pe la Muzeul Cinegetic doar noi 3 pers.si mai tarziu,au mai aparut inca 2.La Peles,multi japonezi.
Un inceput de saptamana, excelent i-ti doresc.
ApreciazăApreciază
Multumesc. Ma bucur ca te-ai plimbat prin Sinaia, mereu ai ce vedea. Sa stii ca imi place acea critica mai constructiva, pe unii ii mai trezeste. Vin in biserica doar sa se roage pentru ei, sa vada ce mai spun vecinii…, si la manastirea Caraiman din Busteni, am auzit acum intr-o duminica, din aceasta luna, o predica asemanatoare. O saptamana cat mai buna iti doresc si eu! 🙂 Multumesc inca o data!
ApreciazăApreciază
Trebuia tu sa iei munca de ani de zile a bietelor fiinte mici! 🙂
De ce te-oi fi bagat in viata lor? Eu le-as fi acoperit usor la loc si le-as fi lasat la locul lor, un naturalist nu duce acasa tot ce gaseste in natura, cu atat mai mult cu cat ai aparat foto.Faci cate poze vrei si iei pozele acasa.
ApreciazăApreciază
Pai ele si-au facut case si au plecat apoi. Asa traiesc. Isi ridica astfel de constructii pentru a se proteja cand sunt larve, apoi fac aripi si isi iau zborul. Acum ce sa le fac daca au lasat usa deschisa la plecare? Am vazut ca sunt goale casutele, am luat cateva a doua zi, patru am luat. Da, ai dreptate cu aparatul foto, numai ca unele lucruri trebuie sa le mai iei si acasa. Te mai uiti la ele, ai dovada palpabila. Cum am luat si irisul. Nu sunt nici naturalist, nici ecologist, nu stiu cum sunt 🙂 Cate putin din toate. Dar cand se impune, se impune. Pentru ce sa le intorc inapoi in apa? 🙂 Nu mai vazusesem asa ceva, am stat si le-am privit o vreme mai lunga. Daca aranjam bolovanul la loc, nu puteam sa dorm noaptea. As fi stat cu gandul la ce este acolo si a doua zi m-as fi intors 🙂 Deci am lamurit „misterul”, am luat si cateva piese pentru muzeul de acasa, nu am facut nicio paguba naturii, locatarii nu se mai intorc acasa, probabil sunt zburatori la ora actuala.
ApreciazăApreciază
Nu trebuie sa iei lucruri acasa. Daca toti care trec pe acolo duc acasa, ce mai ramane ?
ApreciazăApreciază
Cand trebuie, trebuie. Imi pare rau, eu iau doar cand cred ca este necesar. Nu iau orice ci doar cand este relevant pentru ceva. In acest caz ca si cu irisul trebuia. Daca era vorba de ceva rar, nu luam. Tu ai dreptate, dar in acest caz nu conta ca luam sau nu luam.
ApreciazăApreciază
hehe, natura cladeste cel mai frumos si cel mai trainic
ApreciazăApreciază