Asteptati, stiu, unii dintre voi, o poveste. Deocamdata, astept si eu sa o public, mai lipsesc cateva detalii :)
Pana cand sosesc am sa va prezint cateva imagini, vreo 20 si ceva :)
Aleea Pelesului
Castelul, cea ma frumoasa constructie a zonei
Angajati…la ora de conditie fizica :) La treaba, de fapt!
Ceasul castelului…nu l-a mai intors nimeni
La fel si ceasul de la Corpul de Garda
Fostul hotel Furnica…in prezent? Nimic! Doar o constructie. Timpul!
Daca ar trece la fel ca acest avion am trai mai mult decat Matusalem :)
Castelul Cantacuzino din Busteni…ei nu au ceas. Nu ceas, nu timp! :)
Frumos lichenul acesta pe stanca…oare acum cat timp a inceput el, expansiunea?
Bolovanul…nelipsit :)
Implanturi de zade (cu galben) in padure de molid
Ma gandeam intr-o zi, oare in interiorul unor astfel de pietre o exista si vreo fosila mai mare? :)
Inghetul in plina zi
Alte timpuri, vara nu avea apa
Paraurile au prins viata
Cu timpul, nisipul aluvionar va inainta
Urmele la trecut ale timpului. Sa ramana oare si faptele noastre imprimate altundeva decat in constiinta noastra?!
Umbra ajunge si acest varf semet…timpul ramas este scurt…minute! Daca Pamantul s-ar invarti mai incet oare am trai mai mult?! :))
Timp, la statia de telecabina de la Cota 1400…invins prin telefon
Indrumari utile pentru turisti
Timpii exacti
Este timpul sa pleci :) Pentru astazi!
BUCEGI NATURA 2000 
Ceasul de la corpul de garda este functional,insa deranjaza turistii,care vor liniste.Accesul se face printr-o camera care este inchiriata de obicei.Ceasul de la Peles este si el functional dar d-na directoare nu vrea sa-l puna in functiune pentru ca trebuie intors la saptamina si are o greutate de 80-100 kg si nu poate o femeie sa il intoarca.Amindoua sunt reparate de mine cu multi ani in urma(cel de la Peles acum 3 ani)
ApreciazăApreciază
Salut Marius :) Multumesc foarte mult pentru detalii! Am inteles, chiar mi-a placut ce ai scris si felicitari pentru ca le-ai reparat! Ma gandesc ca d-na directoare poate apela la ajutorul celor de la paza, daca ar vrea :).
ApreciazăApreciază
Bolovaaaaaaaaani :) :) Nu stiu cum faci Adrian, dar se vede in fiecare poza ca iubesti acele locuri, iar eu ma bucur mult, parca-mi transmiti o stare… Este adevarat, probabil si din cauza ca amandoi consideram acele locuri „casa noastra” :) Cu mult drag :)
ApreciazăApreciază
Erau destui :) Multumesc, chiar asa si este cu acele locuri, cu Bucegii. Ma gandeam azi ce mai faci :)
ApreciazăApreciază
Adrian :) fac destul de bine si mi-e dor de munte :) Si eu ma gandesc de multe ori la tine, cum te trezesti tu dimineata si vezi pe geam Bucegii :) Esti un privilegiat din punctul asta de vedere :) Eu traiesc din amintiri si din pozele tale pana cand voi mai ajunge din nou acolo :) Si acea dimineata la cafea parca s-a intamplat ieri :) Ca sa vezi, unele lucruri nu sunt alterate de timp :)
ApreciazăApreciază
Uneori ma uit repede ca trebuie sa plec…dar ma uit mai bine cand ies afara :) Vezi ca atunci cand amintirile se aduna in nr. mare trebuie sa faci ceva :)) Da, lucrurile frumoase trec repede, din pacate. Dar in sta si in puterea noastra sa le…repetam. Iar am uitat ce cafea era…daca nu eu cumpar, le uit :) Oricum mai este sigur. asa ca la prima ocazie… :) Ne vedem cand ai timp :)
ApreciazăApreciază
Bună seara tuturor…
Bolovane.., cum te mai simți.., ești ok?
ApreciazăApreciază
Frumoasă toamnă în Bucegi! şi excelente imagini! Este un privilegiu să-ţi scalzi ochii privindu-le în fiecare dimineaţă!
ApreciazăApreciază
Acum s-a cam dus si toamna, este ceva intre toamna si iarna, cei de la Meteo au zis ca va ninge la sfarsitul lunii. Multumesc! De mic tot privesc spre muntii acestia :)
ApreciazăApreciază
Ai un adevarat talent sa captezi esentele :)
ApreciazăApreciază
Putin talent si mult noroc :) Multumesc Oana!
ApreciazăApreciază
Frumoase poze,se arata iarna in bucegi.
ApreciazăApreciază
Cred ca nu mai este mult…urmeaza probabil o ploaie, apoi frig si zapada gata s-a instalata pana prin aprilie :)
ApreciazăApreciază
Aproape toate pozele imi plac si am un mic comentariu: am stat, candva, chiar in camera de sub ceasul corpului de garda (cele patru ferestre de sub ceas sunt ale acelei camere). printr-un chepeng, am urcat in spatiul ceasului – acum 10 ani, aproximativ… si mecanismul ceasului era la locul lui. sper sa fie si acum, caz in care-i pacat ca ceasul nu merge.
hotel furnica e inchis? de cand? nu pot sa cred….
ApreciazăApreciază
Mecanismul ceasului este functional. Spunea dl. Marius mai jos ca l-a reparat. Mi-a placut ideea ca ai ajuns langa ceas. Hotelul da, este inchis de multi ani, nici nu stiu exact, de peste 5 ani.
ApreciazăApreciază
Acum două săptămâni, mergeam agale către Peleș, pe aceiași alee…ploua mocănesc…dar mirosurile stârnite de ploaie, frunzele acelea erau lipite de caldarâm, copacii erau tunel deasupra noastră, mirosul de pământ reavăn – toate acestea au făcut ca aleea să fie una de poveste aromată și foarte specială. O poveste în care Castelul Peleș aproape dispăruse:)))
ApreciazăApreciază
Asa este cel mai frumos, sa ploua usor, sa nu fie nici prea frig, totul din jur te inspira :) Ma bucur cand aud cate persoane traiesc asemenea stari pe aleile Pelesului. :)) Eu daca as avea timp, si imi fac de multe ori, as trece zilnic pe acolo sau prin parcul central :)
ApreciazăApreciază
Generos,sa ne daruiesti atata timp!
ApreciazăApreciază
Eee, daca ar fi dupa mine cu timpul asta :))
ApreciazăApreciază
Salut prietene.., văd că nu mi-ai posta comentariul cu „paranghelia”.., nu-ți amintești sau ai rezerve?
ApreciazăApreciază
Nu, chiar nu imi amintesc…si nu este in ton cu postarea. Aici se interactioneaza altfel, nu ca pe retelele de socializare. Banuiesc ca vorbeai de Septimiu cel care este consilier la Sinaia. Ne cunoastem dar nu am treaba cu el sau discutii, nici nu stiu sa fii participat la paranghelii.
Vad ca interpretezi mereu ca imi spune cineva ce sa fac. Ca si provocarea pe care i-ai aruncat-o bolovanului aseara. Nu am postat decat o parte din ea…adica sa discutam civilizat. Nu fac aici taram de discutii anti-Savin. O faci tu destul de bine pe blogul tau. Probabil esti destul de motivat…acum chiar am de lucru mai mult decat de obicei, cu unii…ciudat sau nu, totul duce tot la Primar. Cica e vina lui… :) In fine!
ApreciazăApreciază
:-) Spor la treabă prietene și nu uita că „toate drumurile duc la Roma”
De n-ar fi fost „vulpea” și găinile ar fi avut liniște….
ApreciazăApreciază
Da e vorba se Septimiu și a venit însoțit de cineva și nu ca invitat. Dar mă rog, dacă nu-ți mai amintești asta e.
Singurul meu motiv este să eliberez orașul de mafie și voi reuși chiar dacă voi duce o luptă aprigă.
O seară bună și multă grijă cu „lanternele” primarului.
ApreciazăApreciază
Pai :)) „timpul si urmele lui” :) La fel, numai bine!
ApreciazăApreciază
:))
ApreciazăApreciază
Minunate fotografii! Ce locuri deosebite. Privindu-le, parca am si calatorit (cu gandul) pe acolo, revazand aceste locuri atat de dragi. Multumesc pentru „plimbarea” virtuala!
O zi frumoasa! :-)
ApreciazăApreciază
Cu placere! :) Si tu sa ai o zi cat mai buna :)
ApreciazăApreciază
fain…mi-e dor de munte
traiasca montaniazii!!!
ApreciazăApreciază
Bravo :)) Sa traiasca montaniarzii :))
ApreciazăApreciază
Timpul şi măsurarea lui, ceasurile (nu cele rele!)… Îmi plac ceasurile, de mână, de buzunar, de masă, de perete, de turn…, cu pendul, fără pendul, clepsidră, etc. De-a lungul timpului, oamenii au creat tot felul de ceasuri, unele adevărate opere de artă.
Mi-a rămas întipărit în memorie, din perioada copilăriei, un simpatic ceas de perete, cu cuc, avea o uşiţă care se deschidea automat şi prin ea ieşea cucul ce vestea ora exactă. Era de producţie rusească, mai bine zis sovietică, avea un mecanism destul de ingenios. Cred că pe la magazinele de antichităţi se mai poate vedea aşa ceva, pe la colecţionari.
Chiar dacă ceasul funcţionează sau nu, şi dacă îl măsurăm, şi dacă nu, timpul curge implacabil, el trece peste noi, pe lângă noi, prin noi, dar trece…, zboară, şi lasă urme… Poate doar pasărea-n zbor nu lasă urme…
„Fugit irreparabile tempus”, nu ? Ce putem face ? Să-l preţuim la adevărata lui valoare, să-i dăm valoare…
Trecem parcă prea grăbiţi prin viaţă…
Fotografiile sunt foarte frumoase, interesante, cu temă, dar la prima mi-a rămas un pic sufletul…
ApreciazăApreciază
Cu orice ceas, timpul tot trece, dar macar sa facem ceva cu el, sa ramana ceva in urma noastra. Cred ca stiu si eu acel ceas cu cuc, avea si un fel de lant ce atarna. Multumesc…legat de prima imagine, asa este si cu viata…nu vezi dupa curba…drumului :) Daca am „vedea” dinainte am stii ce sa facem!
ApreciazăApreciază