24 februarie, ora 00:40, UN VIS. Am avut un vis in jurul orei 12, am stat cateva minute in pat dupa care m-am dat jos sa-l scriu pe o foaie, erau 9 minute trecute dupa miezul noptii. M-am ferit intotdeauna sa scriu anumite vise pentru ca am vazut atatia nebuni, rataciti, vizionari si cu idei inradacinate ca s-au nascut cu un scop…incat nu am vrut sa ma asocieze cineva cu vreun asemenea individ. Dar pe acesta o sa-l scriu cu orice risc…poate a aparut din ganduri, poate sub impresia evenimentelor, poate este altceva sau poate nu este nimic, nalucire, etc… vreau doar sa fie scris si atat. Daca ar fi sa-i dau un titlu acesta ar fi „Am auzit de din afara trupului cum acesta respira”. Deci dormeam si am visat „ca eram in pronaosul unei biserici, semana mult cu cel de la Schitul Sf. Ana, nu pot sa zic sigur ca acolo era intrucat era intuneric. Eu stateam pe un scaun mai si mancam ceva din cand in cand. In dreapta mea la cativa metri era un calugar in picioare, nu i se distingea chipul dar vorbea de parintele Ioanichie foarte frumos. La un moment dat din naos a venit staretul Macarie de la manastirea Sinaia care se suparase pe ce spunea calugarul si venise sa-l contrazica. Staretul era aproximativ vizavi de mine si toti trei alcatuiam un fel de triunghi, latura cea mai lunga fiind intre calugar si staret. Calugarul a spus din nou ceva iar staretul s-a intors suparat sa plece de unde venise…dar s-a lovit de un perete si a ramas pe loc parca sub socul loviturii. Eu ma gandeam ca s-a lovit iar calugarul a spus ca nu este prima oara cand se loveste si-i da sangele. Apoi s-a facut liniste, o liniste deplina in care singurul lucru pe care-l auzeam era o respiratie, a cuiva care dormea, nu mi-am dat seama decat dupa cateva momente…eu ma ascultam pe mine dormind”. Si acesta a fost visul, m-am trezit brusc…il spun asa ca fapt divers.
Intamplator sau nu, ieri am auzit numele unui om care il supraveghea pe parintele Arsenie Boca in perioada cand avea domiciliul fortat la Sinaia. M-am interesat si l-am aflat repede si pe al doilea tortionar murise insa…pe primul l-am cautat dorind sa vorbesc cu el, dar nu mai era, traieste, dar unde si cum deja este alta poveste…e de rau oricum!
23 februarie SLUJBA DE POMENIRE DE LA SINAIA. Azi a fost ingropat parintele Ioanichie in localitatea Rus din judetul Salaj, despre ce s-a intamplat acolo poate ne va spune vreun cititor prezent. La Sinaia in schimb, un sobor de patru preoti a tinut o slujba de pomenire. La sfarsitul acesteia s-a vorbit despre parinte…lucruri putin stiute au fost rostite, s-a vorbit in cunostinta de cauza, foarte frumos, unul dintre preoti si-a exprimat convingerea ca parintele va fi la un moment dat canonizat. Poate zilele urmatoare voi scrie mai detaliat, acum nu am dispozitia/influenta necesara…cred ca putini au inteles cine a fost si ce s-a intamplat cu acest sfant parinte. Nici nu vreau sa scriu „ca oamenii” vrute si nevrute…Dumnezeu sa-l odihneasca si sa vedem cati isi vor aminti de dansul peste 40 de zile! A fost o zi trista, ne-am despartit de parinte la propriu…dar el va fi mereu prezent printre noi!
22 februarie INCHEIERE. Am scris acest post pentru ca moartea parintelui Ioanichie ar fi trecut nebagata in seama in Valea Prahovei. Eu am considerat ca indiferent de felul cum a fost inteles de fratii sai, ma refer la personalul monahal, locul de veci trebuia sa fie in Sinaia sau la Schitul Sf. Ana. Din pacate pentru unii, eu de mic umblu prin muntii Bucegi, de nenumarate ori am vorbit cu parintele, schitul fiind in drumul meu. Schitul se afla la cel mult doua ore de mers pe jos de la mine de acasa si la cam 20 minute de mers cu masina. Asadar stiu mult mai bine decat poate crede cineva ce se intampla si ce se intamplă la acel schit, ce atitudine aveau altii fata de parinte. Nu stau acum sa public ineptiile unor oameni nebuni care au ceva impotriva Bisericii Ortodoxe…mai sunt si preoti si calugari care il slujesc pe Dumnezeu, nu putem generaliza. Doar comentariile celor cu ganduri potrivite unor astfel de momente au fost publicate. Cand va fi momentul sa scriu despre lucrurile rele si putin banuite a se intampla la unele locasuri de cult din zona o voi face…la fel cum am facut cu manastirea Caraiman, unde intr-un post am scris ce se intampla si au sarit „slujitorii” ca scriu erezii, sunt pacatos…eu ma simt bine asa cum sunt. Aici au fost publicate doar ganduri bune, nu-i murdarim amintirea cu jigniri si certuri intre noi. Tot din pacate pentru unii si altii, pe blogul buceginatura2000 exista niste reguli publicate la Despre mine. A comenta este un privilegiu si nu un drept. Oameni bolnavi au inventat tot felul de conspiratii la adresa parintelui, stiu eu si multi altii mai bine ce a fost si cum a fost. Orice cretin ce doreste a scrie prostii este invitat pe forumurile de stiri sau oriunde in alta parte…unde se permit „discutii libere” aici nu are ce cauta. Blogul nu are ca scop atragerea de cititori, publicitatea, nu stiu cati unici pe zi, etc…nu stau sa dau lamuriri, cititorii mai vechi stiu obiectivele. Ca fapt divers, pe internet nu o sa gasiti prea multe poze cu parintele, majoritatea sunt ale mele, si dansul nu avea timp de poze…am insa mai multe. Odata, m-a si mustrat…ca mi-a spus un gand al sau de a pleca de la schit din cauza unor situatii…si eu am scris un articol mare in presa locala starnind localnicii si implicit personaje monahale…dar tot dansul m-a binecuvantat pentru ca stia de ce o facusem. Cu siguranta, multi au ce povesti despre cine a fost parintele, o puteau face foarte bine scriind si nu injurand preotimea, vorbind despre dorinte, s.a.m.d….motiv pentru care unele comentarii „fac anticamera” sau au fost sterse!
21 februarie REZUMAT de ieri. Din ce scrie la comentarii locul de veci al parintelui Ioanichie va fi la o mica manastire din Ardeal. Nu stiu de ce nu pot crede ca acolo va fi un loc de pelerinaj…poate pentru ca nu-l stie nimeni pe parinte. Aici l-au vazut mii de persoane…dar in fine, Biserica stie mai bine…in Valea Prahovei ar fi devenit intr-adevar mormantul parintelui un loc de pelerinaj. Multe informatii sunt contradictorii ceea ce inseamna ca undeva mai exista ceva, un alt motiv! Voi mai reveni cu un post alcatuit din poze si informatii de la infiintarea schitului, pe viitor.
UPDATE 2: Familia parintelui a declarat ca nu va respecta decizia Patriarhului si ca vor sa fie ingropat in Salaj, informatie provenita de la Manastirea Sinaia
UPDATE: Am publicat mai jos treptat informatii, ce am aflat pe masura trecerii timpului. SE ASTEAPTA DECIZIA PATRIARHULUI!
Un suflet apropiat acestui blog, d-na Camelia Vasilescu mi-a spus astazi ca parintele Ioanichie a trecut la cele vesnice. S-a stins intr-un spital din Cluj…
Parintele Ioanichie Somcutean, fost calugar la manastirea Sinaia si viitor staret al Schitului Sf. Ana a fost cel mai de seama personaj monahal din Valea Prahovei si Parcul Natural Bucegi din ultimii 15 ani.
Prima oara l-am vazut prin anii 1995 sapand intr-un luminis din padure…acolo urma sa ridice Schitul Sf. Ana. Si la ridicat cu greu…pana prin anii 2005-2006 a existat un schit foarte mic cu altarul orientat spre sud. Abia dupa ce s-au gasit oameni credinciosi care sa faca donatii schitul a devenit ceea ce este astazi. Altarul a fost orientat spre est, cladirea mult extinsa, suprafata locasului monahal s-a dublat.
La 6 august 2008 de Schimbarea la Faţă Patriarhul Daniel a sfintit schitul. Va reamintesc cuvintele sale:
„În 1946, credincioşii din părţile Sinaiei au cerut Arhiepiscopiei Bucureştilor înfiinţarea Schitului „Sfânta Ana“, dar nu s-a reuşit atunci. Duhul lui Dumnezeu ne-a chemat să vedem sfinţirea acestei biserici acum. În motivaţia credincioşilor din părţile Sinaiei, atunci când cereau înfiinţarea schitului, se arăta că acesta are o legătură prietenească şi duhovnicească cu Schitul Durău, de la poalele Muntelui Ceahlău. Vedem această legătură între schiturile de pe munte din Moldova, cu cele din Ţara Românească“.
Parintele Ioanichie in modestia sa nu a urcat pe scena improvizata unde erau inaltele feţe bisericesti. Chiar m-am uitat sa-l vad am si intrebat unde este. Dansul statea in chilia sa.
Parintele Ioanichie
Voi mai reveni si azi cu detalii…dar pana una alta, cu ajutorul lui Radu de pe site-ul unbolovan.com am aflat ca va fi inmormantat la o manastire situata intr-un satuc din judetul Salaj sau Maramures si consider acest lucru ca fiind o eroare.
Ar trebui ingropat aici unde si-a petrecut viata si a ridicat o biserica, aici unde stie lumea cine a fost si ce a facut. In acest sens am dat cateva mesaje si mai dau…poate se schimba decizia. Daca si acest eveniment trece pe langa noi ca un lucru oarecare atunci suntem vai mama noastra…
Cum sa ingropi pe cel care a ridicat o biserica in Bucegi la capatul tarii?
Daca reprezentantii Bisericii Ortodoxe din Valea Prahovei respectiv staretul de la Manastirea Sinaia si staretul de la Schitul Sf. Ana nu doresc sa fie inmormantat parintele Ioanichie in zona in care a propavaduit Cuvantul Domnului, atunci zvonurile se confirma.
Parintele Ioanichie s-a certat deseori cu actualul staret de la Schitul Sf. Ana iar cei de la Manastirea Sinaia nu au vrut sa-l primeasca in perioada cand a fost bolnav. Refuzat de cei de la Manastirea Sinaia a ajuns la Manastirea de la Cota 1000. Daca acesti „oameni ai Domnului” sunt cu adevarat devotati LUI atunci parintele Ioanichie ar fi petrecut pe ultimul drum de mii de oameni.
Chiar daca presupunem ca a dorit parintele sa fie inmormantat pe meleagurile natale acest lucru trebuie dovedit. De s-ar dovedi si tot nu ar trebui sa fie pusa in practica aceasta dorinta. Pentru ca oamenii au nevoie de marturia ochilor, una este sa vorbesti despre cineva si sa-i vezi mormantul si alta sa zici ca este ingropat undeva pe la capatul Ardealului. Cine l-a cunoscut stie ca pentru el trupul nu insemna mare lucru…cred ca i era indiferent unde va fi ingropat. Asta cu dorinta lui este o scuza…pentru ca si-a tinut credinta cum altii nu ar putea-o face.
Bine, noi vorbim, dar ei tot ca ei vor face…stau si ma gandesc asa, atatia calugari si preoti il cunosc si in loc sa-l pretuiasca acum si mai mult… Ar fi bine sa nu stiu eu ce spun, ar fi un moment de care chiar m-as bucura.
Stirea a aparut si in presa judeteana:
Poate nu este tarziu si se va lua decizia inmormantarii in Valea Prahovei!
Din ce am aflat in aceasta seara staretul manastirii Sinaia va lua o decizie…sper sa fie cea mai inteleapta. Nu stiu de ce este asa de dificil sa fim maturi si fara orgolii…macar in astfel de momente!
BUCEGI NATURA 2000 
Adrian, nici mie nu mi-a venit sa cred… credeam ca va fi la Sinaia la schit…insa din cite am inteles, Parintele Ioanichie de acolo este, din Maramures…
ApreciazăApreciază
Da, dar el si-a dedicat viata prin aceste locuri…a ridicat un schit, el a initiat totul. Si era cunoscut de mii de oameni…acolo nu va stii nimeni de el, fiind plecat de zeci de ani. A slujit lui Dumnezeu aici…si ar trebui inmormantat fie la schit, fie in Sinaia.
ApreciazăApreciază
a fost dorinta Dansului, de a fi inmormantat in pamantul natal…
ApreciazăApreciază
Nu cred ca un om ca el avea dorinte…intotdeauna ar fi facut voia mai multora decat a lui.Ar trebui ca Biserica sa-l pastreze ca exemplu nu acolo ci aici unde il cunostea multa lume, astfel povetele sale nu se vor pierde!
ApreciazăApreciază
Dumnezeu sa-l odihneasca!
ApreciazăApreciază
Sa-l odihneasca!
ApreciazăApreciază
Odihneasca-se-n pace!
ApreciazăApreciază
Sa speram ca se va odihni acolo unde si-a dedicat viata Oana!
ApreciazăApreciază
Dumnezeu sa-l odihneasca iar celor ramasi sa le vina gandul cel bun sa nu-l plimbe prin tara ci sa-l ingoape crestineste-n locul in care a trait omul cu inima buna!
ApreciazăApreciază
Acum este la spital in Cluj…celor ramasi care? Trebuie cineva sa ia o initiativa…nu stiu de ce am impresia ca un lucru bun se realizeaza mereu greu. Toata treaba tine de Biserica, ei pot lua o decizie. Nu este mare lucru, trimit o masina si-l aduc la Sinaia. O fi trait in copilarie parintele Ioanichie in acel sat, dar acolo nu stie nimeni de el fiind plecat de zeci de ani.
ApreciazăApreciază
A trecut pragul cu discretia cu care a trait,dar a lasat urme durabile pe pamant si-n sufletele oamenilor…Domnul sa-l aiba in paza,sa-l odihneasca in pace!
ApreciazăApreciază
Bine spus! Este ca o definitie…
ApreciazăApreciază
pe langa imaginea lui, mi-a placut si metafora din titlul tau…
pana la urma, daca nu se va face nimic pentru a reveni acolo, macar ai inima senina ca locurile tale l-au cunoscut si s-au bucurat de prezenta lui…
ApreciazăApreciază
L-au cunoscut de vreo 40 de ani si le-a cunoscut…este un gest moral pe care „fratii” lui ar trebui sa-l faca.
ApreciazăApreciază
El, cel care se jertfea pe sine pentru cel din fata lui, nu cred ca avea vreo dorinta. El, care incerca sa nu il supere pe cel de langa el, nu cred ca avea vreo dorinta cu privire la locul inmormantarii.
Stiu ca in traditia monahala, parintele care trece la cele vesnice este inmormantat in manastirea unde a fost tuns in monahism.
Cred insa ca parintele Ioanichie trebuie sa fie inmormantat in Sinaia, locul pentru care s-a jertfit din credinta si in credinta pentru Hristos si pentru noi, semenii lui.
Dumnezeu sa te odihneasca in pace Preacuvioase Parinte Ioanichie.
ApreciazăApreciază
Sa vedem ce vor face fratii lui…chestia cu dorinta lui nu o crede nimeni! Orice om normal asta crede, ca locul inmormantarii trebuie sa fie aici…poate le este teama in loc sa le para bine, ca vor veni multi in pelerinaj la mormantul lui.
ApreciazăApreciază
Ce sa mai vorbim…oricum situatia asta de fapt nu se constituie intr-un precedent.Parintele face parte dintre ultimii monarhi care compuneau gruparea de prelati incomozi in cadrul organizatiei ortodoxe romanesti.
Acum incearca sa-l minimalizeze si incet,incet sa-l impinga spre anonimat si uitare.Pacat.Dumnezeu sa-l ierte.
ApreciazăApreciază
Daca ar fi asa atunci este o grava eroare…Biserica trebuie sa lucreze la inaltarea morala a societatii nu invers. SNV sper sa te inseli si tu si eu!
ApreciazăApreciază
Am dat un „Like” pentru postarea ta, de fapt … am facut o plecaciune.
ApreciazăApreciază
Lasa ca se intelege…nu este nicio problema!
ApreciazăApreciază
Sper din suflet ca toate demersurile facute de tine Adrian sa aiba nu numai un ecou, e clar ca el exista, ci si sa duca la ceea ce ar fii firesc sa se intample…. Parintele Ioanichie sa fie adus la Sinaia…
ApreciazăApreciază
Mare lucru nu fac eu, cum va fi voia LUI, nu este dupa noi, mine…nu este normal sa fie inmormantat in alta parte decat in Sinaia sau la Schitul Sf. Ana.
ApreciazăApreciază
Asa cum ti-am spus si mai devreme, eu unul nu cred in lucruri intimplatoare Adrian. Faptul ca tu ai facut aceste demersuri inseamna cumva ca asta trebuia sa faci, ca asta este voia LUI, si tu in slujba LUI…. Eu unul mi-as fi dorit sa fie la Schitul Sf. Ana… Acolo este locul lui… Deja vad ca sunt multe pagini de net pline…si toate au preluat demersurile tale… Sa speram ca va fi asa cum trebuie sa fie.. Doamne Ajuta!
ApreciazăApreciază
Mi-am spus doar parerea, nu am facut mai nimic, Radu. Stiu ca locul lui este aici…dar a aparut o problema. O voi nota sus cu update 2.
ApreciazăApreciază
Familia Parintelui ioanichie a decis sa l inmormanteze la Manastirea Rus,jud.Salaj joi.E dureros pentru noi.Se fac”presiuni”pt a fi adus aici.Vom vedea maine ce se va intampla.va anunt…
ApreciazăApreciază
Se fac dar sa vedem si rezultatul…este pacat sa fie ingropat in alte locuri de care este legat prin lucruri lumesti.
ApreciazăApreciază
well…. chiar sint curios care este decizia patriarhului…. oricae ar fi ea, conteaza, e important sa stim… indiferent daca va fi respectata sau nu…
ApreciazăApreciază
Da, sa vedem…
ApreciazăApreciază
bunul parinte Ioanichie…a vrut tot timpul sa ramana intre cei care i-au fost fii duhovnicesti si nu numai…statea o zi intrega daca era cazul…sa faca rugaciuni pt.toti cei care veneau la schit….si marea majoritate veneau pt el…chiar si dupa ce boala il chinuia…si nu cartea…. si cei care nu il ma doreau acolo…se stiu ei foarte bine…nu a vrut sa plece…acasa…acasa pt el era acolo…isi iubea si pretuia famila…dar familia lui era multimea de oameni care il cautau si se bucurau de bunatatea si sfatul sau…dorinta parintelui era ca si dupa trecerea in vesnicie sa fie tot acolo in mijlocul celor pe care i-a slujit si i-a iubit, la Sinaia…sau undeva in zona!
S-a smerit pana la moarte si s-a lasat in voia Domnului…el chiar daca pleca cu trupul de aici…nu au cum sa ni-l ia din inimi si gandurile frumoase! vom fi cu el in rugaciuni..si de acolo de unde sigur Dumnezeu i-a randuit un loc, se va ruga pt. noi toti!
o inima indurerata, -dar cu nadejdea ca Ioanchie parintele nostru duhovnic se bucura cu dreptii in Imparatia Lui Dumnezeu,- de fiu duhovnicesc! Dumnezeu sa-l ierte si pomenirea lui sa fie in veci!
ApreciazăApreciază
Foarte adevarat, statea dupa toti, la el venea multimea de credinciosi…si dorinta lui nu avea cum sa fie alta decat sa ramana in locurile si alaturi de oamenii pe care i-a inconjurat cu atata iubire.
ApreciazăApreciază
A gasit Lumina.
Dumnezeu sa-i dea odihna.
In rest?
Va fi cum Trebuie sa fie,cum hotaraste Domnul.
ApreciazăApreciază
Sunt atat de interesat de ce va fi si cum va fi!
ApreciazăApreciază
va fi inmormantat joi la ora 12 ale dupa amiezei la manastirea Sfanta Maria -Rus, undeva la 34 kilometri de Dej…o manastire infiintata in 1997..un loc retras si linistit…cu o obste de 3 vietuitori…un preot si 2 monahii…va fi un loc de pelerinaj, daca voia Domnului va fi aceasta!
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru informatii!
ApreciazăApreciază
Ce masuri,ce hotarare dreapta sa ia astia…aici vorbim de niste oameni care si-au vandut (la propriu) si sfintii de-a lungul timpului.Sfanta Teodora de la Sihla este doar un exemplu,acum aflandu-se undeva la Kiev,fiind comercializata contra unei perechi de straie preotesti cusute cu fir de aur sau de nu stiu ce naiba sa-l ia.
Atitudinea critica o am la adresa conducerii ortodoxiei ,deoarece sunt convins ca mai exista inca preoti cu har.
ApreciazăApreciază
Parintele Ioanichie era un preot cu har, cine l-a cunoscut o poate afirma.
ApreciazăApreciază
Dumnezeu sa-l odihneasca!
ApreciazăApreciază
Cu siguranta are locul pregatit!
ApreciazăApreciază
harul e har se da si nu se mai ia! e ca o piatra pretioasa pe care daca nu o faci sa straluceasca din ce in ce mai tare..se pune praful peste ia si se stinge!
Bunul parinte, avea un suflet cald, o inima inmiresmata de duh dumnezeiesc,cuvat dulce folositor,ruga plina de sfintenie,iubire radia….era un munte de har!
sa iertati! parintele nu vroia sa auda cuvintele astea, despre cuviosia sa
ApreciazăApreciază
Asa este, alese cuvinte pentru ca si dansul era un astfel de om. Stiu ca nu i-ar fi placut sa se vorbeasca despre el, sa fie preamarit, laudat. El care umbla atat de smerit…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ei!…sora…sora…nu prea ai inteles nimic…daca ai fi fost intr-adevar fiica duhovniceasca a parintelui..si nu ocazionala…sau din auzite…sunt sigur ca ai fi stiut..hai sa le zicem dorinte…ale dumnealui…
boala…parintelui a facut parte din crucea dumnealui..printre altele…asa cum avem fiecare de dus o cruce…si adus-o fara sa faca tamtam asa cum incerci sa faci domniata…se pare ca nici nu sti..cine a fost langa dumnealui..asa cum a putut mai bine si cum i-a fost ingaduit de parintele…
din fericire pt. parintele,dumnealui de acum este al lui Dumnezeu!
sa iertati! din toate cele bune la fiecare…si sa aveti un post duhovnicesc..si parte de duhovnic bun!
ApreciazăApreciază
Ne-am grabit prin cuvinte…si eu si ea. Iertare parinte! Am sters acele comentarii nepotrivite!
PRECIZARE: Nicolae se refera in comentariul de mai sus la schimbul meu de opinii cu o femeie!
ApreciazăApreciază
Se duc…,încet…,incet…,pe rând,marii preoţi ai ortodoxiei româneşti care au marcat acest încheiat secol 20 pe care l-am prins şi noi în parte,care au învins prigoana comunistă,care au fost şi sunt nişte repere de care avem mereu nevoie.În urma lor rămâne un mare gol,greu de umplut,dacă nu chiar imposibil.
Amintesc aici nişte nume,cele mai cunoscute : părintele Arsenie Boca,părintele Dumitru Stăniloae,părintele Cleopa Ilie,părintele Sofian Boghiu,părintele Constantin Galeriu,părintele Teofil Părăian ,părintele Arsenie Papacioc,părintele Ioanichie…,şi mai sunt şi alţii,nu-i ştiu eu pe toţi. (Părintele Justin Pârvu,trăieşte,are 93 de ani !)
Nu au ocupat poziţii înalte in B.O.R.,dar au ocupat poziţii înalte în sufletul oamenilor,au fost acele pilde pe care le căutăm permanent, au trăit în iubire şi smerenie.
Părintele Ioanichie de la Schitul Sf.Ana a fost ca o lumânare,a ars, s-a consumat pe sine pentru a-i lumina pe ceilalţi. Dumnezeu să-l odihnească în pace ! Mi se pare total nefiresc să fie înmormântat în orice alt loc decât aici,în Bucegi,unde a slujit atâta amar de vreme,unde este prezent spiritul său….
Articolul „Preoţii Bucegilor- partea I”, publicat pe acest blog in 16.11.2011,cu părintele Ioanichie în prim plan,este articolul cu cele mai multe vizualizări pe anul 2011 din acest blog şi cu cele mai multe vizualizări într-o zi -17.11.2011.Încă o dovadă pentru cât de mult l-au iubit oamenii pe părintele Ioanichie,cât de mult avem nevoie de asemenea oameni.
ApreciazăApreciază
Numai acei oameni cu gandul mereu la Dumnezeu pot scrie asemenea cuvinte. Din pacate, opinii pro si contra vizavi de locul de veci vor fi mereu. Important este sa ne amintim de povetele sale si de felul cum l-a reprezentat pe Hristos. Sunt multe lucruri nespuse despre parintele Ioanichie…de acum incepe asternerea lor in cuvinte. L-au iubit oamenii in viata, acum il vor iubi si mai mult…iar sufletul lui este langa Acela pe care l-a slujit.
ApreciazăApreciază
Salut Adrian.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca, unde toti sfintii se odihnesc!
Si nu fac referire aici la locul in care va fi inmormantat. Asta e deja o disputa a celor”pamanteni”, diputa care nu cred ca mai are vre-o importanta pentru Sfintia Sa si am asa o vaga banuiala ca nici nu si-ar dori „invrajbirea” dintre noi. ;)
Cred ca e mai important sa-i pastram memoria in cinste.
Iarta-ma, dar suna asa comercial, de parca prioritatea nr1 ar fi unde se va face pelerinajul si nu pentru ce.
Inca o data iti cer scuze pt acest comentariu, dar sincer cred ca pierdem esenta, insa si eu pot gresii.
ApreciazăApreciază
Saru’mana d-na,
Nu ar trebui sa ne invrajbeasca locul de veci, dar ca si altii consider ca trebuia ingropat acolo unde totul i poarta amprenta. Fara a uita ca nu locul de veci este cel mai important…nu isi au rostul scuzele, stati linistita!
ApreciazăApreciază
Dumnezeu să-l ierte,si cu sfinți să-l numere.Ardealul l-a chemat!.
ApreciazăApreciază
Dumnezeu sa-l ierte! Se pare ca asa a fost randuit sa fie…
ApreciazăApreciază
Parinte Ioanichie, vei ramane vesnic in sufletele noastre! Roaga-te si pentru noi Bunului Dumnezeu, de acolo din lumea celor drepti!!!
ApreciazăApreciază
Parintele Ioanichie a fost slujitorul Manastirii Regale din Sinaia aproximativ 25 de ani, iar locul lui de veci ar fi trebuit sa fie acolo. Cei in masura sa faca aceste demersuri s-au aratat neinteresati de moartea parintelui ardelean.
Intrucat Schitul Sf. Ana de la cota 1400 face parte din Rezervatia Naturala Bucegi, nu este posibila inmormantarea acestuia aici.
Asadar, familia a decis sa-l aduca la Manastirea Rus, Jud. Salaj, in apropierea satului natal, care credem ca va deveni un viitor loc de pelerinaj.
Dumnezeu sa-l odihnesca!
ApreciazăApreciază
S-a gresit mult fata de parinte, dar in ultimul moment s-a incercat o remediere, care insa a venit prea tarziu…chestia cu rezervatia asculta-ma pe mine ca stiu ce vorbesc in acest domeniu, este lipsita de temei, mai este o manastire in Bucegi, tot in cadrul rezervatiei unde este si un cimitir. Nu are nicio treaba locul de veci cu rezervatia…nu s-a dorit la momentul potrivit, altele au fost ratiunile. Te-as ruga sa imi spui cine ti-a spus chestia asta: „Intrucat Schitul Sf. Ana de la cota 1400 face parte din Rezervatia Naturala Bucegi, nu este posibila inmormantarea acestuia aici”…daca ai curaj sa-i scrii numele.
ApreciazăApreciază
L-am cunoscut pe parintele Ioanichie anul acesta in luna ianuarie , cand am primit si binecuvantarea sa.Nu am mai intalnit un suflet atat de cald, smerit si iubitor.Cred ca in acel moment am inteles ce trebui sa pretuiesc mai mult in viata.Imi doream din tot sufletul ca dupa ce se dezapezesc drumurile sa ajung din nou la Schit , doar pentru a-l vedea pe parinte.Vestea mortii sale m-a socat .Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pentru ca eu cred ca a fost mai mult decat un om obisnuit .Dumnezeu sa-l ierte.
ApreciazăApreciază
Este un dar de la Dumnezeu ca l-ati cunoscut, sa nu uitati cuvintele sale…tocmai pentru ca parea prea obisnuit era confundat cu altceva…altii purtau straie de sarbatoare si el aceleasi haine de mult timp…avea insa o anume „imbracaminte” ce-i tinea mai cald, decat orice accesoriu vestimentar.
ApreciazăApreciază
Remedierea a venit mult prea tarziu. Toate demersurile pentru inmormantare au fost deja efectuate.
Daca ceea ce spui in legatura cu rezervatia este adevarat, inseamna ca totul a fost o minciuna.
In ceea ce priveste numele, poate vor fi dezvaluite dupa trecerea nefericitului eveniment……
ApreciazăApreciază
Nu ar fi fost nicio problema ca parintele Ioanichie sa fie inmormantat la schit din acest punct de vedere…problema este alta, cineva lanseaza niste dezinformari cu un scop, de asta te-am intrebat unde ai auzit sau citit expresia aceasta. Nu exista poate si dupa…vei vedea, interesanta este o motivatie…
ApreciazăApreciază
La urma,… nu mai conteaza. A fost inmormantat acolo unde el si-a dorit. Ultima sa dorinta a fost spusa astazi, prin vorbele parintilor prezenti la inmormantare.
Cei care l-au iubit, vor face eforturi si in viitor sa-l „viziteze”, nu cred ca distanta este un factor care sa impiedice vointa.
Sa ne rugam pentru sufletul lui, caci si el se va ruga pentru ale noastre si va vegea asupra noastra!
ApreciazăApreciază
Distanta nu este un impediment…vor veni multi sa-l viziteze in timp, dar nu la fel de multi…ca in Valea Prahovei. Scuze, dar eu raman la ideea ca parintele nu a avut vreo dorinta in privinta locului de veci…cred ca nu era asa important pentru dansul. Dar daca s-a intamplat sa fie asa atunci s-a intamplat cu un scop…vom vedea in timp si care…se vor ruga multi pentru el!
ApreciazăApreciază
SRD…cine sunteti „voi” cei ce credeti ca va deveni un viitor loc de pelerinaj?
Cand ai spus ca familia o sa-l „aduca” mi-ai dat de inteles ca esti de undeva din Salaj.
Totusi nu inteleg de ce cataloghezi acest eveniment ca fiind „nefericit”?Da,cu totii suntem tristi si derutati deoarece a plecat dintre noi un om care oferea celor din jur sprijin,speranta si le dadea puterea de a merge mai departe,insa la el ,la parintele ,nu se gandeste nimeni?Acum este intr-o lume mai buna,in comuniune cu Bunul Dumnezeu.Parca au existat odata niste omuleti pe care-i numim stramosi si care isi manifestau bucuria in astfel de momente…Aha..erau…Dacii
ApreciazăApreciază
Or fi localnici SNV, cine stie, la cate opinii am vazut…parintele aducea a preot dac cum mai ziceau unii oameni ce locuiesc pe munte.
ApreciazăApreciază
Mai bine zis… speram.
A fost un eveniment nefericit, pentru noi, cei care l-am iubit si l-am apreciat, pentru ca un om bun, care ne umplea sufletele de bucurie si bunatate, a plecat dintre noi.
Insa, a fost un moment de bucurie pentru el, care chiar a plecat cu zambetul pe buze.
„Placut era lui Dumnezeu sufletul lui. Dumnezeu a grabit sa-l scoata pe el din mijlocul rautatii.”
ApreciazăApreciază
Asa este, pentru noi a fost o pierdere, pentru unii, poate mai buni, poate mai rai. SRD, dar cu intrebarea aceea nu ai voit sa raspunzi…iti dai seama ca discutiile acestea raman aici pentru posteritate…de aceea era bine daca scriai ori prenumele, ori statutul, functia, sau locul de unde ai auzit acea informatie…ca nu le dadea voie sa-l inmormanteze ca Bucegii sunt arie protejata…asta pentru adevar, ca va fi scris tot odata.
ApreciazăApreciază
„Sfinții trec pe langă noi și ne dăm seama prea tarziu…”. Intradevar asa si este. Un sfant pe care l-am putut atinge a plecat dintre noi, am pierdut un mare om de suflet, cineva care ne lumina sufletul și ne apropia de Dumnezeu. După toată jertfa pe altarul ortodoxiei românești, acum părintele Ioanichie și-a găsit odihnă, pace și liniște.
Ultima dată când l-am văzut i-am spus:
– Să ne vedem cu bine cuvioase.
Iar răspunsul părintelui a fost înfricosător , dar plin de speranță pentru un creștin veritabil:
– Ei…ne vom vedea acolo… că eu „aștept învierea morților și viața veșnică ce va sa fie”.
Am ajuns sa-l revad pe părintele (clipa iute a trecut și lacrimi răzlețe s-au perindat în colțul ochilor) într-o bisericuță mică de lemn a mănăstirii Rus de pe Valea Someșului(lângă satul de naștere al părintelui). O mulțime de credincioși veniți din toata țara se perindau inlacrimati lângă trupul iradiant de liniște și bucurie a cuviosului părinte. Toți se minunează de acest sfant care și după moarte zâmbește iar trupul nu mai e trup ci un mare suflet vizibil.
Cat de minunat este sa ai parte in viață de un sfânt. Treziti-va din letargia rautații si fiti mai buni, creștinilor în speranța reîntâlnirii cu părintele.
Dumnezeu sa te odihneasca între drepții săi Cuvioase Părinte.
ApreciazăApreciază
Azi il vor inmormanta…sper sa imortalizeze cineva acest moment si ca toti cei prezenti sa inteleaga ca in fata LUI ne vom prezenta asa cum suntem, nu-L putem minti si ca vom fi judecati pe masura celor infaptuite….normal ca zambeste, este undeva unde putini ajung.”Treziti-va din letargia rautații si fiti mai buni, creștinilor…” potrivit indemn, pentru ca astfel nu doar pe parintele il putem vedea, ci pe TOTI cei din ceruri! Dumnezeu sa-l odihneasca!
ApreciazăApreciază
Fie-i ţărâna uşoară; orice fiinţă vrea să îşi odihnească somnul de veci în întoarcere, acolo, în pământurile din care s-a întrupat. Şi pe mama am auzit-o astfel, şi străbunica mea a lăsat asta cu limbă de moarte, şi mulţi alţii pe care îi cunosc; acolo au vrut să fie înmormântaţi, lângă morţii lor.
ApreciazăApreciază
Trebuie sa iti spun si tie că orice fiinta ce alege haina monahala i este totuna unde moare si unde este ingropat…daca moare slujindu-l pe Hristos. Un astfel de om sfant nu putea avea dorinte trupesti…ai dreptate din punctul nostru de vedere al oamenilor ce traim in lume, vrem sa fim ingropati in pamantul natal, alaturi de ai nostri adormiti, dar vezi tu, acest lucru nu este aplicabil monahilor ce s-au rupt de lume!
ApreciazăApreciază
Am aflat ca este un loc cu adevarat frumos, la manastire, unde se odihneste acum Parintele… A fost foarte multa lume, din acele locuri nu au fost foarte multi, majoritatea au fost cei care-l cunoasteau pe parinte, din Sinaia…. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!. Eu nu am fost acolo, doar mi s-a povestit, n-as vrea sa fiu inteles gresit, pina cind, poate cineva care a fost acolo ne va scrie aici un rind…cum ai spus tu Adrian
ApreciazăApreciază
Nu au fost multi localnici pentru ca el aici a lucrat pentru Hristos…pai asteptam cateva doamne care au spus ca merg la inmormantare…
ApreciazăApreciază
Un preot a spus foarte frumos… poate ca asta a fost dorinta Parintelui, sa fie inmormantat acolo, poate asta a fost dorinta familiei, dar dupa regulile canonice ar fi trebuit sa ramana acolo unde a construit si a slujit..
ApreciazăApreciază
Azi am reusit sa vorbesc cu parintele Traian Somcutean, e aproape la chip ca parintele Ioanichie.Am inteles ca este un preot la fel de iubit ca acesta, preotii din jur il considera mai mult calugar, in onoarea parintelui Ioanichie si a familiei fiecare episcopie din jur si-a trimis reprezentant, mesajul episcopului Salajului a fost indemn la rugaciune. Un mesaj a trimis si patriarhul Daniel citit cam de cine nu… dar parintele pe toti i-a iertat si se va ruga pentru ei in ceruri sus. Da am aflat de la parintele Traian ca satul Chizeni se afla chiar langa limesul de aparare roman, care strajuia malul Somesului, asadar comparatia cu preotul dac este justificata, fiindca parintele Ioanichie isi are obarsia in ”tara dacilor liberi” care nu au fost supusi niciodata. Chiar indemn lumea sa cunoasca pe cel care l-a adus pe parintele Ioanichie la Sinaia. E si sa vedeti cu cata iubire ne-a primit pe toti veniti din Prahova, cu toate ca stia perfect suferintele prin care a trecut parintele pricinuite de oameni, ne-a vorbit atat de frumos de Valea Prahovei si de amintirile traite alaturi de parintele Ioanichie la Sinaia, in cel mai mic detaliu. Da parintele a avut parte de o inmormantare demna de un sfant. In sobor au fost exact douazeci de preoti, totul este legat de cifra 20.Parintele in 20 s-a nascut, in 20 a murit si 20 de preoti l-au condus pe ultimul drum. Cu toate ca am fost mahnit, azi sunt bucuros parintele s-a intors unde a trebuit, da acolo i-a fost locul langa ai lui, datoria noastra este sa fim mandri ca acest om a fost si al nostru. Dumnezeu sa-l ierte!
ApreciazăApreciază
Va multumesc, cine a citit mesajul patriarhului? Parintele i-a iertat, dar daca ei insisi nu isi vor recunoaste greselile si nu le vor parea rau pentru ele mai rau le va fi, intr-un anume moment. Ma bucur mult ca parintele a avut parte de o asemenea cinstire. Am fost binecuvantati si noi prin el…acum ramane de vazut si cum vom aplica invataturile primite de la dansul! Multumesc in numele tuturor pentru ce ati scris! Ai uitat de acea poza!
ApreciazăApreciază
Nu stiu cum il chema…
ApreciazăApreciază
SRD, iertata sa-mi fie indrazneala, sunt agasant imi dau seama…cine a zis aceasta era sigur din Valea Prahovei, de aici. Intr-adevar, daca iti vei aminti cu siguranta vei deschide ceva, nu are rost sa ma fac ca intreb de dragul de a intreba…niciodata nu am lucrat s-au infaptuit ceva pe ascuns. Cand ai timp, arunca o privire la niste postari, ale mele. Prima se numeste Preotii Bucegilor a doua este o pagina intreaga si se numeste Montaniarzi. Daca regasesti acea persoana acolo poti sa-mi raspunzi doar cu da, este suficient! Numai daca consideri ca adevarul trebuie spus in aceasta situatie…ceea ce nu inseamna ca intr-o zi nu voi afla cine este acel personaj. Nu este o amenintare la adresa aceluia dar acea exprimare este cheia de intelegere a unor lucruri din Bucegi. Parintele stia Bucegii anumite zone foarte bine, am vorbit cu el de cateva ori despre munte si cunostea lucruri si locuri pe care doar cei mai batrani localnici le stiau.
ApreciazăApreciază
Un anume, … de la Manastirea Sinaia.
ApreciazăApreciază
Multumesc, ce pot inventa cate unii ca sa scape de el…parintele stia niste lucruri pe care nu le-a impartasit cu anumiti de pe acolo…si asta i-a adus plecarea din manastire…de nebunavoie.
ApreciazăApreciază
Nu cred ca era nevoie sa-ti mai spun… Cred ca stiai si tu, aveai nevoie doar de o confirmare…
ApreciazăApreciază
Da, banuiam ca nu ar fi putut fi din alta parte, poate ca era mai greu de acceptat…este fara cuvinte atitudinea aceasta…chiar parintele isi sapase un mormant la schit dupa care satul de ce vazuse l-a acoperit. Mutlumesc!
ApreciazăApreciază
Multumim pt vorbele frumoase. As fi scris si eu dar nu ma pricep la vorbe…
ApreciazăApreciază
Au fost cateva persoane care au scris cele mai frumoase ganduri auzite de mine despre parintele Ioanichie. Nu stiu cine este Amos…dar a scris si a facut niste lucruri deosebite, multumim!
ApreciazăApreciază
UITATI-VĂ FRAȚILOR ȘI PE anchete online.ro
ApreciazăApreciază
Eu m-am uitat la o ora dupa ce a fost scris ultimul articol despre parintele Ioanichie, adica astazi…foarte documentat, plin de informatie de la faţa locului. Amos, staretul de la Schitul Sf. Ana a citit mesajul Patriarhului? Aici poate fi citit:
http://ancheteonline.ro/2012/02/sfantul-ioanichie-somcutean-a-deschis-o-poarta-a-cerului-a-fost-inmormantat-la-manastirea-rus/
ApreciazăApreciază
Da asa este, staretul a citit mesajul cu glasul tremurand si agramat, dar cum spunea duhovnicul manastirii Rus, parintele a fost prea vrednic ca orice discutie sa nu se inchida in acest moment, dar totusi sunt atat de multa necunoscute, poate Dumnezeu le mai poate lamuri si parintele Traian care am inteles ca doreste ca patruzeci de zile sa nu vorbeasca, am inteles ca in fond familia parintelui iubeste mult Sinaia, acesta desfasurand 11 ani de activitate aici, cunoaste toate tainitele si cotloanele manastirii Sinaia, insa cred ca niciodata nu va vrea sa vorbeasca deoarece e ca parintele Ioanichie, bun si bland si iertator, eu totusi as astepta macar o lectie de morala data celor care merita…dar ma voi intorce cat de repede pot la mormantul parintelui…acum doar mimez cuvinte si …
ApreciazăApreciază
Ma gandeam eu ca dumnealui este cel care a dat glas mesajului. Unele lucruri privind tainele Bisericii Ortodoxe nu trebuie spuse indiferent de relatiile dintre oameni, ma refer la tainele acelea bune, sunt diferite motive…nu ca unii sunt destepti si altii prosti…
Dupa cum orice credincios smerit intuieste ca in spatele a tot ceea ce s-a intamplat au stat si alte lucruri, care cu ajutorul Lui Dumnezeu si daca este cuvenit…se vor revela la timpul potrivit! Probabil fratele parintelui asteapta un semn, noi doar banuim cat tineau unul la altul!
ApreciazăApreciază
acolo se afla trupul…pentru cat va randui Domnul…cuviosului parinte…….sufletul cuviosiei sale este in sanul lui Avraam; si va fi viu in sufletele celor care l-au cunoscut cu adevarat…adica mai mult decat o spovedanie din cand in cand..cei care au mers la el ca la un parinte duhovnicesc si la bucurie si la necaz…
sa-mi fie cu iertare treaba cu unitatea…nu isi are locul…nu cred ca parintele mai trebuie amestecat in chestiuni lumesti…oricum a trait si slujit ca un adevarat calugar ortodox…
ApreciazăApreciază
Da, deja trebuie sa ne gandim mai profund la vorbele sale, sa ne raportam la dansul ca la un exemplu, oricum a fost unul dintre acei oameni alesi sa continue traditia milenara a bisericii.Am postat astazi o imagine cu parintele trimisa de Amos care a fost la inmormantarea parintelui.
ApreciazăApreciază
Sunt nepoata parintelui Ioanichie!Multumim celor ce au fost alaturi de el si au avut grija de dansul.Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!:(
ApreciazăApreciază
Ma bucur sa te cunosc…da, sa-i ajute Dumnezeu pe toti aceia care au fost alaturi de parintele Ioanichie, pe masura faptelor si a gandurilor fiecaruia. Si eu as mai adauga ceva: in fiecare zi sa-l aiba in gand pe parinte, cu voie sau fara de voie!
ApreciazăApreciază
Ai reusit sa deslusesti ceva din vis?De obicei dupa cateva zile incepi sa te edifici cam ce si cum deoarece incep sa apara semne.Despre vise si experientele extracorporale ar fi muuuuulte de spus.
ApreciazăApreciază
Da, a treia zi!
ApreciazăApreciază
dar stie cineva ca parintele ioanichie era amenintat de nenumarate ori de unul dintre calugarii de la schit.Parintele ioanichie la luat de pe drumuri ii si platea scoala sa devina preot si rasplata ii era amenintari si dracuieli
ApreciazăApreciază
Bravo, ai spus ceea ce doar cativa banuiam.
ApreciazăApreciază
doamne ajuta!…saptamana aceasta…vineri… bunul parinte…implineste 40 de zile de la mutarea sa la Domnul…zi importanta pentru suflet…sa ne rugam pt. sufletul sfinteniei sale…
ApreciazăApreciază
Asa este si eu am numarat zilele…multumesc. Tocmai de aceea in week-end o sa merg cu niste prieteni la biserica.
ApreciazăApreciază
….si este saptaman a 5-a a sfantului post…si vineri denia Acatistului Bunei-Vestiri…binecuvantata perioada i-a randuit Bunul Dumnezeu, dragului nostru parinte…
ApreciazăApreciază
Parintele a si fost un om ales…sper sa nu-l uite fratii lui de pe aici!
ApreciazăApreciază
Părintele Ioanichie a trecut la cele veşnice în 20 februarie, deci pe 30 martie, vineri, se împlinesc 40 de zile. Da, să ne rugăm pentru sufletul lui atât de ales !
E trist pentru cei din zone apropiate Schitului Sf.Ana că nu a fost înmormântat aici. De fapt, cred că pentru unii, nu. Iartă-mă, Doamne !
ApreciazăApreciază
Bine spus in ultima parte a comentariului!
ApreciazăApreciază
Dumnezeu sa-l odihneasca pe parintele Ioanichie ,eu nu l-am cunoscut dar cred ca Dumnezeu a ales ca el sa fie ingropat la Manastirea Sf.Maria din Rus. Aici e loc frumos si linistit iar din dealul manastirii se vede satul unde dansul a copilarit Chizeni.
ApreciazăApreciază
Asa a fost lasat sa se intample!
ApreciazăApreciază
Párintele a fost duhovnicul meu si al familiei pe perioada in care locuim in Sinaia.Mergeam adesea Duminica la schit si linistea sufleteasca si pacea se instala pentru un timp in viata mea… O viata traita”normal”…..Plina de dorinte lumesti,de bine material,de mai mult…
Au trecut anii si sunt departe…Dar amintirea Párintele Ioanichie,este prezenta in inima mea.
Ma bucur ca l-am cunoscut,ca uneori m-a certat ca am putut sa-i cer iertare…A fost un mare om si un mare suflet,plin de har si credinta.
Peste putin timp va fi ziua in care a plecat dintre noi…Si doresc sa-l aduc in gindurile celor care l-au cunoscut,sa ne rugam pentru dinsul,cum a facut-o dinsul pentru noi atita timp.
Pace tie!
ApreciazăApreciază