Multe persoane din orase au auzit de „brad cu lumanari” dar nu au vazut niciodata unul. Desi improprie dintr-un anume punct de vedere aceasta denumire, ea ramane foarte uzitata in limbajul localnicilor. In imagine este un astfel de brad, cu mentiunea ca „lumanarile” sunt naturale, fiind resturi de la conurile bradului. Pentru a avea un astfel de brad de Craciun veti merge degeaba prin piete sau pe la Ocoalele Silvice. Nu se vand astfel de exemplare si din cauza faptului ca varfurile trebuie taiate de la zeci de metri inaltime…si nu strica decat un nebun, astfel de copaci. Poti insa sa ai un astfel de pom de iarna in casa fara sa dai un ban pe el si fara sa il tai ilegal. Daca ai noroc, gasesti brazi cazuti prin padure, rupti de vant, etc. Cunosc persoane care an de an au in casa astfel de varfuri de brad taiate de la arborii cazuti.
Un curs de apa limpede ce coboara din Abruptul Bucegilor
Acelasi curs de apa din Bucegi dar tulbure, peste o ora…abia pe la ora 12 razele soarelui au reusit sa topeasca in unele locuri zapada de pe munte, aducand paraului un aport suplimentar de apa
Utilajele de la DJ 713 fiind atat de multe nu au loc unele de altele, nu au unde sa intoarca, motiv pentru care urca cat mai sus…risipa de combustibil, de energie, timp, bani…bine ca le-am facut vreo 150 de fotografii pentru posteritate. Peste o vreme se va vorbi de joaca lor de-a asfaltarea, accesibilizarea…
Un izvor mic, o albie fara apa uneori…la o ploaie torentiala totul se transforma si izvorasul nevinovat si nebagat in seama de amatorii de la DJ 713 rupe totul in cale
Este dovedit ca in Bucegi primavara nu vine in acelasi timp, prin toate colturile Parcului Natural
Si primele semne ca vine iar zapada…
BUCEGI NATURA 2000 
Un articol destul de interesant !
ApreciazăApreciază
Multumesc!
ApreciazăApreciază
Man, esti kryptonita pentru asfaltatorii Bucegilor :)))
ApreciazăApreciază
S-au luat de niste treburi a caror problematica nu o inteleg, i depaseste…
1. distrug Bucegii
2. nu dezvolta niciun turism
3. accesibilizeaza terenurile din preajma DJ 713 pe banii cetatenilor
4. in plus, lasand la o parte cele de mai sus, plecand de la ideea ca poate sunt subiectiv si ca ar trebui sa-i credem…se observa ca nici macar acel drum nu-l fac cum trebuie. Ce fac ei la drumul acela este amatorism, aventura pe bani publici.
Iti dai seama de penibilul situatiei? Au turnat doi kilometri de asfalt, i-au inaugurat cu oficialitati…si la putin timp au trimis utilajele sa scoata asfaltul.
Din ce am vazut in week-end ei merg pe aceiasi directie gresita, nivelare cu balastru apoi asfaltare, exact ca la camp. Apoi vor constata ca trebuie tubulatura care sa preia anumite ape si vor sparge asfaltul…asta in cazul in care ajung si la astfel de lucrari. Acum este o utopie sa credem ca ei vor face treaba normala la acel drum…si-au dat „in petece” cu cei doi kilometri, o gafa care arata lipsa pregatirii profesionale. Dar sa-i lasam in grija naturii care i rezolva cel mai bine :)))
Ai vazut poza cu pastravii din postul anterior? Si prietenul din Parang culegea cu zecile de kg acum cateva zile, iar la noi de abia au iesit :)))
ApreciazăApreciază
Doamne, Adrian, este fantastică fotografia cu acea risipire de frumuseţe albastru- violet-mov din preajma acelui val alb de zăpadă; astfel l-am văzut, ca pe un val. Iar brânduşele parcă erau o pădure în miniatură cu frunze mov.
Iar bradul este ceva, într-adevăr, nemaivăzut până acum; e ceva de basm.
ApreciazăApreciază
Camelia, am ramas acolo un timp sa iau imagini, sa privesc asa intruna 🙂 Pe masura ce zapada se topeste se arata alte si alte branduse. Ceva mai departe erau mii, inflorite…si cand te gandesti ca sunt imagini din cei mai vizitati munti ai tarii, si ca nu exista un ghid turistic detaliat, o harta utila cu trasee turistice, te intrebi de ce oare mai vorbesc astia de turism, cand nu au nicio experienta in a promova frumusetile naturii.
ApreciazăApreciază
Branduse! Ce dragi imi sunt! Pacat ca le va acoperi iar zapada! 😦
ApreciazăApreciază
Reusesc ele sa supravietuiasca si sub zapada 🙂
ApreciazăApreciază
Cred ca si primavara s-a suparat pe situatia de acolo…brandusele sunt superbe langa albul de zapada!
ApreciazăApreciază
Asa e, natura le este potrivnica, ea face legea…pacat ca inconstienta lor e pe banii cetatenilor.
ApreciazăApreciază
Salut,
Postez aici, desi articolul este mai vechi, fiindca am vazut si eu, sambata 4 iunie, minunea numita DJ 713. Ce mi s-a parut interesant:
a) sambata la ora 8.30 dimineata, cand am ajuns la cabana Cuibul Dorului, basculantele cu piatra de fundatie erau deja pe traseu si au ramas pe traseu pana dupa ora 5 dupa-amiaza. Au carat cu o abnegatie pe care n-am mai vazut-o de mult pe niciun santier din Romania. Oamenii dadeau bice ca aveau norma de asfaltat saptamana asta ultimii 6 km de drum pe portiunea pana la Saua Dichiului si la capitolul fundatie stateau cam prost.
b) am strabatut cu masina portiunea de la cabana la Saua Dichiului si n-am putut sa nu remarc un fapt: pe alocuri, mai ales in portiunea din golul alpin, drumul este atat de ingust incat nu pot trece 2 masini mici una pe langa cealalta. Asta nu poate sa insemne, printre altele, decat ca drumul se face doar pentru a conta in campania electorala de anul viitor, asta daca trece cu bine de iarna ce urmeaza.
Am strabatut pe jos, pe firul drumului auto, traseul dintre Saua Dichiului si cabana Babele. Am remarcat ca pana in dreptul cabanei Piatra Arsa vechiul drum forestier fusese latit mai mult decat era nevoie. O lama a tot indreptat la drum pana in jurul orei 16.00 (sambata!).
A, si nelegat de drum, in zona jnepenisului de la Piatra Arsa am vazut o vulpe. E normal sa traiasca atat de sus sau era un exemplar mai temerar si mai oportunist decat altele?
ApreciazăApreciază
Buna,
Intentia este de a se lucra cat mai mult si cat mai repede, adica de a cheltui banii…restul, adica, latime, calitate, etc sunt povesti. Le este frica sa nu opreasca cineva robinetul cu bani, atat.
Nu exista nimeni abilitat din domeniul protectiei mediului care sa aibe curajul sa le spuna unde gresesc…stau cuminti in banca lor ca altfel isi pierd serviciul…asta e realitatea, din pacate.
Vulpea umbla peste tot unde gaseste ceva de mancare, prin acele locuri am vazut si eu vulpi iarna trecuta…multumesc pt revenire, sper ca a fost o drumetie reusita, ca de lunga este clar ca a fost 🙂 De la Babele ati coborat in Busteni?
ApreciazăApreciază
Buna,
Strict legat de drumetie, lucrurile au fost cam asa:
Initial nu intrentionam sa urcam cu masina pana in saua Dichiului stiind faptul ca inca se lucreaza la drum. Ne-am luat dupa un nene de la santier care, cand ne-a vazut ca parcam in fata cabanei Cuibul Dorului, ne-a zis ca sunt de strabatut vreo 8 km pana in golul alpin si ca mai bine facem sa mergem cu masina pana acolo, ca drumul e de-acum indreptat, pe alocuri chiar asfaltat si se poate merge fara probleme chiar si cu o masina mai putin vanjoasa si cu garda la sol mica precum Corsa noastra. Am regretat ulterior ca l-am ascultat. Nenea ala ne-a avertizat doar ca o sa gasim mai sus pe drum basculanta care deverseaza pietris plus utilajele aferente care sa-l niveleze/compacteze. Trebuie doar sa asteptam sa-si termine baietii treaba si putem trece in sus fara probleme. Ce nu ne-a spus: ca „pietrisul” erau niste cataroaie numai bune sa se infiga in baia de ulei a masinii. Concret am urcat vreo 2 km, am ajuns in zona unde se lucra si am zis ca sa asteptam pana trec lama si compactorul sa indrepte fundatia. Intre timp in spatele nostru s-a facut coada de masini. Cand ne-am prins ca dupa lama nu mai urmeaza niciun compactor si ca trebuie sa inotam, practic, cu masina printre bolovani am vrut sa dam bir cu fugitii, doar ca nu mai aveam pe unde intoarce, sensul celalat al drumului fiind blocat de lama care tocmai isi terminase treaba. Am luat-o in sus vrand-nevrand sub privirile muncitorilor care deja faceau pariuri daca o sa trecem sau nu. Au fost 150 m de cosmar, dar am reusit sa-i parcurgem, spre surprinderea noastra, fara sa avariem masina. Restul de drum l-am facut fara incidente.
Din saua Dichiului am pornit spre Babele la ora 10 dimineata. Am mers 3 ore jumate, fara sa ne grabim, pana foarte aproape de cabana. N-am vrut sa ne apropiem prea mult fiindca roia de lume p-acolo si se cam simtea galagia. In plus incepusera sa se adune nori zdraveni si cam vinetii din ambele parti ale masivului, dar mai mult dinspre Valea Prahovei, moment in care am decis sa facem cale intoarsa. Eram pregatiti pentru ploaie, dar ne-a speriat perspectiva unei furtuni cu descarcari electrice acolo sus unde nu aveam cum sa ne adapostim. Drumul pana inapoi in saua Dichiului l-am facut in mars fortat, pe ploaie pana pe la Piatra Arsa, apoi cu ploaia pe urme pana la masina. Daca s-ar fi pus problema de coborit in Busteni, cu furtuna de pe valea Caraimanului n-as fi coborit decat, poate, cu un pistol lipit de spate.
Ca sa nu mai lungesc postarea: Dichiu-Babele si retur a fost lung, dar in niciun caz dificil. Peisajul – foarte frumos pe soare – a devenit spectaculos pe ploaie/furtuna, desi pe asta din urma as fi preferat sa o privesc de undeva de la o distanta sigura. Imi pare rau ca n-am facut poze, dar eram prea ocupata cu fuga de fulgere :).
Multumesc si eu ca imi oferi posibilitatea de a „vorbi” cu tine. Voi incerca „recidivez” si pe viitor, legat cat mai mult de Bucegi si de munte in general.
ApreciazăApreciază
Muncitorii de la drum…o parte din ei sunt necivilizati, iar pietrisul este luat din albia unui rau, nu este sortat pentru ca se lucreaza alert ca sa fie gata cat mai repede drumul. E frumos spre Babele din Saua Dichiului daca mergi pe jos cum ati mers voi, e lung intr-adevar dar merita. Cel mai rau lucru este sa te prinda pe acolo o ploaie cu descarcari electrice, am prins asa ceva acum doi ani. Am observat ca in week-end norii de ploaie veneau de undeva dinspre muntii Baiului…ma bucur ca drumetia voastra a fost presarata cu mult soare chiar daca ici-colo a fost si niste ploaie, important este sa mergi in natura…si prin Bucegi ai mereu ce sa vezi.
ApreciazăApreciază