In urma cu cateva zile doua fete au plecat de la cabana Padina sa ajunga in Valea Dorului, asadar pe traseul marcat cu banda rosie.
Cine a mai fost pe munte stie ce inseamna iarna acest traseu. Padurea Laptici, deasa, uscata, si plina de licheni ce atarna de crengile molizilor nu este un loc pe care vrei sa-l vezi deseori. Vara, padurea este plina de tot felul de animale, si nici acum iarna lucrurile nu stau altfel.
Tinand cont ca multi ursi ies din barloguri in plina de iarna, de culoarele de deplasare ale lupilor la care cei abilitati nu fac referire pentru ca nici ei nu stiu de unde vin lupii si unde se duc, deplasarea iarna pe acest traseu devine problematica mai ales daca la acest lucru se incumeta doua fete.
Datorita cetii s-au ratacit, si jandarmii montani au trebuit sa intervina ca sa le recupereze. Nr. de telefon la care cei din urma pot fi contactati este: 0749.034.639.
Pe o astfel de vreme, ceata densa, tot ce te inconjoara devine alb, te poti rataci cu usurinta asa ca daca nu cunosti, nu pleci la drum.
Personal imi place sa merg prin ceata :) Nu stiu cat de mult m-as putea rataci, dar nu de putine ori, pe Platoul Bucegilor, iarna, am fost cu prieteni care se considerau buni cunoscatori ai muntelui…si de multe ori pierdeau traseul. Daca ai fost de multe ori pe Bucegi, cat ar fi de ceata, mai mult de ora nu te poti rataci.
Problema nu sta in faptul ca trebuie sa detii un echipament de munte super elaborat. Acesta nu suplineste gandirea. Sunt oameni bine echipati si fara niciun pic de experienta montana, cu echipament sau nu, raman aceiasi. Am vazut si oameni doar cu o pereche de bocanci si care umblau la bustul gol in toiul iernii pe munte.
Oricum initiativa acelor tinere de a ajunge din Valea Ialomitei in Valea Dorului a fost una categoric curajoasa :)


Am trăit odată o întâmplare…voiam să ajungem undeva, la o cabană; era iarnă…cineva ne spusese că ne va lua în jur de o oră, poate o oră şi ceva…trecuseră mai bine de trei şi noi tot mai înotam prin nămeţi…am ajuns, într-un final…cizmele îmi erau ude..ciorapii aidoma, frigul nici nu îl mai simţeam, după cât îl îndurasem…mi-am luat mănuşile şi mi le-am băgat în picioare…cred că ceea ce simţeam erau picioarele…încă le mai simţeam…Cineva, atunci când am întrebat de cumva rătăcisem drumul, deşi urmărisem plăcuţele de direcţionare, prin urmare nu ar fi avut cum să ni se întâmple o ca atare dramă, ne răspunsese că ne-a luat atâta vreme să străbatem traseul pentru că a fost „calculat” pe timp de vară…cam aşa ceva…
Cred că nici nu am mai auzit explicaţia…şi cred că nici nu mi-a mai păsat. De atunci, m-am cam lăsat de vitejii de acest fel.
ApreciazăApreciază
Vezi, omul cat traieste invata. Un traseu turistic se parcurge mai mult vara motiv pentru care timpii afisati pe indicatoare sunt pentru acel sezon. Nu se merita sa umbli prin nameti pe un traseu ce presupune multe ore de mers, decat daca nu ai ce face sau esti bine pregatit, fizic si psihic. Muntele nu inseamna doar experiente neplacute. Daca cunosti un traseu si esti atent la detalii nu are cum sa nu iasa totul perfect. Si mie imi place aventura cat timp se desfasoara intre anumiti parametri, cat de cat cunoscuti :) …este doar un simplu pas pana la inconstienta.
ApreciazăApreciază
am preluat şi eu linkul şi l-am aşezat frumos pe blogul meu. sper să nu mai fie rătăciţi, de niciun fel!
ApreciazăApreciază
Este optiunea ta…sunt persoane pe care nu le pot contrazice aproape niciodata :)
ApreciazăApreciază
Priveste in stanga la cine a intrat sa citeasca acest subiect :) Nu stiu ce i pasioneaza pe blogul meu…
Apo, Armed Forces Europe, Middle East, & Canada landed on https://buceginatura2000.wordpress.com/2011/01/14/ratacite-pe…
19:29:52 – 29 minutes ago
ApreciazăApreciază