Pana la Vf. Piatra Mare… pe la 7 Scari si intoarcere pe Familiar

Un mesaj ceva cu „purcelusule” m-a trezit de dimineata :)) Pai, cum ziua incepea cu asa ceva, inseamna ca urmarea era tot de bine…

Pana la urma „purcelusul” se imbraca, ia rucsacul si fuga la gara. Nu intodeauna e important unde mergi ci cu cine mergi… Cica se si alerga… pai, ce are?

Vine trenul de 9:05 si cobor la Timisul de Jos. Razvan si Iulica, alti purcelusi :)) erau in statie langa gradinita „Muguri de brad”. Trenului de ora 9 avand 6 vagoane, -cred ca e singurul tren Regio din Romania al CFR, care are 6 vagoane-, nu i-a ajuns peronul… si lumea de la ultimele 3 vagoane a coborat in boscheti. Asa ca, daca veniti de la Bucuresti in ideea de a face un traseu pe Piatra Mare, cu plecare din zona Dambul Morii, e bine sa stati la primele 3 vagoane.

Ne suim in masina si parcam la Dambul Morii, intrand pe un drum despre care daca as spune ca e calamitat, ar fi tot putin spus. Drumul e pulbere! Si daca ii dai un pic tare… pana la bariera ajungi ca Flinstonii…

De la bariera ne-am dus repede spre Canionul 7 Scari, citind ca tiroliana nu functiona, am ocolit canionul pe punct rosu si am revenit iar in banda galbena…

Nu stiu cat de repede am urcat, dar dupa ora 10 treceam de Dambul Morii si pe la 11:40 eram pe la cabana Piatra Mare. In imaginea de mai sus, eram pe la jumatatea traseului.

Cica sa urcam pe aici, fiindca e mult de urcat :))

Ruinele fostei cabane si niste magarusi prin ceata. Mai erau si altii, deci…

Ceata la greu…

Ei primii, eu de caruta

Cabana Piatra Mare

Am trecut mai departe… ca sa ajungem la varf. Ceva pana la o ora distanta. Dar, daca te duci repede, nici dus si nici intors adunate, nu faci o ora. Depinde acum, noi mai fugeam si de vant, si ca voiam… Oricum, spre varf si inapoi spre cabana, am intalnit 4 persoane. Cand urcam spre Canion erau zeci si zeci de persoane.

Razvan ne astepta de vreo 7 minute.

Ciufulit dar am ajuns 🙂

Iulica si Razvan, o poza pentru viitor 🙂

Aici alergam ca berbecii la vale, trecuti de cabana Piatra Mare. Pe la un 12:40 eram la cabana, pe la 13:15 eram iesiti din padure, la Dambul Morii. Parca ne venea sa o luam inapoi cand vedeam ca se insenina. Bine ca si ideea si inseninarea au fost de moment.

Il vazusem pe omul acesta cu masina lui de cafea de cand urcasem. La coborare, m-am oprit la el.

Cafeaua super 🙂 In Predeal, mai bei o cafea asa buna pe la restaurantul hotelului Carmen.

captura timp De la Dambul Morii, pe la 7 Scari si pana la varf.

Ne-am urcat in masina si am coborat la gara Brasov. Cand ma uit, trenul de ora 14 era in gara. Gata, l-am prins! Deci dupa alergarea aceasta, aveam tricoul de alergare ca scos din apa 🙂 Dar simti ca traiesti dupa asa ceva 🙂 Stii cum te simti?? Renascut! :))

 

Traseul turistic: In zig-zag de la Timisul de Jos la Sacele si la Darste

Sa mergem intr-un traseu, astia mai pacatosi. Unde? La 7 Scari, in Piatra Mare, adica acel canion accesibilizat fain de tot, scari durabile, siguranta…

Ne suim cam fara chef, asa ca berbecii, in tren. Ar fi mers un traseu de bicicleta prin pasul Predelus, venit dinspre Sacele pe Valea Doftanei pana la Campina… dar vremea asta, na!. Ne gandeam ca sunt noroaie, ca nu e soare. Adica eu ma gandeam ca nu e fain azi.

Traseul de azi nu inseamna doar ca traseul propriu-zis a fost de colo-colo. In general, nu am avut nicio directie, mergand fara un scop sau o destinatie.

Intai, deoarece mi se paruse chiar aiurea rau sa mai urmez traseul clasic gara Timisul de Jos-Dambul Morii pe langa sosea, zic sa facem dreapta pe un pod, sa intram pe firul unui paraias si, dupa ideea mea, sa iesim in 20 minute in traseul spre 7 Scari, chiar in padure. Am fi scurtat vreo 2 km cel putin de ocolire.

Paraiasul pastra inca urmele unei vechi amenajari

Ma uit la ceas si in 12 minute de la sosea am iesit intr-o poiana, pe unde trece linia de inalta tensiune, nu departe de niste adaposturi:

Nu sunt de ciobani, in niciun caz. Ori sunt pentru vanatoare, reculegere in natura… se poate dormi in interior. Dar nu am vazut usi 🙂

Si fiind in zig-zag cu totul, parca nu mai aveam niciunul chef sa mergem la Canion. Drumul forestier se vedea undeva sub noi, la vreo 150 m. Nu am mai mers 🙂 Am luat-o prin poiana spre bariera de la Dambu Morii, de unde incep principalele trasee spre masivul Piatra Mare.

Partea buna a fost ca pe viitor nu vom mai ocoli pe sosea, ci pe paraias in sus, apoi pe o muchie… Ma gandesc sa propun Consiliului Judetean Brasov sa marcheze portiunea aceasta, sa nu mai ocoleasca turistii…

L-a linistit pe urs cu containerul asta 🙂

Langa bariera vad si programul de vizitare a canionului pentru aceste zile:

Dar noi deja mergeam in alta parte 🙂 In zig-zag… spre cabana Bunloc.

Trecem pe langa un sir de case mai amarate si ajungem la o intersectie:

O luam pe unul din drumuri

Da ma’, stim!

Noroiul la ordinea zilei 🙂 Asta e!

Surprind un tap undeva departe, ne privea peste umar.

Marcajul este triunghi albastru

O cerboaica tanara iubirea… Statea cam asa, mai calma. Nu o zbughise cum ne auzise. Oare de ce?

Doar ce mai inaintam pe drum si o puzderie de cervide mai mari sau mai mici pornesc in galop, alaturi de cerboaica noastra. Reusim sa numaram 9 animale alergatoare. Nu cred ca erau mai mult de 12 exemplare. Nu prea pareau nici prea multi „ciuţi” mici 🙂 In special, animale mari.

Iesim si noi in sfarsit la ruinele fostei cabane Bolnoc. Initial o luam la vale spre Darste. Dar ne razgandim repede. Ne intoarcem parca prea repede acasa…

Hai inapoi, adica la deal, la noua cabana:

Vechea cabana si noua cabana

Vedere spre Sacele, Brasov. Nici vremea nu ne ajuta.

Cabana avea un paznic care ne-a spus ca astepta nu stiu ce clienti pentru zilele acestea…

Mai vorbim cate ceva, il intrebam numai prostii, drumul ala unde duce, poteca aia unde iese, el ne zice ceva de cartierul Baciu al Sacelelor de unde el vine sau coboara in 20 minute. Noi retinem ca fapt divers, nu ne ajuta cu nimic pentru ca nu procesam nimic. Stam la o masa, mancam ceva si ne ia frigul… Hai in Sacele si de acolo luam autobuz pana in Brasov. De acolo, acasa cu trenul.

Chiar daca nu parea cine stie ce distanta pana in Sacele, noi fiind in zig-zag, ma si gandeam… cine stie cand si unde mai iesim.

Lasam cabana in spate si o luam pe drumul cu iarba.

Foarte repede pierdem bietul drum, ca nu parea fain si ne trezim prin niste desisuri-alunisuri. Vad in multe locuri gramezi de pietre cam mari acoperite de muschi. Ma opresc eu de cateva ori pentru ca erau destul de dese si ma intrebam cine le-o fi adunat si de ce. Pana la urma dezleg un pic „misterul” dar o sa revin poimaine cu amanunte.

Tot cu gandul la pietrele acelea vad ceva frumos:

Cum noi nu eram in poteca unui traseu turistic ci mult mai jos am nimerit in el, culoarea rasinii era naturala.

Mi-am amintit cum in copilarie, niste oameni batrani adunau in disperare rasina de culoarea aceasta.

Evident, opera unui Martin care s-a intins pana la 2,10 m. Sa jupoaie el bietul arbore. Si parul prins de molid arata cine „s-a luptat” pe aici:

Deci, ursul asa isi mai insemneaza teritoriul; se freaca de copac sa-si schimbe mirosul; mai linge si rasina; parerea mea.

Am facut multe poze la aceasta demonstratie albastra. Fascinat, abia mult mai jos am realizat ca nu am marcat cu GPS-ul molidul in cauza.

Cumva nimerim si in traseul turistic. Nu era prea important oricum.

Taie lemne unii pe acolo intr-o veselie. Drumul acela iese la intrare in Garcin, cum se vine dinspre Valea Azugii. Pe un gard, ce avea doua scanduri scria: „Inapoi Romi”. Adica ori sa se lase astia pagubasi, ori traiau prin zona, dupa gard :)) Nu am prea inteles.

Ajungem si pe la casele oamenilor

Il sun pe Iulica dar el era pe alte coclauri. Imi zice ca de ce nu l-am sunat de la Bolnoc. Pai noi nu stiam pe unde vom merge, mergeam asa, fara nicio noima. Ce sa-i zic, ca si noi pe aici, nu stim unde mergem, de fapt 🙂 Cand i-am zis ca suntem pe la o cruce monument albastra si-asta, si-a dat seama ca eram mult prea departe… ca sa ne vedem!

Am luat-o la vale pe langa case vechi, pe strazi… si pe acolo ne-am dus aiurea…

Anul 1844

Anul 1895 sau 1897

Ok… si ajungem in statia de autobuz. Instantaneu, imi aduc aminte ca pleaca din Brasov un tren particular care opreste in Darste. Mai aveam 40 de minute sa-l prindem. Pornesc GPS-ul sa vedem cam pe unde suntem totusi 🙂 Mai aveam 2 km pana la gara din Darste. Era clar, ne incadram 🙂 Cand am mai zis eu ca pe astfel de tampiti ii iubeste Dumnezeu, nu m-a crezut nimeni :))

Da-l incolo de autobuz, hai la gara:

Mersul trenurilor in gara Darste

Nu am trecut chiar departe de acea biserica. Poate ar fi trebuit sa trecem si pe acolo…

Vine trenul, hopa sus si gata „excursia”!

Cam acesta a fost un traseu atipic, ciudat… Sa vedem ce se mai anunta si zilele urmatoare! Eu am zis din Moroieni la Talea prin Muscel… dar sa vedem, ca se cam uita unul-altul ca la urs 🙂

Traseu de mountain-bike: Busteni – Azuga – Valea Azugii – Valea Garcinului – Sacele – Timisul de Jos

Nu stiu cati km sunt si nici nu m-a interesat. Pana la urma poate masura oricine pe harta. Sa zicem pana in 50 km. Ideea era ca nu am mai fost demult intr-o deplasare pe bicicleta si am zis sa incep cu ceva usor.

Dupa traseu nu m-am durut niciun muschi pentru ca nu avea cum, la asemenea traseu scurt. In schimb, alegand o bicicleta cu sa ingusta, nu-mi dau seama cum de se fabrica asemenea sei 🙂 , nu prea am stat jos vreo 2 zile. Si stiam cat de importanta este saua dar na, am zis ca merge. Data viitoare fara o sa pentru grasi, nu mai merg 🙂

Acum, cand scriu traseul acesta, nu inseamna ca am facut traseul azi, ci saptamana trecuta. Intre timp, am mai facut inca un traseu prin Valea Doftanei, si il pregatesc pe un altul de peste 100 km. Da, pe Transfagarasan. Traseul se pliaza pe ce vreau sa fac, asa ca e prea ciudat sau complicat pentru multi 🙂 Stiu ei/ele 🙂 O zi este alocata parcurgerii Transfagarasanului, unde am de gand sa fac si un traseu turistic pana la Lacul Capra, apoi sa cobor si, undeva mai jos de Vidraru, sa facem un gratar, dupa care sa iesim in zona civilizata la o pensiune.

Deci, am plecat intr-o dupa-amiaza spre Sacele.

O luam prin Busteni-Azuga si intram pe Valea Azugii. Drumul forestier pana in saua care desparte judetele Prahova si Brasov, are cam 16 km. Pana la cabana Trifoiul, adica pe vreo 10 km de la intrarea in padure, au pus „talharii” 🙂 pietris pe drum. Si cam tot e numai piatra mare, asa ca e o „placere” sa mergi cu masina sau cu bicicleta. Gropile macar le ocoleai 🙂

Pana la urma, de acasa si pana in acea sa, de unde cobori spre Sacele, am facut… vreo 3 ore.

Intersectia cu Predealul, zona Susai, la stanga.

Pana in cabana Trifoiul, intalnisem si un tunel prabusit cu un istoric interesant.

Si au inceput sa se vada stancile muntelui Piatra Mare:

In primavara, priveam de pe stanca aceea spre Valea Azugii, acum a fost invers.

Un popas la limita intre judete… sa mancam branza, rosii, cascaval si dulciuri 🙂

Trasee spre cabana militara Rentea, triunghiul, si pe banda rosie poti iesi in zona Cheia. Mai demult, acum vreo 8 ani, am facut 7 ore din Predeal pe banda rosie pana aproape de Cheia.

Nu cred ca a scris vreodata ceva pe ele. Care cum a trecut pe aici, a scris el cu marker-ul timpii si directiile.

Ca informare, nu va ganditi cel putin pentru un timp, sa mergeti cu masina pana la Sacele. Imediat dupa Saua ce desparte bazinul Azugii de al Garcinului, s-a montat o bariera seriosa. Nu ai cum sa treci de ea.

Mai este una inchisa, mult mai jos, la niste vile, ca masura de protectie impotriva cartierului de rromi de mai jos si inca una la ocolul silvic. Deci, pana la cartierul romulan sunt trei bariere, din care doar aceea de la ocolul silvic era deschisa.

Nu ratam ocazia sa mai facem si poze.

Desi era numai coborare, mai ma opream si pentru cate o poza, doua.

La un moment dat, prietenul de excursie si de liceu, vede o cavitate in munte, apropii… si pare o pestera cam mare:

Intrarea pare inalta cat un copac 🙂 Va trebui sa merg pe acolo, pe viitor.

Aici era o stana parasita… departe era municipiul Sacele

Prin zona civilizata nu prea am mai facut poze. Pe malul Garcinului ne-am oprit sa vedem vreo 150 de tineri rromi, negri toti de la soare si cred ca nu numai, cum sareau si se balaceau in apa.

Cateva poze si de prin Sacele:

O troita interesanta. Aici ma intorceam spre ea, ca trecusem dar o vazusem cu coada ochiului…

Crucea nu spunea cine stie ce. Insa langa ea vad un fel de statuie sparta…

Langa perete se vad doua bucati, cel mai probabil alcatuiau capul statuii.

Inscriptia

Am intrebat si pe altii, sa vedem ce a reprezentat.

O oprire la o biserica romaneasca:

Ne-am oprit sa mancam inghetata pe o banca si priveam la o biserica maghiara:

Acestea fiind zise, ne-am urcat pe biciclete si am plecat spre Timisul de Jos, la gara. Fiind foarte cald, am pus capat excursiei pe biciclete si ne-am oprit la o bere Tuborg… ca nu e de ici-colea sa faci asta… la casa unde au stat prizonieri, o parte din aviatorii americani capturati in cel De-Al Doilea Razboi Mondial.

Excursia a durat vreo 6 ore.

Prin padurile de la Timisul de Jos

Ma intreb daca tot a venit noiembrie in octombrie si sunt atatea precipitatii, oare va fi iarna lunga cu strat de zapada permanent… asa, pentru cateva luni? Nu stiu de ce ma indoiesc de faptul ca va fi iarna grea si lunga. Cred ca va fi zapada cateva zile, apoi se va incalzi si va ploua. Si tot asa 🙂

Trebuia sa postez niste imagini de la Timisul de Jos, cand am fost saptamana trecuta pe acolo.

Mai am de postat raspunsurile Prefecturilor din trei judete, referitor la Planul de Management al Parcului Natural Bucegi. Am aflat si ca a aparut „stirea” cum ca acest plan a fost respins in totalitate de catre Ministerul Mediului, dar pana nu vedem ceva scris, trebuie sa fim prudenti. Bineinteles, ca ar fi o veste buna pentru ca prea era cusut planul asta cu ata alba. Realizarea lui a fost cea mai grosolana metoda de a-ti bate joc de oameni. Directorul Parcului a confundat lucrurile: nu administra un bun propriu ci ceva al multor milioane de cetateni. Sa vedem insa daca apare vreo confirmare. Cam greu de crezut, e prea repede.

Sa revin la Timis, unde aveam de gand sa mergem de mai multa vreme si nu reuseam. Pana la urma am reusit cu George sa ma sincronizez.

dscf6345Pe langa biserica Ioan de Nepomuk, catolica evident… am urmat un drum pentru scurta vreme, apoi am urcat panta din dreapta si ne-am tot dus…

dscf6346

dscf6347O parte din biserica ortodoxa Sf. Nicolae

dscf6348Vf. Postavaru

dscf6351Mesteacan

dscf6352

dscf6353

dscf6359Traseul… Unde este sageata galbena am gasit ghebele

dscf6364Tot spre Postavaru

dscf6366

dscf6368

dscf6393

dscf6395

dscf6401

dscf6439

dscf6437

dscf6440

dscf6441

dscf6444

dscf6486Un soricel

dscf6487Doar urechiusele

dscf6488

dscf6493Peisaje din povesti

dscf6496

dscf6498

dscf6502Tot felul de arbori

dscf6503

dscf6508

dscf6510Si din nou la biserica… dar din alta directie

Apoi am ajuns si aici:

https://pasiintimp.wordpress.com/2016/11/10/prima-biserica-de-la-timisul-de-sus-a-fost-una-catolica/

Traseul turistic: Timisul de Jos – Valea Lamba – Cabana Julius Romer – Varful Postavaru – Crucurul Mare – Poiana Stechil – Saua Tampa – Brasov

Un traseu destul de simplu, desi la prima vedere pare cam lung.

Am coborat la Timisul de Jos si am urmat indicatorul:

dscf4878

dscf4880Acest munte este si el parte din reteaua Natura 2000

dscf4884Nu mai duc nicaieri

dscf4892Intram pe drumul forestier care mai pastreaza uneori si lemnul montat pe margini acum zeci de ani… poate chiar prin anii ’60.

dscf4898Se merge mult pe drumul forestier, cred ca vreo 45 de minute, apoi se traverseaza niste luminisuri pline de buruieni. Traseul nu este unul prea circulat.

De la indicatoarele de mai sus incepe urcusul… destul de accentuat.

dscf4902

Dupa doua ore intersectam traseele din Postavaru ce veneau din Brasov:

dscf4905

dscf4906

dscf4907Noi urcasem in doua ore, se pare ca la coborare faceai mai mult 🙂 De ce nu cu o ora in plus? 🙂 De ani de zile este haos prin muntii nostri cu indicatoarele, cu timpii de pe acestea.

dscf4910Vedem ceva printre arbori dar nu stim ce vedem cu exactitate… zona depresiunii Brasovului 🙂

dscf4970Ajungem si la lacul din fosta poiana Ruia, dupa ce am trecut de indicatorul cu triunghi galben-Poiana Brasov-30 minute.

dscf4920Cabana Postavarul sau Julius Romer

dscf4921

dscf4923Vedem o asemenea caramida plina, frumoasa, intreaga, aspectuoasa si e clar… proprietarul cabanei are pile mari la conducerea fabricii respective. Ca nu gasesti pe piata asa ceva! Intrebam de unde a cumparat-o… chiar din fabrica 🙂

dscf4927Vf. Postavaru… cand il privesc mi-aduc aminte de excursia pe acest varf din 2015. De altfel, excursia aceea dezastruoasa a fost descrisa de aici:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2015/07/28/o-excursie-stupida-pe-muntele-postavaru/

E cu lectia de geo-prostie si cum nu am reusit sa ne impuscam.

dscf4932

dscf4938Predealul

Pe varf eram la doua ore si 45 de minute de la plecarea din Timisul de Jos.

dscf4949Varful si borna

dscf4947Si o inscriptie pe care nu o mai vede nimeni… e de prin 1897.

dscf4955Ma gandeam sa apropii bustul lui Mihail Saulescu de la iesirea din Predeal, dar ar fi fost prea de tot 🙂 Oricum se vede curba de pe DN 1 si un pic din monument. Nu a fost cum am vrut eu ci dupa cum a putut aparatul. Poate pana la 30x. E binisor.

dscf4962Si ne-am hotarat pe ce traseu sa ne intoarcem… in Brasov. Acesta din imagine.

dscf4972Cetatea de la Rasnov vazuta din Postavaru

dscf4975De langa lacul din poiana Ruia se ajunge repede la cateva intersectii de poteci turistice. Evident urmand marcajul banda albastra. Intai, vine traseul spre Poiana Brasov cu triunghi galben, apoi cel din imagine. Noi am mers mai departe…

dscf4978A treia intersectie pe stanga… ne tenta traseul acesta dar pe Tampa aveam o superba panorama, deci am continuat pe banda albastra, sporovaind intruna… ca nu am vazut femeie care sa taca pentru mult timp. Cica femeile nu au opinii, ele au dreptate! Aiurea…

dscf4989Ghebe… dar nu are cine sa le culeaga.

dscf4990Coboram si dam de alta intersectie…

dscf4991Noi am tinut insa drumul, consecventi

dscf4994Pe aici…

dscf5003Tot coborand intalnim un drum de pamant si niciun marcaj. Inainte nu se putea. Deci stanga sau dreapta? Parca dreapta era… si gasim la o curba… indicatoare.

dscf5008In fine ajungem si in poiana aceasta si de aici este o joaca pana in Saua Tampa

dscf5010

dscf5013In Saua Tampa dupa cum se spunea si pe FB, au trantit unii organizare de exploatare…

dscf5014Pe coasta aceea si nu numai, a fost cetatea Brasovia… distrusa de Iancu de Hunedoara, cica sa nu o cucereasca turcii si sa fie apoi acestia greu de alungat. Cred ca era beat cand a dat ordinul… sau astia au falsificat istoria.

dscf5027Fantana fostei cetati

Si gata, in sfarsit pe terasa de pe Tampa de unde ai Brasovul la picioare…

dscf5031Biserica Sf. Parascheva

dscf5032Biserica Sf. Nicolae

dscf5041Si am zarit o troita unde nu am fost… cu prima ocazie merg acolo. Stiti, Scheii Brasovului pastreaza o multime de troite cu cruci seculare.

dscf5044Piata Sfatului si Muzeul de Istorie

dscf5047

dscf5048Cetatuia

dscf5051Biserica Neagra

dscf5052O biserica la care nu am fost… catolica.

dscf5053Dealul Sprenghi, eu ii zic Smengli, ca tot au luat piatra din el pana s-au distrus total ruinele unei fortificatii romane. Cu sageata rosie, cea mai veche biserica din Brasov, cea din Bartolomeu, evanghelica.

dscf5054Biserica Sf. Martin, preferata mea

dscf5061

dscf5062

dscf5065Gara Brasov si niste blocuri in diagonala ce par a fi construite inainte de 1918.

dscf5073Buna treaba si telecabina asta… pentru 2 minute, dar nu cred ca sunt 2 minute, dai 10 lei. Nu e cine stie ce, dar ma gandeam la rentabilitate.

dscf5074

dscf5078

dscf5081Parca acela e turnul lemnarilor

dscf5087Langa zidul acesta am incheiat excursia… ca apoi… repede in autobuzul 4 si coborarea la gara. Trenul ne astepta…

Traseul turistic: Halta Timisul de Jos – Dambul Morii – Drumul Familial – Cabana Piatra Mare – Vf. Piatra Mare – Cascada Tamina – Halta Timisul de Sus

Pentru ca pe 31.12.2015 si pe 01.01.2016 a fost senin, desi foarte frig, mi-am zis: „Unde sa merg pe aici, mai pe aproape?” Nici sa-mi cada faţa de la frig pe Bucegi sau sa inot prin jnepeni, nici sa merg prin padure nu voiam… si mi-a venit ideea cu masivul Piatra Mare. Ca daca este senin, se vede mult, departe si frumos… si o astfel de plimbare lejera doar acolo poti face. Cel putin asa mi-am zis! 🙂 Apoi, pe aici tot ma intreba unul si altul: „Ce ai facut de Rev?” Ca asa se zice acum „Rev” :))) doar trebuie abreviat totul, simplificat. Tot pe linia asta si raspunsul meu… „de rev, nani!” 🙂

Ne sfadim cativa, pana la urma, apucam unii spre Diham, altii acasa, altii in Piatra Mare… altii, adica astia din urma ramasesem doi. Era tare sa continui ca se numeau Adrian si Gabriel 🙂  Bun, pana la urma eu si un prieten pornim spre Timisul de Jos la o ora ce i-a descurajat pe toti ceilalti: 6 dimineata!

Vine Regio, urcam. Pana sa vina, ma uit spre cer si era innorat! Imi zic „adio poze faine, dar cine stie, poate in Piatra Mare o fi mai bine.” Pana la Timisul de Jos, ne-am pus pe mancat ciocolata de casa, fiind invins la acest capitol fara drept de apel, chiar de catre cel care o facuse 🙂

Coboram in Timisul de Jos, in noapte, in bezna, langa DN1. Mai sa cad intr-o rigola de la DN1 din cauza rasului… doar noi coborasem din tren 🙂 Era cam 7 fara un sfert. O luam pe langa sosea spre Dambul Morii. Mergem ce mergem si ajungem la Dambul Morii, pustiu pe acolo, niciun caine nu latra, probabil din cauza frigului.

Ii arat prietenului indicatoarele cu traseele turistice, insa cel cu traseul nostru lipsea 🙂

aPe indicatorul de sus nu este trecut niciun timp. Niciun salvamontist nu a stiut ce sa treaca. Aia batranii care mai faceau cate ceva, s-au pensionat sau au murit. Astia mai tineri, conduc actiuni pe Facebook. Ma uit si la indicatorul „pe la Sirul Stancilor” si al naibii de galben mi se pare marcajul. Daca ajungi la cabana Piatra Mare, vei gasi un panou in stanga cabanei. Pe la Sirul Stancilor este redat un traseu turistic marcat cu punct rosu 🙂 La astia, la intrare in traseul turistic este punct galben. Cand mergi pe traseu, nu vezi un punct galben… cred ca nici nu exista marcajul acesta in Piatra Mare, punct galben, pe vreun traseu 🙂

Primul indicator, cel de sus, trebuie dat jos si dus aproape de Pestera de Gheata, ca de acolo pleaca marcajul banda albastra spre cabana Piatra Mare si de acolo trebuie trecut timpul, pana la cabana. Deci 2 indicatoare inutile. Le-a fost lene sa duca indicatorul unde trebuie.

bUn indicator corect, l-au nimerit cumva. Pentru un om ce merge pe munte, fara graba sunt niste timpi corecti. Pe banda galbena daca vrei, intri contra cost in Canionul 7 Scari, daca nu vrei, ocolesti si incepi sa urci, un urcus mult mai serios decat cel de pe Drumul Familial.

Nu stiu ce Salvamont actioneaza in Piatra Mare, dar traseele turistice din zona Predealului sunt vai de ele si nu de ieri ci de prin 2000.  Pe trasee sunt tot felul de indicatoare cu timpi eronati, lipsesc diverse amenajari… Cand si cand cate o asociatie turistica mai deblocheaza un traseu, se mai pune un indicator. Cred ca nu mai exista formatie Salvamont la Predeal! Bine, nici nu m-a interesat sa vad daca exista sau nu, ca oricum activitatea Salvamont mi se pare una neserioasa. Pe aici, prin unele locuri prin Bucegi se mai misca lucrurile, in rest, in Baiului, Clabucete, Piatra Mare, nu am vazut vreodata un salvamontist pe traseele turistice 🙂 Si am mers de zeci sau sute de ori!

Apoi, nu prea iau in calcul existenta Salvamont pentru ca nu mai este ce era odata, cu oameni dedicati celorlalti, saritori, de la care ai ce invata, gata sa ajute cu sfaturi si indrumari. Or fi prin alti munti, nu in cei ai Predealului. Iar in caz de accident cred ca Jandarmeria Montana intervine mult mai eficient si mai responsabil, si din cauza ca intr-o institutie militarizata exista o disciplina.

Probabil salvamontistii sunt toti monitori de schi si apoi salvatori montani. De acord, poate au salarii mici si mai fac si ei un ban in plus. Dar sa pui ordine in traseele turistice, mai mult de o saptamana nu-ti ia. Or, de vreo 15 ani, turismul montan in zona Predeal este jalnic, derutant.

Deci, ii explic prietenului meu ca in afara de cei de la cabana Piatra Mare si de asociatiile turistice nimeni nu face ceva util cu aceste trasee turistice. Cineva care nu a mai fost in Piatra Mare, nu stie de unde sa intre in cel mai lejer traseu spre cabana Piatra Mare; pentru ca, mai jos de bariera drumului forestier, unde sunt toate indicatoarele, nu mai este traseul „Drumul Familial”.

Trecem de bariera, mergem un pic si gasim si indicator spre cabana Piatra Mare pe Drumul Familial, dar nu se cunoaste marcajul. Bine, noi il stiam, dar pentru un turist care nu a mai fost pe acest munte, reprezinta un oarecare disconfort. Eu il traduc ca pe nepasare din partea celor responsabili.

cDeci pe banda galbena, pe la 7 Scari, unde este un urcus pe bune faci 3 ore. Pe Drumul Familial, unde este poezie, serpetine, efort mult mai mic faci mai putin cu 15 minute 🙂 Bine, daca te duci sa dormi pe drum, poti sa faci si 4-5 ore 🙂 La un mers normal, cu poze, mici pauze, – desi nu vad ce ar fi greu pentru un om ce a mai mers cu rucsacul in spate prin munti-, iti ajung 2 ore. De altfel, iata si o chestie logica: de la bariera si pana la cabana Piatra Mare, in alergare fac o ora… deci, daca merg normal fac 2 ore!

Incepe usor sa se lumineze si imi trece prin minte ideea sa le trimit o adresa celor de la Ciucas, sa nu mai dea Salvamontului sprijin cu indicatoarele. Ca eu cred ca astia cu berea, platesc indicatoarele si ceilalti nici macar nu stiu sa treaca niste timpi corecti sau sa puna indicatoarele acolo unde trebuie.

La Dambul Morii nu gasesti un panou cu toate traseele din Piatra Mare. De fapt, nu gasesti nicaieri. Te trezesti cu un marcaj triunghi albastru dincolo de cabana Piatra Mare si te gandesti ca turist aflat prima oara pe acolo, ce naiba este cu acel marcaj? Pentru ca nu exista indicator ca sa-ti spuna ca de la cabana Piatra Mare porneste un traseu marcat cu triunghi albastru ce duce la cabana Rentea, care nu se afla in Piatra Mare. Mai mult de atat, nimeni nu-ti va spune ca acea cabana este cu circuit inchis si bati drumul de pomana pana acolo. Si sunt lejer vreo 4 ore!

Urcam spre cabana Piatra Mare, pe Drumul Familial, marcaj banda rosie, vorbind tot felul. Ajungem si la prima intersectie:

dAici vedem marcajul triunghi albastru, care nu este totuna cu cel de care vorbeam mai sus, ca se afla nu departe de cabana Piatra Mare.

eSa retineti ca aceste indicatoare au timpi corecti. La bariera eram la ora 7:17, pana ne-am pregatit un pic, pe la 7:30 am intrat in padure si la acest indicator eram la ora 8:36… asadar, nu ne-am grabit. Aici consider eu ca este aproximativ jumatatea Drumului Familial.

Continuam si la 8:43 ajungem la o alta intersectie… cu Drumul Tiganilor, marcaj punct albastru care intersecteaza traseul cu punct rosu de pe la Sirul Stancilor de care vorbeam pe la inceputul articolului. Aici, la intersectie, gasim alte trei sageti:

fDesi urcam si stiam ca mai avem o ora pana la cabana, acest indicator ne mai lungeste timpul cu o jumatate de ora. Oare ce intelege un turist? Nu scria mai jos o ora? Acum scrie mai mult? 🙂 Deci indicatorul de sus, nu trebuie luat in serios.

Pe la 9:24 ajungem la un indicator corect. Mai aveam 10 minute pana la cabana, era aiurea sa greseasca si aici 🙂

Intai vedem ruinele fostei cabane:

2

Cabana noua este la cateva sute de metri distanta:

1La cabana ne intampina un caine mare, cu o blana ca de oaie, incat nu ma abtin sa nu-l pipai. Frumos caine! Nu reusim sa facem poze spre zona Brasovului din cauza norilor si o luam la pas spre Vf. Piatra Mare, nu inainte de a poza panoul turistic de langa cabana.

hMarcaj cum spuneam, punct rosu pe la Sirul Stancilor

3Din senin, apare triunghiul albastru 🙂 Desi, ar trebui sa gasesti un panou cu traseele din Piatra Mare, la Dambul Morii, ca acolo este principala poarta de acces in acest masiv, nu gasesti vreun detaliu despre ce reprezinta marcajul. Daca nu ai mai fost, te uiti asa, cam ciudat. Se si vede ca in acest munte, actual sit Natura 2000, fiecare marcheaza cum doreste: sunt trei marcaje banda rosie unul sunt altul 🙂 si o singura poteca 🙂 Mai trece unul la anul, mai trage si el o banda rosie, mazgalim asa, intr-o veselie, cum ne taie capul.

Mai sus de cabana, langa padure, gasim indicatorele:

iAdica la cateva minute de cabana, inainte sa vedem marcajul triunghi albastru spre cabana Rentea. Era 9:40.

4Parca-parca, deslusind „ditamai bolovanul”, incepe sa se duca plafonul… macar de pe varf sa facem niste poze mai bune.

5Apropiem putin si vedem stalpul cu marcajul turistic sus, in sa…

Cum mirosea puternic a capre negre, ne uitam curiosi, dar nu vedem decat urmele acestora si o stanca frumoasa:

6

7

Apare si un stalp cu indicatoare:

8

9Indicatoarele acestea sunt de ani buni aici. Vedem, in sfarsit, si o informatie despre traseul cu marcaj triunghi albastru. Era ora 9:53.

Acum sa comparam putin indicatoarele. Cel de la ora 9:40 cu cel de la 9:53. Desi mergem pe traseul spre Tamina cu banda albastra si stim ca mai avem 3 ore, aflam dupa 13 minute ca nu ne-am apropiat deloc de destinatie, ci mai avem inca 3 ore dar si un sfert :))

Urcam spre adevarata „Piatra Mare” a masivului:

10

11

12Nu ne intereseaza indicatoarele, pentru ca pe o distanta atat de scurta, nu prea au cum sa se strecoare erori mari. Marcajul este banda rosie pana la Varful Piatra Mare, este usor de urmat…

Trecem de Sa si ne fura peisajul:

13Urcam superb 🙂

14La o alta intersectie, situata la 10 minute de varf. Imaginea arata de unde veneam, daca am fi coborat ar fi fost 30 de minute pana la cabana si mai putin de 2 ore pana la Dambul Morii. Tot de la aceasta intersectie, se merge spre Predeal, initial pe marcaj cruce rosie.  Ca sa ajungi la Varful Piatra Mare, pleci de la intersectia aceasta pe banda rosie si tot aici te intorci dupa ce cuceresti varful.

15

16Un pic pana la varf, s-a facut si vremea buna

17Poze ca sa ne dam mari, poate cine stie, mai reusim sa enervam pe careva :)) Stiti, cum scrii ceva deranjant cum se trezesc cate unii. Daca scrii poezie, cu ce fain a fost, toata lumea comenteaza multumita :)) Cand scrii ca sunt caini fara numar prin padure si ar trebui luati de pe acolo, gata, nu mai e fain, esti dusmanul cainilor si prietenul vanatorilor, padurarilor, oricui 🙂 Daca scriu acum ca alora de la Salvamont, daca or exista, nu le pasa de traseele turistice, sigur ca niste betivi, se vor intalni in vreun bar si vor zice ca m-am luat de baietii de la Salvamont, care salveaza vieti :)) Asa ma amuza cand vad astfel de derutati, animati de tot felul de ganduri si mai putin de treaba pentru altii, treaba pentru care sunt platiti 🙂

Gata, a inceput anul, o sa fac o adresa prefectului, ii explic situatia cu traseele din Piatra Mare, si la Consiliul Judetean, sa-i puna pe trantori la treaba. Intai treaba pentru turisti, apoi monitoria 😉

18

19Poze prin preajma varfului ca mai departe tot nori erau, nu ieseau cine stie ce poze… Ne-am scotocit prin rucsaci, 2-3 guri de Pepsi, ceva mancare si un aer curat, tare, ce parca il simteai circuland cu sangele prin vene 🙂 Inainte de a deveni cristale de gheata o luam spre intersectie.

Trecem de ea, cu mentiunea ca iarna, cand este strat mare de zapada, zona de gol alpin a Pietrei Mari poate fi periculoasa. Pot fi avalanse, daca este zapada inghetata si nu sunt urme poti cadea prin vreo vale…

De la intersectie, marcajul devine cruce rosie pana langa Stana Pietricica. De la intersectie si pana la stana sunt tot cam 10 minute.

20Vedem trei persoane langa stana, dar nu apucam sa ne salutam… ca ei intra inauntru. Nu stiu, ori fi venit de la Predeal sau or fi dormit la stana?! Cel mai probabil au venit dinspre Predeal, de pe la Susai. Gasim si un indicator:

21Trei ore si jumatate pana la Cioplea si 2 ore si 45 de minute pana la Susai. Orice turist normal va fi derutat de faptul ca pana aici a gasit 3 indicatoare spre Predeal (Cioplea, Susai) pe o distanta de 30-40 minute. Eram aici pe la 10:52 si mersesem si la varf.

22Macar pe acest indicator nu a mai trecut nimeni timpul 🙂 Pe celalalt se vede ca l-a rupt cineva. Vreun cioban… ca este singurul rupt, observat, si este nu departe de stana. Cam greu de crezut ca un turist ajuns pana aici, trage de un indicator sa-l rupa.

In circa 15 minute de la stana, ajungem in padure:

kEra 11:04. Pe indicatoarele de mai sus, de la orele 9:40 si 9:53, scria ca facem pana la Timisul de Sus, pe la Cascada Tamina vreo 3 ore 🙂 Stiti, de la Timisul de Sus pana la varful Piatra Mare scrie pe indicator ca faci tot 3 ore :)) Corect este doar timpul de urcare!

23Am ajuns la cabana particulara de la capatul drumului forestier Tamina. Aici iese traseul. De la golul alpin-intrarea in padure, in coborare pana la aceasta constructie, un turist obisnuit cu muntele, nu are cum sa faca mai mult de 45 de minute. Noi am facut vreo 30 si ceva de minute.

24Pe acolo este traseul turistic, pe acolo am coborat.

Fara a ne mai baga pe traseul turistic, am urmat o vreme drumul, ca era mai relaxant dupa coborarea destul de accentuata din zona cabanei.

25

26Depasim intersectia cu Tamina, pentru ca am fost de prea multe ori aici, si nu m-a impresionat niciodata. La 7 Scari este mult mai spectaculos.

Pozam la un moment si o parte din Predeal:

27

28Apropiind imi dau seama ca vedem hotelul Rozmarin, aflat imediat langa serpentinele Timisului.

Lasam drumul lung de 6 km si o luam pe traseul turistic ce intersecteaza des forestierul.

dn1Pe la 12:15 eram in drumul national. Timpii corecti la urcare din Timisul de Sus, ocolire Tamina si atingere varful Piatra Mare- 3 ore, dupa cum scrie si pe un panou langa DN 1. La coborare se fac circa 2 ore. Evident, mers normal de om care a mai fost pe munte. Am mai citit ca unii au facut la urcare si 5 ore si se aratau suparati, ca ei au mai fost in nu stiu cati munti. Pai, daca mergi in reluare poti face si mai mult de 5 ore, daca stai la masa 2 ore, normal ca pe panou au trecut aia timpi gresiti, ca au uitat ca tu stai mult la masa 🙂

Noi, ne gandisem sa iesim la halta Timisul de Sus, aflata cum iesi la DN1, in dreapta, la circa 800 metri distanta. Stiam Mersul Trenurilor si voiam sa luam un tren particular, care la ora 14 este in acea halta. Iata Mersul, poate va foloseste:

l2In halta, opresc mai nou si trenurile RegioTrans, particulare, cu acelasi pret la bilete ca la CFR. Mai trebuie sa stiti ca la ora 13, mai pleaca din gara Brasov, inca un tren al CFR, tot Regio. Are 3 vagoane si nu apare pe panou. Este metoda prin care CFR faulteaza RegioTrans 🙂 Au bagat trenul asta cu vreo 30 de minute inaintea celui particular ca sa le ia calatorii 😉 Bine, pe noi, calatorii, nu prea ne deranjeaza, dar nu mi se pare corect. In loc sa oferi servicii de calitate cu care sa intreci concurenta, te ocupi cu golaneala d-asta, ieftina. In garile mai mari, de genul Predeal, Busteni, Sinaia, trenul acesta este anuntat cu 10-15 minute inainte de sosire 🙂 Adica daca astepti particularul, sa ai timp daca te razgandesti, sa iei bilet CFR 🙂

Fiind 12 si ceva, -adica am urcat masivul Piatra Mare pe o parte si am coborat pe alta in 5 ore, fara graba-… nu aveam ce face la Timisul de Sus. Prin urmare, am zis stanga, ajungem la hanul Cotul Donului, aflat la vreo 2,5 km pe sosea si de acolo urcam pe traseul marcat cu triunghi galben in Predeal.

Zis si facut!

mHanul Cotul Donului, traseul cu triunghi galben este in stanga, dupa podul peste Valea Vladetului. Intre pod si intrarea in traseu, aflata pe dreapta, sunt vreo 30 de metri.

Poteca urca, nu este greu deloc. Noi tot vorbind ne-am trezit destul de repede la intrarea in Predeal, langa monumentul poetului Mihail Saulescu. Pe la ora 13 si ceva. Evident ca am prins trenul Regio de care spuneam mai sus, cel care vine asa, anuntat cu 10-15 minute inainte 🙂

Sa inchei astfel: