Serial turistic: Cum se prezinta un Hotel la un Targ de Turism?

In acest articol am sa va prezint o experienta care poate fi de folos si altora. Si este bine sa ramana aici, pentru ca pe masura ce trece timpul se uita unele aspecte.

M-am ocupat de reprezentarea unui hotel la Targul de Turism al Romaniei de la jumatatea lunii noiembrie.  E vorba de Hotelul Carmen**** din Predeal. Cum aici lucreaza si d-na Mariana Fratila, celalalt autor al cartilor aparute sub sigla Pasi in Timp, care ma si cunostea… am avut… sa zicem mana libera in organizarea prezentei, aranjare stand, editare si realizare materiale turistice….

Participarea la Targ nu mi se parea foarte importanta si, totusi, m-am inselat. Pentru ca, daca ai cu ce si cu cine, poti obtine cu un stand mic rezultate peste asteptari.

Pregatirea a fost foarte din scurt, am avut 3 saptamani sa organizez totul. In primul rand, era neaparat necesar sa avem standul nostru, identitate proprie. Cum un stand de 6 mp, mobilier, chirie, realizare etc, te costa pe la 900 de euro/4 zile, bugetul pentru alte chestii a devenit destul de restrans.

Timpul fiind scurt, cateva nopti am dormit doar cateva ore, pentru ca lucram la mesaje, materiale, imaginam aranjarea standului si evenimentele. Pentru ca a te duce la un astfel de Targ doar sa dai pliante cu tine, ca unitate, nu e nicio treaba. Nici nu voiam sa pierd increderea d-nei Mariana 🙂 Bine, dumneaei stia ca pot face orice 🙂 Si facute si nefacute :)) Asa ca, am gandit diferite chestii pentru diferiti vizitatori:

Calendare de buzunar personalizate, un flayer cu evenimente ce se pot derula la hotel, am venit cu brosura hotelului (creatie proprie), un pliant cu hotelul in care se regaseau niste detalii si reduceri, pixuri, baloane, ziarul hotelului (tot de mine facut), o tombola cu premii serioase.

Ca mesaje, am venit cu ceva specific unui hotel aflat la cativa pasi de fosta granita dintre Regatul Romaniei si Austro-Ungaria. Plus mesajele: „Valea Prahovei incepe de la Predeal” – pentru ca se cam uita ca Valea Superioara a Prahovei e de la Predeal la Comarnic, si cu „Scriem Amintiri”-pentru ca se incearca la acest hotel ca aceia care vin, sa plece cu niste amintiri memorabile. Plus ca la plecare, acestia primesc o Diploma de Centenar originala, cu timbru specific…

Singuri nu mi se parea in regula sa mergem. In turism cam toti pe aici sunt pe cont propriu insa, daca vrei, te poti ajuta unul cu altul in astfel de situatii. De la mine putere 🙂 am si initiat discutii cu niste parteneri seriosi: Centrul National de Informare si Promovare Turistica Predeal condus de d-l director Marius Campeanu care mereu a facut orice ca sa promoveze statiunea si cu Julius Meinl, celebra cafea, reprezentata in zona de d-l Tibor Szoke, un profesionist veritabil. Cu materialele turistice ale hotelului, cu cafeaua Julius Meinl si cu materiale despre Predeal, cu o echipa imbatabila de la hotel, am descins la Targul de Turism de la Romexpo.

Standul trebuia si el amenajat dupa cum prevazusem: steagurile cu Predealul si cel cu Centenarul, un perete tematic cu imagini reprezentative din hotel si altul cu istoricul Predealului. Am adus si o imagine unicat, celebrele topoare de bronz de la Sinaia, descoperite in 1890 si avand o vechime de 3600 de ani. Sunt cele mai vechi urme de locuire umana din Valea Superioara a Prahovei.

Nu m-am imaginat stand 4 zile prin Bucuresti dar cand am vazut ce se intampla… na, a trebuit sa raman.

Rezultatul?

Peste 1000 de vizitatori la standul nostru. Cateva sute de participanti la concursuri. Peste 60 de discutii/contracte/parteneriate concrete, ceea ce pentru un hotel cu 58 de camere este mai mult decat suficient pentru un an de zile. Si multi spuneau ca nu se face treaba la Targ! Nici eu nu eram prea convins 🙂 Oricum, eram convins in principal de faptul ca daca fac eu aranjamentele lucrurile vor iesi bine. Ca au iesit cu mult peste asteptari se datoreaza multor altor factori: echipei, partenerilor, vecinilor cu standurile lor.

In zilele de joi si vineri, am fost la stand cu colega mea Nicoleta, directorul de Vanzari al hotelului, pentru ca a treia zi, cand erau lucrurile mai importante, sa-si faca aparitia si directorul general, d-na Mariana Fratila.

Targul de Turism si-a deschis portile joi, 15.11.2018, dupa orele 10. Tot atunci a venit si Ministrul Turismului, d-l Bogdan Trif care a si facut deschiderea oficiala. Anterior, facusem invitatia d-lui ministru sa ne viziteze standul pentru ca il asteptam cu toate cartile realizate sub sigla Pasi in Timp, cu o Diploma de Centenar, calendar cu eroii locali ai Vaii Prahovei, multe povesti de la fosta granita.

D-l ministru mi-a ascultat expunerea, ne-a felicitat pentru prezenta si a facut poze cu vestita Diploma de Centenar, cea care a atras pana acum zeci de aprecieri. Pentru ca aflati la Hotelul Carmen din Predeal, noi, autorii proiectului Pasi in Timp, chiar am marcat Centenarul in diverse moduri.

Nu mai spun cate prietenii am legat la Targ si ce specialisti am intalnit. Plus ca am avut o colaborare excelenta cu reprezentantii Romexpo.

Deci, ca sa o parafrazez pe d-na Mariana care este de vreo 25 ani la Hotelul Carmen si a prins multe editii la un astfel de Targ de Turism, „a fost cea mai reusita participare la un eveniment turistic din istoria hotelului” 🙂 Asta pentru ca le-am schimbat perceptia :)) Nu are rost sa mergi acolo ca sa dai o mana de pliante. Mergi sa fii vizibil, sa atragi oamenii… pentru ca ai o poveste si niste servicii de calitate in spate, oameni dedicati la hotel.

La limita m-am incadrat cu bugetul pentru materialele turistice. M-am bagat in ce stiam ca pot face. Tot legat de aceasta prezenta la Targ, ma gandeam ce succes ar fi promovarea ca destinatie turistica a zonei Predeal-Comarnic, dar nu asa cum stim noi, cu aglomeratie… in fine, este o idee la care trebuie lucrat vreo jumatate de an cu diverse persoane din aceste statiuni.

Una peste alta, se pare ca iar am facut inca o chestie reusita cu celalalt autor de Pasi in Timp, numai ca de data aceasta sub sigla Hotelului Carmen**** din Predeal 🙂 Tot l-am pomenit noi in vreo 2 carti, na, ca acum destinul ne-a dus la el, in birouri apropiate :)) Niciodata sa nu spui niciodata!!! Candva, m-am regasit pe Bucegi si zic eu, am facut o treaba buna. Acum sunt in Turism si zic tot eu, fac tot o treaba buna. Probabil dupa niste ani, chiar daca poate fi mult mai repede, voi fi cercetator, istoric, arheolog, profesor, ceva de genul. Deocamdata, eu sunt acolo unde ma regasesc. Am facut si jurnalism, si gratare, ecologizari, am vopsit acoperisuri, am fost si ghid, am facut tot felul… Si mai e ceva, eu nu-mi tradez prietenii si angajatorii!

Mai jos, filmul evenimentelor. Nu inainte de a posta cea mai reusita interpretare a poeziei „Nu plange maica Romanie!”, stiti, poezia aceea despre care se zice ca a fost gasita pe muntele Sorica, la Azuga, in ranita unui soldat roman. O voce superba, Razvan Pop:

Si pozele…

Standul Hotelului Carmen din Predeal, conceptie personala

Scriem amintiri, cartile, Julius Meinl

Ziarul hotelului, harta cu Predealul, brosuri…

O cafea cu traditie, cine a baut stie ca gustul e unic. Bolul cu tichetele de concurs. Evident pe tichete era cocosul de munte 🙂 Mai vedeti si cosuletul cu bomboane, cosulet cumparat de mine de la copiii de la Centrul de Plasament din Brebu. Ce ies din mainile acestora… se poate vedea la Sinaia, o data pe luna, la un fel de targ din centrul statiunii…

Vama din Predeal, mesaj, tur istoric, lupta pentru apararea garii Predeal, topoarele din bronz.

Imagini cu Predealul, clubul hotelului, terasa, piscina… hotelul, camera.

D-l Ministru Bogdan Trif, d-na Nicoleta-director Vanzari la Hotel Carmen. Mai in spate, d-l profesor dr. Mihai Frumuselu de la USAMV Bucuresti. Asa arata o Diploma de Centenar originala, cu timbru auriu stantat.

Initial, acum luni de zile, ideea diplomei nu prea a fost inteleasa. Dar daca vrei sa scrii amintiri, atunci sa le scriem asa cum trebuie 😉

Un mesaj

Al doilea mesaj.

Pai nu? :)))

Am avut timp sambata sa si dau un tur mai serios de Targ:

De vorba cu cei de la Muzeul Judetean de Istorie din Constanta. Nu peste mult timp voi fi si eu specialist autorizat pe Patrimoniu, resurse culturale… Am avut multe de povestit si am gasit la ei o multime de materiale specifice, calitative. Pentru ca Dobrogea ma atrage de niste ani ca un magnet…

Tot cascand gura pe la Targ, am ajuns la standul Consiliului Judetean Valcea unde cei de la Centrul lor de Informare si Promovare Turistica o tineau cu fel si fel de evenimente. Asa mi s-a propus sa particip la o tombola, unde primeai o sculptura la care se lucra… Cum cutia era plina cu biletele de candidati si cum nu stiam ce sa fac cu o sculptura care cine stie cat de mare era, am refuzat. Pana la urma, cum tot insistau, hai sa particip. Asta era sambata. Duminica parca nu-mi dadea un pace un gand, poate ma suna astia sa vezi, ce o sa le zic? 🙂

Bai, si suna telefonul :)) Si ma cheama la standul lor, ca am castigat un dac sculptat 🙂

Alaturi de d-nele de la CNIT Valcea… si de dac 🙂 Si vorba lui George, da, dar nu te-ai uitat in spate :)) Mircea!! Cel cu documentul despre biserica de pe apa Prahovei…

M-am intors la stand cu dac si cu diverse… Ganditorul si perechea sa…

Ionel Bratianu pe calendarul nostru de colectie… statuetele….

In stanga, teancul de carti de vizita ale viitorilor colaboratori/parteneri.

Mai adaug o poza de echipa…. alaturi de care am reprezentat cu succes Hotelul Carmen si Predealul, la Targul de Turism. Cu aceasta serialul turistic se incheie. Colajul foto este realizat de d-l profesor dr. Florin Frone, tot de la USAMV Bucuresti.

La primavara „venim si mai in fata”, cum se spune la alergarile montane 🙂

Pietrele de pe Platoul Bucegilor – 2000 m altitudine

Roci ar parea mai stiintific, dar sa fie asa pe intelesul tuturor. Pentru multi? … Pietre toate! 🙂

Am sa trec peste introducerea cunoscuta „cum mergeam eu, noi”…etc, pentru ca acela va fi alt post.

Acum doar pietre, cu rugamintea prietenului Alexandru, daca poate si este ceva interesant, sa ne mai ajute cu explicatii!

O piatra destul de usoara ca greutate, eroziunea a facut sa arate ca o sita

Un „artefact” diluvian

De aproape, parea o mica statuie sculptata, avea in jur de 5 kg. Va trebui sa o pozez mai detaliat si o sa prezint din toate unghiurile. Este o capodopera…are si un ochi. Zacea pe jumatate ingropata…palaria de jur-imprejur este perfecta

Harta la scara milenara

Albie pluviala, de torent, la 2000 m altitudine

Jder de piatra…urme

Apa a sapat…va imaginati in cate mii de ani s-a adancit astfel.

O ciuperca uscata adusa de vant…langa ceva ce pare o calcedonie albastra, mare, de nemiscat

La un moment dat, prietenii nu stiau unde ma aflu…eu pot fi localizat in orice colt al muntelui

Le-am semnalizat ca totul este in regula si au plecat 😉

Mai departe prin aceeasi zona pitoreasca…acesta va fi incepand de la anul un traseu turistic tematic

Observati ca la tot pasul este nisip fin

Si timpul le-a albit oasele…

Cat de frumoasa este…Poate nu ar fi rau sa facem un muzeu al pietrelor din Bucegi la Busteni. Tot spunea primarul ca face un Centru de vizitare al Parcului Natural…bine, lor le sta mai bine in natura, dar de acolo de unde sunt cu zecile poate fi luata una…drept material didactic. Sa se mai educe unii, altii…

Dupa curba alte surprize… orice curba este o pagina de istorie, versantul opus stancii erodate s-a inierbat in timp, precipitatiile au fost destul de reduse, se poate face si un calcul ce volum de apa curge pe aici

Un Diluvian 🙂

Arta naturala

„Pistrui”-intruziuni

Mai si coboram denivelarile

Se mai ghicea dincolo de curba o alta saritoare…era una de circa 6-7 metri inaltime

Martori imprimati pe vecie…comparativ cu scara umana

A fost un „mic” material despre geologia Bucegilor…adica doar a Platoului, ca mai sunt si alte tipuri de roci. Mai adaug astfel ceva minor 🙂 la istoria acestui munte 🙂

Simbolistica in Valea Prahovei si Parcul Natural Bucegi, in doar 15 imagini…printre altele Sfinxul si Manastirea Caraiman!

Am zis sa mai public niste poze, daca tot se va transforma blogul si intr-o mini-arhiva a Bucegilor…sau, sunt atatea imagini de prin zona incat nu au loc unele de altele! 😉

Vedere veche de pe Platoul Bucegilor, luata de pe site-ul care nu mai este din pacate… eco-bucegi.ro . Atunci se credea ca Babele sunt la 2500 m altitudine si nu la 2200m alt.

Imagine mai recenta cu aceeasi stanca

Sfinxul…pare atat de mare 🙂

Si de la ceva distanta tot mare se vede…de altfel Sfinxul este vizibil destul de bine si din Muntii Doamnele, Batrana…

Atat de mare este acest Sfinx, incat nimeni nu a scris timp de mii de ani despre el, nici prin arhivele bisericilor si manastirilor din zona si nici pe la cancelariile voievodale. Nu l-a vazut nimeni pana dupa anul 1900, si nici in anuarele Bucegilor nu este prea intalnit. Dupa anul 1950 devine mai prezent…probabil atunci cand se rescria istoria, ca noi, am fost cotropiti de romani…romanizare, etc. Imaginea este una dintre cele mai vechi cu Sfinxul.  Ce ar fi sa aflam ca Sfinxul nu era Sfinx pana la un moment dat intamplat nu foarte departat? 🙂

Agheazmatarul manastirii Caraiman din Busteni…deasupra usii, sta…

…sta…un ochi…ascuns de ani de zile…de cand s-a ridicat acel agheazmatar…

…sau mai bine spus…a stat…acel simbol, alaturi de altele din imprejurimi, au fost inlocuite

Niste forme denumite Ciuperci sau Babe…pentru altii altare, pentru unii forme naturale…nu stiu, dar mie mi se pare al naibii de nenaturala legatura dintre piciorul ciupercii si palarie. Pare ca palaria a fost pusa peste picior dupa cum se vad si fisurile de jur-imprejur :)…si nu de ieri de azi…oricum sunt monumente ale naturii, este interzis sa te urci pe ele…poate ca ar trebui totusi sa…sa ne uitam mai cu atentie 🙂

Si ca la noi…urme de sute de ani acoperite de vegetatie…cred ca vede oricine degetele de la o mana, redate…si daca ar fi doar un desen izolat

Cu putina atentie, veti observa un chip sub scrisul de pe poza…un chip cu plete, aduce a preot geto-dac asa cum ni-l imaginam noi…poza este asa pentru a nu se duce careva pe acolo sa-l mazgaleasca…nu este plasmuire ci o sculptura foarte clara

Constructie a nimanui…veche din perioada fanariota

Scris acum mai bine de 100 ani, pe peretii stancosi ai Bucegilor

Si altfel de „simbol” intr-o cascada, deasupra unui curcubeu…intr-o zona salbatica, fara poteca sau traseu turistic…asa mergi, prin apa si printre stanci

Harta, inscriptii…o legenda

Deci o simbolistica simpla, unii le cunosc foarte bine  pe unde sunt, unele sunt binecunoscute…de regula nu sunt foarte precis pentru ca decat sa se duca si altii cu diverse intentii prin anumite locuri, mai bine sa stea acasa si sa priveasca la desktop…ideea este ca multe lucruri sunt abordate plecand de la premise induse, gresit invatate…

Traseu „in fuga” pe Bucegi…si doua ploi in acelasi timp, in locuri diferite!

Sunt cativa amici cu care am programat diverse lucruri la timpul viitor. Acum, nu pot spune cand va veni acel timp, am foarte putin timp liber in urmatoarele 5 zile. Trebuie sa fac ultimele verificari la lucrarea unei cunostinte pentru facultate, un hobby personal putin cunoscut  este sculptura si realizarea unor forme din lemn, multe chestii aflate prin Valea Prahovei si Bucegi sunt realizate personal, mai multe detalii nu dau ca nu vreau 🙂 , mai este job-ul cu ale lui obligatii, apoi mai sunt implicat in niste treburi cu ceaiuri, cantitati mari, pentru exemplu in august trebuie sa dau baxuri intregi cu ceai din 12 plante…unele trebuie culese doar acum, si multe altele, proiecte, antrenamente pentru maratonul Bucegilor, bine ca am gasit sponsori pentru acest lucru si am scapat de o grija mare…s.a.m.d.

Un aspect de ieri cand duceam cele din imagine la un loc pe care l-am amenajat in diverse scopuri, apoi mi-a mai luat mai bine de 30 de minute sa fac curat 🙂

Si am plecat azi pe un traseu, chiar daca era destul de tarziu pentru o drumetie montana…fiindca mi-am propus sa si alerg pe unele portiuni.

Am trecut de cascada Urlatoarea unde erau cativa turisti, cred ca 7-8 persoane, am urcat apoi pe traseul turistic pe Jepii Mari…evident nimeni pe poteca. Inainte de trecerea Vaii Urlatoarea Mica am vazut pe cineva in fata, curand l-am ajuns pe profesorul de fizica Ciobotaru din Busteni. Plecase incet spre Complexul de la Piatra Arsa, bine echipat, asculta Mozart la casti, mai fluiera din cand in cand…dupa 10 minute de discutii despre cunostinte, unde mergeam etc. ne-am despartit, dansul dorind sa mearga mai incet, cred ca intentiona sa doarma la Piatra Arsa.

Prefer zgomotele si soaptele naturii oricarui Mozart, spunea dansul ca el fluiera din cand in cand pentru ca i-a zis un salvamontist ca ursul cand aude fluierat fuge…mai sa fie :))) Este bine ca la varsta lui profesorul merge pe carari montane.

Punctul „La Belvedere” denumit astfel de montaniarzii din Poiana Tapului

Punctul „La Mese”. In imagine fostul stalp al funicularului functional acum 100 de ani si zapada pe Valea Urlatorii Mici, in partea superioara a acesteia.

Punctul „La Scari” din Saua Urlatorilor, in dreapta Valea Urlatoarea Mare si o parte din cartierele Poiana Tapului si Piatra Arsa ale orasului Busteni

Pe terasa Cantonului Schiell, cateva poze, niste discutii la telefon, cand privesc atent spre ceilalti munti ce marginesc Valea Prahovei, vad ceva interesant:

O ploaie in desfasurare…nu mi-a luat mult ca sa imi dau seama ca vine si spre Bucegi, asa ca am plecat din zona cantonului Schiell, era 13:37

Dupa cateva minute ma uit inapoi…nu departe erau norul si ploaia

Si am luat distanta, ploaia intre timp se ducea spre Babele

Parea ca vremea se indreapta dar…Spre Valea Rea din muntii Baiului se vedea o alta ploaie…asadar dinspre Babele se auzeau tunete si se vedea cum ploua, iar o alta ploaie era in desfasurare la Sinaia. Intre aceste doua zone era vreme buna.

Si venea si aceasta ploaie destul de repede 🙂

Intr-un minut era peste Sinaia

Sub Cota 2000

Putin mai jos Cota 1500. In cateva minute eram la Cota 1400, deci o ora de la Cantonul Schiell. Daca nu abordam Drumul de Vara ci coborarea pe Carp eram mai devreme la Cota 1400. In fata se vad aceiasi munti unde  mai devreme era ploaie…asadar in cateva minute vine ploaia si pleaca la fel de repede.

Numai ca, pe la ora 16 era un intreg plafon de nori negri deasupra Vaii Rele si ploaia a cazut si in Sinaia si in Busteni, pentru circa o ora.

Probabil in week-end, depinde timp, de alte treburi o sa incerc sa ajung din Sinaia prin Saua Dichiului la Cota 2000, in circa 2-3 ore.