7 ani de la moartea „ultimului pustnic al Bucegilor”

Astazi sunt exact 7 ani de cand parintele Ioanichie Somcutean, ctitor si staret al Schitului Sf. Ana, a plecat dintre noi…

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Culori de toamna, demolari si peisaje, un puscarias prin munti-emil n

Culorile sunt pe trecute, vin ploile, frigul, vantul, bruma… Oricum, ultimele doua saptamani ne-au facut sa credem ca a venit vara a doua oara:

Asa se termina un drum asfaltat cu milioane de euro… intr-un punct unde nu este nimic.

Pentru cei de la Arhitectura este teza de doctorat… cel putin 10 constructii de zece tipuri.

„Cupola”

Un alt sfinx, al Pietrei Arse

„Stadionul” de la Piatra Arsa a disparut de ceva vreme… se face altul, probabil.

Masina Jandarmeriei, duminica… sau cand se vegheaza la siguranta peisajelor 🙂

Castele in Sinaia. Pelesul nu mai are steag de vreo luna de zile. Si minciuna acesta cu patriotismul se termina la un moment dat 🙂

Bariera binevenita pe Drumul de Vara

Cladirea restaurantului de la Cota 1400 ce apartinea Telefericului Prahova a fost demolata. Din pacate, o cladire noua, frumoasa, de multe miliarde lei vechi, a fost daramata. Mai conteaza motivul? Cred ca se putea face altceva cu acea cladire. De asemenea, si restaurantul de la Cota 2000 a fost demolat in septembrie, astfel ca la Cota 2000 nu mai ai ce face, nu ai de unde sa cumperi un ceai macar… nu te poti caza, nu mai e nimic. Iarna care se anunta… va fi foarte profitabila pentru cei de la cabana Valea Dorului, singura cabana din muntii Sinaiei unde se mai poate turistul caza.

Un indemn… la Schitul Sf. Ana

Si, ca tot am ajuns pe teren religios, se stie ca de curand au fost mazgalite icoane pe la Stancile Sf. Ana. Icoane care au fost curatate cat s-a reusit de instructorii montani ai Jandarmeriei din Sinaia. Autorul? Nu avea cine sa fie decat acel idiot ce umbla prin munti si se semneaza: emil n.

Plecand de la Stancile Sf. Ana, idiotul asta a mai mazgalit un monument:

Spunea un prieten… ca nu a vrut sa comenteze unele postari pe astfel de teme, ca nu cumva sa nu se supere autorul si sa faca si mai rau. Adica sa mazgaleasca mai mult…

Si? Cat poate mazgali neprins? Pana la urma tot va fi prins si ii va rupe cineva mainile.

Unii spun ca acest personaj care si-a lasat amprenta „valorii” sale pe unde i-a trecut prin cap, este un fost puscarias, care ulterior a lucrat pe la niste locatii de unde a furat tot ce i-a cazut in mana si ca turele sale pe munte sunt efectuate doar in scopul distrugerii si al furtului. Ceea ce mi se pare foarte plauzibil. De asemenea, sunt cateva persoane care abia asteapta sa fie identificat pentru a-i pune in spate o serie de fapte cu autor neidentificat prin Bucegi. Ca e vinovat sau nu de toate cate se spun… mie unul nu mi se pare asa de relevant. Important este ca elementul acesta antisocial sa ajunga acolo unde-i este locul.

Postari…

Am publicat astazi patru subiecte: „Avalansa din Bucsoiu Mic (Creasta Balaurului)„, „Cel mai negru gand al cabanierilor de pe Bucegi: Doamne-fereste sa ajungi ca Popica de la Izvoare„, „Starea traseelor turistice din muntele Diham-Parcul Natural Bucegi„, „Sa radem cu ISU PRHOVA„…si acesta :)) Le gasiti in ordine mai jos.

Le-am pregatit eu si ieri si alaltaieri…voi fi foarte ocupat in aceste zile, timp sper sa gasesc pentru a-mi vizita blogul meu si ale altora :)) daca nu, voi ruga pe cineva sa-l administreze iarasi, 95% din opiniile la adresa lor au fost bune :)))

Maine il vor ingropa pe parintele Ioanichie la manastirea din satul Rus, judetul Salaj…Dumnezeu sa-l odihneasca. Tot maine va avea loc si o slujba de pomenire a parintelui in Sinaia. Am sters multe comentarii…am vorbit nepotrivit si eu si altii, neadecvat unui astfel de moment…bine ca m-am abtinut pe cat posibil si un oarecare echilibru tot am tinut.

Am sters si comentarii care ma ridicau pe mine…le-am considerat tot nepotrivite cu acest moment, chiar daca au fost lasate de persoane cu ganduri bune. Mi-ar fi fost rusine ca in astfel de clipe sa se inteleaga o inaltare de sine in locul coborarii in modestie, etc…

Poate daca ar fi fost vorba de altcineva as fi facut o gluma proasta…tot comentase cineva ca ar trebui sa ne pese nu de locul inhumarii ci de un mijloc de transport care sa ne duca acolo…pentru astfel de oameni, ca eu am inteles ca vroia sa fie gratis…as fi facut o farsa.

Daca ar fi existat conditiile necesare…si sa nu se inteleaga ca fac probleme administratiei locale, unei manastiri…as fi lipit niste afise ziua in amiaza mare…”cu trei microbuze care pleaca la 6 dimineata pentru a ajunge la inmormantare, locuri limitate, transport gratis, pasagerii primesc ajutoare comunitare, nr. de telefon”…si apoi m-as fi distrat selectand la telefon „pelerinii”. I-as fi ales pe cei mai cei…primii la pomeni, prefacuti…as fi refuzat batranii pe motiv ca nu mai sunt locuri dar nu pe babele ce barfesc in prima linie a bisericii. I alegeam imediat la telefon propunandu-le locuri mai in fata sau mai in spate, mai multa faina sau mai mult zahar, ce ar fi dorit :))) Si dimineata m-as fi dus si eu sa vad 50 de persoane sau cat mai multe…asteptand ceva ce nu ar fi venit vreodata…poze, lamentari, alea-alea :)) Prostia trebuie taxata pentru ca apare pe fondul lipsei credintei…din pacate nu am avut nici timp sa ma ocup de asa ceva.

Evident ar fi fost ceva pe fata…mi-as fi asumat apoi initiativa :)) ceea ce nu inseamna mare lucru :)))

Asta asa ca fapt divers 😉

Mai povestim…pana una alta, o fotografie CARE SPUNE CEVA PENTRU CINE TREBUIE de acum cativa ani cu schitul Sf. Ana, o fotografie care nu mai poate fi facuta actualmente…iar crucea aceea o gasiti ingropata astazi pe o mica colina in spatele schitului, asa prin padure…nu le-a mai trebuit si au „plantat-o” pe acolo, in pamant!

Pe la Cota 1400…

Imagini si noutati:

Asa arata Drumul Cotei 1400

Asa arata Drumul spre Stana Regala

Drumul spre Stancile Sf. Ana este acoperit de cel putin 50 cm de zapada

Drumul Vechi al Cotei este inzapezit, nu urcati si nici nu coborati cu vreo masina

Peisaj Drumul Vechi al Cotei

Si acesta este acelasi drum, dar la curbe 🙂

Interior schitul Sf. Ana

Drumul Vechi este curatat doar pana la Schitul Sf. Ana

Hotelul de la Cota 1400

Parcarea hotelului si microbuzele ce asigura legatura intre Sinaia si hotel, un bilet este 8 lei/persoana

Muntii Baiului in departare

Vedere spre muntele Furnica, telescaunul functiona…ca de altfel toate instalatiile de transport pe cablu de la Cota 1400

Se schia foarte bine pe Partia Noua

Cota 1400

Si tot am trecut si pe la Pizzeria Carpati 🙂 Am reusit sa le aduc in regula pana acasa, aproape intacte 🙂

Crucile din muntii Bucegii…si adiacente!

Mai intai sa observam ca prima stire a zilei nu este ca Romania a devenit campioana mondiala la scrima ci alte prostii…cel mai mult ma deranjeaza ca lumea trimite mesaje de sustinere catre Serban Huidu, cel care a ucis trei oameni…si nu catre familiile celor decedati…ca nu a vrut sa-i omoare e putin important, realitatea nu se poate schimba, a fost la un pas sa-si ucida si propria familie…iar mesajele catre acesta sunt inmiit mai multe decat cele pentru sportivele ce aduc in tara un titlu mondial. O ducem asa bine pentru ca lumea a invatat ca lucrurile au valoare cu cat sunt mai anormale!

Cine este curios sa vada cum aratau ieri Bucegii dupa ninsoare, sunt cateva poze mai jos, la fel este si astazi, frig, si vant rece…

Comentase cineva ca nu am fost in armata, ca nu exista, apoi aseara la fel, dar cum vorbea vrute si nevrute, nu s-a „calificat” pentru aparitia comentariului. Pai, din ce imi amintesc eu :)) parca am fost…de fapt acum ceva ani incepand de pe 16 octombrie si pana pe 29 decembrie intram intr-un loc cu munitie reala, dormeam maxim 3 ore ziua, maxim 3 ore noaptea (nu scriu maximum, pentru ca acolo se uzita „maxim” 🙂 ) , in rest diverse… Asa le-am facut pe toate in viata, intai armata apoi studiile universitare, apoi m-am casatorit si dupa aceea am luat acordul parintilor, intai a aparut un bebe si apoi apartamentul, numai din acestea, este o lista lunga…de nefacute-facute!

Sa revin la subiectul articolului:

Subiecte despre Bucegi am pentru ani de zile fara sa ma obosesc sa le mai caut…iar azi cand scriam ceva am dat peste un folder. O pasiunea a mea, din multe altele, -unele i-ar face pe cate unii sa se inchine de cateva ori-, este „Simbolistica religioasa in Bucegi”. Am si o adresa de felicitare de la Patriarhul Teoctist pentru niste descoperiri acum ceva ani…in fine, am pozat in acest scop orice era cruce prin Bucegi. Toate formele, toate interpretarile, tot ce am gasit, poate a mai scapat cate ceva, dar de la an la an sunt tot mai putine „scaparile”. Anul acesta a fost doar una singura 🙂

Iata si cateva „Cruci”, de diferite feluri:

Crucea unui decedat, nascut in 1906 si surprins de o avalansa in ianuarie 1955. L-au gasit abia in luna iulie acelasi an…pe munte accidentele au loc in special in lunile de iarna. De copil vedeam crucea asta si nu puteam ajunge la ea, mereu vroiam sa urc dar era cineva cu mine care nu ma lasa 🙂 Oricum pe anumite cruci sunt scrise multe vorbe aiurea, care le dau fiori turistilor…iar aceasta cruce are o poveste lunga.


Crucea de la intrarea in Pestera Ialomitei…monumentul, se spune in prostia populara ca a fost initial ridicat de Mihnea Voda cel Rau, ca a baut el apa de acolo. Evident o minciuna…crucea a fost pusa pe locul primul altar al bisericii din pestera.

Fosta cruce a Schitului Sf. Ana…spun fosta pentru ca actualmente crucea pe care o vedeti pe acoperis astazi e pusa pe langa schit, pana nu de mult a avut rol si de sprijin la un gard. Simbolizeaza victoria crestinismului in fata islamismului…se si vede cum axul principal este împlântat intr-o semiluna.

Crucea cu ochi din muntele Diham…dedicata oricarui drumet ce a calatorit prin Bucegi. Dar asa se spune despre multe lucruri…nevazute. Deocamdata ne cam impiedicam de material, de ce vedem, dar cand intri in Bucegi pasesti pe un taram al celor nevazute. Dar nevazut nu inseamna neaparat imaginatie, nebunie, delir.

Sunt oameni care locuiesc pe Bucegi, multe zile pe an, din pacate pentru ei, indiferent de varsta, nu au invatat decat sa faca lucruri rele. Sunt si oameni care vin pe Bucegi cu tot feluri de teorii, naluciri si rataciri, care pretind ca inteleg nestiutul, nevazutul…insa cand nu pornesti cu inceputul, intri pe alte drumuri…temelia neexistand rezultatul este foarte previzibil. Restul la o data viitoare…

Imagini comentate, chiar daca vorbesc de la sine…

Un indicator nou pe traseul turistic ce urca de la Cota 1400 spre Cota 2000…undeva la circa 20 de minute de prima Cota. Marcajul traseului este banda rosie, pictura de mai sus de indicator este realizata gresit, si nu tine loc de marcaj. In mod normal patratul rosu cu margini albe semnifica limita Parcului Natural Bucegi…poate au mutat ei limita 🙂

„Lacrima bradului”, rasina.

Au secat toate izvoarele din zona Schitului Sf. Ana…cred ca e prima oara in ultimii 10 ani

Programul de vizitare de la schitul Sf. Ana

Pastravii (ciupercile) imbatranesc in vazul tuturor si nimeni nu ajunge la ei sa-i culeaga 🙂

Spre nemultumirea oamenilor de munte si a unor turisti, telegondola din Sinaia a fost oprita astazi…

Pe Bucegi: Busteni-Jepii Mari-Complex Piatra Arsa-Cota 2000-Stana Tarle-Poiana Stanii Regale-Busteni

Urcand astazi traseul turistic de pe Jepii Mari am intalnit „povestea irisului”, stanjenelul de munte, una dintre cele mai frumoase flori din Bucegi

Un bobocel timid ce va fi matur in cateva zile

Am vrut sa-l privesc si de sus 🙂

Langa el o floare deschisa

Ciuperca de balegar (Agaricus bisporus), are tot felul de denumiri, ciuperca alba, champinionul…in sfarsit, cum s-o numi ea, a aparut pe ici-colo pe Platoul Bucegilor, exemplare razlete si mici. Tot cam in doua saptamani ar trebui sa fie mai multe…nu am mancat niciodata, cand am vazut ce culoare ia cand este pregatita, nu mi-a mai trebuit 🙂

Un cer din „o lume disparuta”

Si primele flori de rododendron…mai dureaza cam doua saptamani pana se acopera de o uriasa pata roza, muntele Furnica

Cabana Miorita, prima constructie, in postul de acum cateva zile aratam ca au fost depozitate niste cioburi, tot felul de pahare sparte, la voia intamplarii. Se pare ca personalul cabanei, -judecand dupa aceasta fotografie si comparand-o cu imaginea din postul „Diversitatea, si altfel decat o stim”- , a remediat acel aspect negativ. Era si pacat de altfel, cabana Miorita este un loc cu rezonanta in Bucegi. Ar trebui sa le multumesc, cine stie ce copil se taia prin acele cioburi, sau poate zapada le acoperea la iarna, poate stratul nu era suficient de gros si vreun schior ar fi cazut peste ele…poate, acum este la timpul trecut.

Stana Tarle

O privire de pe drumul ce ajunge la Schitul Sf. Ana 🙂 La inaltimea de circa 15 metri se gasesc niste ciuperci-pastravi. Nici anul trecut nu i-a cules nimeni, se pare ca vor scapa si anul acesta :))) Nu se poate urca nimeni pana acolo fara trepte…

Solutii sunt, dar mai bine sa stea acolo ca sa-i priveasca si cei care merg spre schit

Prin zona leurdei, de la Poiana Stanii Regale