Inaugurarea locuintelor sociale de la Sinaia si pornirea telegondolei…o fila de istorie

Scriam vineri 23.12.2011 ca voi reveni cu un articol pe masura evenimentelor intamplate in acea zi la Sinaia…mai spuneam ca s-a scris atunci o fila de istorie. Stiu ca pare pentru multi o exprimare nepotrivita, istoria de obicei „povesteste” fapte din trecut… 🙂

Aceasta este parerea mea si nu mi-o schimba nimeni!

Inaugurarea unui bloc de locuinte reprezinta pentru unii o realizare minuscula, daca insa ne raportam la faptul ca orasul Sinaia a fost localitatea cea mai afectata din tara, de valul retrocedarilor, si ca sute de oameni au ramas fara locuinte, atunci se vede altceva.

Evenimentul, inmanarea cheilor, a fost programat a se desfasura la ora 13, in prezenta ministrului Dezvoltarii. Se pare insa ca d-na ministru a fost la Brasov in locul dumneaei sosind secretarul general al ministerului,  George Nastasia.

Blocul de locuinte este evident pentru oricine ca s-a edificat cu sprijinul atat al autoritatilor locale cat si al MDRT.

Cu putin inainte de ora 13, oamenii legii, politisti si jandarmi, patrulau prin zona, cateva sute de cetateni asteptau…primul sosit a fost primarul Vlad Oprea…care a dat mana cu toti cei prezenti, adica cu oricine, cu multi a stat si de vorba!

Cand primarul, consilierii, si alti reprezentati locali se adunau pentru a incepe ceremonia religioasa o masina neagra a strabatut strada, strecurandu-se printre oameni si a oprit pentru scurt timp in fata mesei pe care stateau cheile apartamentelor.

Din masina au coborat prefectul judetului, Adrian Dobre, secretarul general George Nastasia, si dl. deputat de Valea Prahovei, Cristian Burlacu. Cei prezenti au incremenit. Oficialitatile si-au dat mana si pe un frig patrunzator preotul a inceput sa cante. La un moment dat citea de pe o carte in care banuiesc ca avea un biletel pe care cred ca nu-l vedea bine…cititul i se intampla cu ceva dificultate.

Apoi, primarul a vorbit, a multumit ministerului pentru sprijin,  „constat aici si prezenta d-lui prefect si a d-lui deputat, care ne-au pus periodic probleme” i-a mustruluit putin, dupa care „este bine ca in al 12-lea ceas s-au gandit ca problemele oamenilor sunt mai presus de luptele politice”…eu am citat aproximativ.

In paralel cu desfasurarea acestui eveniment, telegondola prinsa intre interese de neinteles pentru omul de rand, a fost repornita la ordinul primarului.

Dupa dl. primar a vorbit secretarul general…care a continuat ideea…primarul a spus ca a promis ca vor fi gata 140 de locuinte in urma cu doi ani dar nu a reusit sa le finalizeze din cauza piedicilor, a lipsei banilor…

Dl Nastasia, secretar general al MDRT, a promis ca: „pana la sfarsitul verii lui 2012 ministerul va aloca fonduri pentru finalizarea tuturor celor 140 de locuinte”. Asadar, stimati cititori, dati-mi voie sa fiu primul care anunt numele viitorului primar al orasului Sinaia, daca a avut cineva vreo indoiala ca nu ar fi asa…

Numele primarului de Sinaia, din 2012, va fi acelasi Vlad Oprea 🙂 Este cel mai bun, abil, diplomat, stie…este omul momentului la Sinaia. O confirma faptele din ultimii ani si vorbele politicienilor unor alte partide.

Apoi s-au dat cheile…majoritatea fiind oameni in varsta cu povesti dureroase…

In aceeasi zi, la Primaria Sinaia s-au semnat niste contracte de finantare…valoarea lor? Circa 20 milioane euro…cea mai mare finantare obtinuta de vreun oras similar cu Sinaia din tara…

Nu postez imaginile inainte de a spune si altceva…politica este buna cat timp vezi dincolo de aparente, cat timp intelegi rational trairile personajelor si mersul lumii, cat timp nu te cramponezi de lucruri care pana la urma oricum se vor rezolva.

PDL-ul nu va putea ridica la Sinaia un candidat pe sfertul valorii primarului PNL. Deputatul de Valea Prahovei va candida cu siguranta tot pentru Parlament, la Sinaia cat si la Busteni, lupta nu va fi pentru scaunul de primar ci pentru acelea de consilieri locali.

Iata de ce, aceste evenimente sunt chiar istorice pentru zona noastra…locuintele, politicienii, telegondola, contractul, toate in aceeasi zi! Acum fiecare intelege ce vrea, faptele raman, vorbele sunt deja clipe din trecut!

Sosirea primarului

Sosirea secretarului general, a prefectului si a deputatului

De la stanga la dreapta, le-am pus cate un punct rosu…deputatul, prefectul, secretarul general langa primar, apoi viceprimarul

Ceva mai la distanta oamenii legii supravegheau zona…erau seful politiei locale, seful politiei comunitare si seful jandarmeriei din Sinaia…cel cu palarie neagra este Al…cu scuzele de rigoare era sa scriu Al Capone, dar acela nu era politist 🙂 …undeva mai incolo, ultimul domn din dreapta este o cunostinta de la un eveniment mai vechi…tot in politie lucreaza…

Intr-o zi a avut loc la Sinaia o operatiune mare, a celor de la Antidrog. Am aflat si eu de ea, de la trecatori, si am aparut repede prin acea zona 🙂 Numai ca, scot eu aparatul foto si sar mascatii pe mine, ma filmau ei, ca cine sunt… 🙂 ok, si dau cartea de identitate sefului lor, un comisar, raman retinut pe loc, dupa mine i se intampla acelasi lucru si directorului de ziar…ajungem toti la sectia de politie. Cartea mea de identitate era in buzunarul comisarului…

Eu am ajuns mai tarziu ca „daca ti-a placut sa faci poze acum esti martor” asa a decretat seful mascatilor. Bineinteles ca a bagat fisa gresit si in mintea mea gandurile s-au ciocnit cu puterea protonilor in tunelul de la Geneva 🙂 Captura de droguri era uriasa, mii de pastile, si o politista a fost scanteia :))) S-a auzit o voce, a ei. Stiti ce intreba? „Unde este martorul de bunavoie”…atat a trebuit, la revedere, nu mai facea nimeni nicio treaba cu nimeni, acceptam un glont in cap si nu as fi cedat…i-am zis „care naiba martor de bunavoie, eu sunt martor de nebunavoie”. Unul spunea aratand spre droguri: „Vezi?” eu „Nu!” :)))

I-am facut gangsteri, ca nu sunt niciun martor si ca oriunde vom merge voi spune ca m-au luat cu forta de pe strada.

In sectie, comisarul de la Antidrog, un om pregatit, profesionist evident, a incercat sa ma edifice, adica omul avea in mare parte dreptate dar cu unii nu ai ce sa discuti 🙂 M-a intrebat daca am copii, i-am zis ca da :)) Dumnealui: „Ce se intampla daca drogurile acestea ajungeau la copii…” I-am zis asa: „D-le comisar, povesti d-astea spun si eu o mie” .

Spunea dumnealui ca este obligatie prevazuta prin lege ca fiecare cetatean sa poata fi considerat martor in astfel de imprejurari, eu marturisesc ca nu auzisem. Imi zicea ca ma cheama pe la Bucuresti, ca incalc legea…si i-am zis ca daca asa spune legea asa voi face, dar neuitand sa mentionez oriunde am merge ca fac acest lucru fortat, de nebunavoie.

La un moment dat, un mascat mi-a zis ca „nu vreau sa vad cum intra ei in forta” …atat mi-a trebuit, i-am zis „hai sa vad”. De vreo trei ori :))) nu s-au pus ei la mintea mea…dar eu ma gandeam, macar una ca lumea sa-i dau si dupa aceea asta e, liber la incasat :))

Incercase si directorul de la ziar sa intervina, imi spunea „ca acestor oameni le trece glontul pe la ureche, nu au o viata usoara”. Foarte adevarat, i-am raspuns si lui „ca nu i-a obligat nimeni sa-si ia un astfel de job”. Eu daca cred in jobul meu, profesez indiferent de piedici. Ca se mai intampla sa o patesti, asta este, iti asumi si bune si rele. Ce sa faca cu mine deci? Eu la judecatorie as fi spus doar un lucru…ca eu stiu doar ca m-au luat cu forta de pe strada, ce droguri!

Pana la urma m-au dat afara din sectie si am asteptat pe acolo, domnul din imagine, sigur el este, mi-a intins cartea de identitate si mi-a zis „ca sunt un cetatean bun dar nu au nevoie de mine” :))) Pe limba imi statea sa le zic ca nici eu de ei, dar as fi fost chiar nesimtit…si politia isi are rostul ei! Ce ne-am face fara ei!

In mare parte le dau dreptate, dar cu mine trebuia procedat altfel, e drept la cati si cate vad ei nu aveau de unde sa o stie, cine si-ar fi batut capul sa-si puna manusile de gala…chestia cu martorul de bunavoie a fost ca o scanteie intr-un depozit de munitie. Oricum am scapat si neamendat si nebatut, nu ca m-ar fi deranjat prea tare…sunt obisnuit cu amandoua :)))

Daca ar fi avut fisa corecta si ar fi zis „Domnule, astia sunt niste netrebnici, niste infractori, ajutati-ne sa-i bagam la puscarie” ar fi fost placerea mea, m-as fi oferit la mai mult de atat :)) Asa, cand te crezi in Vegas sau in vreun film…mai trebuia sa strige cate unul pac-pac-pac 🙂 Taiati!!!

Asta „fu” povestea cu legea 🙂 Mai bine va uitati doar la poze :)))

Preotul le dadea si cate un calendar. Domnul din stanga, ce zambeste, insemnat cu o floricica galbena este consilierul local PDL Virgil Harabagiu, dupa unii cel mai potent om financiar al zonei, are restaurantul Bucegi, hotelul Anda, cabana Schiorilor, etc 🙂 Circula un zvon ca ar fi o varianta la primarie…eu nu o cred :)))

Masina din imagine este a d-lui Harabagiu…care il astepta pe dl. primar sa-l conduca la primarie. Intre timp dl. primar acorda un interviu unei televiziuni judetene.

Aceasta este cea mai mare victorie pentru cineva…cand adversarii recunosc ca esti cel mai bun! De regula eu rad din orice :))) Nu ma intrebati de ce rad ca nu va spun 🙂 Poate pentru ca am vazut si soferi si politicieni fericiti, eu stiu, poate de aceea :)))

Intr-un loc de poveste din Parcul Natural Bucegi…cand a sosit momentul trairii basmului!

De ceva timp nu mai ajunsesem acolo…ultima oara privirile spre acel loc mi s-au indreptat in luna septembrie in timpul unei drumetii cu prietenii. A ramas programat sa mergem acolo, numai ca mereu se gasea cate ceva si nu reuseam sa ne adunam in echipa completa.

Si eu cand vreau un lucru este mai greu cu rabdarea, cu asteptatul…adica eu cred ca orice inainte de a fi dobandit are un timp rezonabil de asteptare. Daca prin minte imi trece ca timpul a trecut atunci nu mai am nevoie de acel lucru vreodata 🙂 A disparut interesul si nu mai cred in respectivul lucru, nu mai imi trebuie 🙂

Am pus mana pe „hăţuri” si am organizat rapid deplasarea, la modul cine vine inseamna ca vine, cine nu, nu vine 🙂

Si am plecat intr-o dimineata, pe la ora 9 ieseam din Sinaia. A urmat intrarea pe DJ 713, urcarea de la cabana Cuibul Dorului spre Saua Dichiului si apoi alte ore de mers pe jos pana la obiectiv.

Au pus bariera in sfarsit la acest drum realizat in cel mai pur stil autohton…un lucru mai mult decat prost facut, deja a crapat iar asfaltul, de fapt se vede chiar si in imagine

Le-a tremurat mana, o banda nu au fost in stare sa o traseze, iar cimentul de pe margine este fisurat cam peste tot de-a lungul drumului

Cabana Dichiu…deja eram intr-o negura deasa

Cand am vazut zapada, si ca nu aparuse deloc soarele prin acele locuri…m-am gandit: „sa vezi frigul naibii mai tarziu” 🙂

Dar totusi…soarele era undeva, dincolo de straiul acesta montan ceţos

Abia am iesit din padure si soarele s-a aratat…bucurie mare, nu? De fapt se si vede ca mai era un rest din mantia alba a copacilor

Si iar prin padure…multe urme de mistreti si de ursi, salbaticie, rar vine cineva prin acele locuri

Nici aici nu aparuse soarele…dar mult nu ar mai fi intarziat

Si nu s-a lasat asteptat prea mult…un potop de raze a strapuns ceata

Chiar la timp pentru a ne plimba prin locul de basm

Daca locul este de basm este musai obligatoriu sa fie si o Casuta din povesti

La plimbare

Stanci colturoase…cu o poveste nespusa, acum

Peste o ora aveau sa renunte la albul invelis

Din plan nu putea lipsi si …gasirea unei pesteri/grote pe la 20 metri. Cum umblam eu pe acolo singur, fiecare se plimba pe unde credea…o vad, intru atent, dar nimic deosebit, este inalta cu doua intrari…

„Turma de mioare” pe cer 🙂

Proba de foc…aici este o alta poveste. Initial eu nu am vrut sa stam la casuta din povesti ci la o cabana a noastra. Dar locurile erau prea mirifice si nici eu si nici ceilalti nu mai vroiam sa plecam. Asa ca, mai intai am cautat sa vedem daca sunt intrunite niste conditii: lemne erau suficiente, apa aveam, exista un fel soba improvizata dar trebuia sa vedem daca fumul iese afara…nu iesea, asa ca am revenit la fosta vatra nefolosita. Intr-o alta incapere am izolat doi pereti ce aveau niste crapaturi si pe unde banuiam ca se va strecura vantul, am luat alte haine cu gandul ca vrem nu vrem fumul se va lipi de noi, tinand cont de vatra. Pana la urma noaptea a fost linistita, cerul senin, focul a ars cum trebuie, ne gandeam ca daca sufla vantul o sa bage fumul inapoi…a fost bine pana la urma.

Semne de amurg…pana la apus am umblat prin imprejurimi, descoperind doua urme de bocanci din aceiasi zi, si ale unui caine. Pe acolo nu umbla turisti, erau doi braconieri cu un caine. Se oprisera pe o inaltime de unde probabil au stat la panda…prin acele locuri umbland de colo-colo am reusit sa sperii peste 10 gainuse de munte…dar pe braconieri nu i-am vazut, urmele lor dispareau de pe iarba inghetata in padure.

A doua zi, rasaritul

Aspect din intoarcere…aici scapasem de probleme. Pentru ca ne grabeam, fiecare cu ale lui, am ales un traseu de cateva ore spre localitatea Moroeni. Am vazut niste locuri in varful muntelui, ne-am dus pe acolo, oameni la paza, oameni lucrand, noi cascand gura la ei, ei la noi, nu aveam ce cauta pe acolo…am iesit de acolo nu pe poarta ca sigur nu ieseam decat la politie, ci pe langa poarta…o sa revin cu aspectul asta intai sa aflu care ar fi consecintele scrierii :)))

Pe langa chei

Manastirea Sf. Ioan Iacob, o manastire de maici, unde ne-am propus sa ajungem…cand ne-am apropiat cineva tragea de un clopot…ne-am uitat la ceas dar era in jur de ora 10, nu ne-am prins imediat ci peste cateva minute ca trag de clopot de cate ori vin vizitatori. Deci la intrebarea „De ce trag clopotele?” mai este un raspuns, nu doar de franghie ci si pentru vizitatori.

Manastirea este ortodoxa, de stil vechi ca la rusi, ucrainieni, am stat o vreme prin interior, cumparat ceva, de vorba cu o maica, nu m-a prins pe picior gresit pentru ca eu stiam istoricul manastirii dinainte sa fie ea in strai monahal, mai trecusem pe acolo 🙂

In timpul coborarii ne formasem mersul astfel incat sa ajungem in timp util in centrul localitatii pentru a prinde un autobuz. De cate ori trecea un microbuz/autobuz din directia Targoviste spre Brasov prin Valea Prahovei luam nr. de telefon, pentru ca nu exista nicaieri afisat acest mers. Si acum aveam de ales intre un autobuz pe ruta mentionata si un microbuz ce venea din Craiova spre Targoviste apoi la Brasov. Cateva telefoane pe unde sunt mijloacele de transport si gata ne-am intersectat cu unul dintre acestea. Cate 5 lei soferului, biletul era 8 lei pana in Busteni…dar soferul daca era pus pe capatuiala i-a convenit…si asta a fost, in jurul pranzului eram acasa la treburi multiple 🙂

INAUGURAREA LOCUINTELOR SOCIALE DIN BUSTENI SUB PATRONAJUL MINISTRULUI ELENA UDREA!

Marti 30 martie 2010! La Busteni, autoritatile locale au aratat ca stiu sa implementeze un proiect, ca stiu sa vina in sprijinul cetatenilor!

In luna noiembrie a anului 2007 au demarat constructia a patru blocuri sociale al caror cost a ajuns la circa 8.250.000 lei.

In anul 2010  lucrarile au fost finalizate iar constructiile racordate la retelele de apa, electricitate, gaze! Un astfel de eveniment de importanta majora nu ar fi avut cum sa treaca neobservat pe fondul acestei stari de criza traversata de natiunea romana!

Astfel ca, la Busteni s-a deplasat personal d-na ministru Elena Udrea insotita de secretarul de stat, bustenarul George Nastasia! In fata multimii adunate si a consilierilor locali a rostit o alocutiune potrivita acestui eveniment, smulgand aplauze indelungi din partea asistentei.

Primarul a tinut sa precizeze ca desi suntem intr-o perioada de criza totusi edilii locali vin in intampinarea problemelor cetatenesti, dand asigurari ca astfel de proiecte vor avea continuitate, in acest sens mentionand ca se va mai ridica un bloc pentru tineri pe Aleea Parcului si un altul pentru cetatenii romi!

La randul sau, d-na ministru a dezvaluit celor prezenti prioritatile ministerului pe care il conduce, aducand in prim plan faptul ca acele locuinte care sunt realizate de catre minister vor fi vandute in cele din urma chiriasilor. De asemenea, d-na ministru a tinut sa-l felicite pe dl. primar pentru constanta de care da dovada si pentru lucrurile realizate pana in prezent!

Dupa rostirea discursurilor a fost taiata panglica tricolora si s-au inmanat cheile. Ulterior acestui moment intreaga asistenta a intrat sa viziteze apartamentele, aratandu-se deosebit de incantata de ceea ce au gasit inauntru!

Trebuie remarcat ca un astfel de eveniment organizat in Saptamana Mare, s-a dorit a fi un gest crestinesc prin care niste oameni cu anumite probleme sa poata petrece Sfintele Sarbatori in casa noua!

Cu asemenea lucruri arati ca iti pasa de locuitorii orasului, ca doresti sa le oferi un trai decent!

OFERIND CHEILE!

IMBRATISAND O BATRANA!