Salvamontul din Busteni amenajeaza si traseul spre Cascada Urlatoarea

Saptamana trecuta, cei din echipa Salvamont Busteni si-au fixat un nou proiect: curatarea potecii spre Cascada Urlatoarea, reparatii la podete si diferite amenajari pentru ca turistii sa nu mai treaca prin noroi.

Aceasta initiativa este una foarte buna pentru ca s-a urmarit in special dirijarea izvoarelor care ajungeau in poteca, in afara ei, prin tot felul de canale. Pana acum, aceste izvoare se risipeau pe poteca si uite asa, tot trecand mii de oameni se forma noroi… Nu mai vorbim dupa ploaie…

Este problematica amenajarea acestui traseu si ceea ce s-a facut trebuie periodic intretinut…

Trebuie felicitati pentru interesul permanent si grija fata de turisti!

Sursa foto: Salvamont Busteni

1 Iunie, cu tot ce vrei… si atacul cainilor

Intai, un eveniment mai putin fericit intamplat prin zona noastra in aceasta mini-vacanta de Rusalii.

Radu Milea, unul dintre cei mai cunoscuti alergatori montani din tara, a efectuat un antrenament prin muntii Vaii Prahovei… si a fost atacat de cainii de la o stana. Am vazut imagini pe Facebook, l-au muscat foarte rau… Din pacate, sub privirile apatice ale unor ciobani analfabeti deci indiferenti, cainii musca pe oricine apare in raza lor vizuala.

indicatoare

Nu vreau sa impart cititorii in doua categorii: pro-caini, anti-caini… dar cine iubeste cainii ii tine prin curte, pe strada legati… Pe Facebook se dau sfaturi cum trebuie procedat cu cainii de pe la stane… eu zic ce am spus de multe ori: nu am vazut caine de la stana care sa nu fuga de zgomotul unei petarde.

Cat despre o alta realitate, ca sunt mai multi caini la o stana decat ar trebui… poate ca ar trebui ca fiecare sa reclame autoritatilor situatii de genul… cainii  trebuie sa aiba jujeu la gat, ciobanii sa nu stea cu oile in traseele turistice, atacuri neprovocate. Mai sunt si persoane care iau partea cainilor, cel putin eu nu le inteleg, dar fiecare crede si face ce doreste. Mie mi se pare ca oamenii sunt mai importanti decat orice animal, exceptand situatii de genul ursului prins in capcana care pentru a scapa ucide braconierul. In acest caz, nu are rost sa impusti animalul. Dar la chestiile astea cu caini numerosi peste care dai in trasee turistice si pe unde nu te astepti, inclin decisiv spre metodele de scoatere a acestor patrupede din peisaj.

Sper ca Radu sa fie bine.

Ploaie pe Bucegi

Trec in revista si Ziua Copilului…

Primariile din Valea Prahovei s-au implicat exceptional in organizarea acestei zile. La Sinaia, trona mare pe cladirea administratiei locale: „Primaria Copiilor”. Acestia au intrat prin toate birourile, spectacole, bucurii. La Busteni, Primaria s-a autodepasit printr-o festivitate impozanta, prin care au fost premiati foarte multi elevi olimpici, ceea ce arata ca invatamantul la Busteni mai are performante, desene pe asfalt, baloane, ce mai, foarte frumos. Nici Azuga nu a fost mai prejos 🙂 Primarul a dat startul unui cros al copiilor, sute de mici alergatori, toti medaliati la final… tot primarul a impartit un urias tort copiilor. Deci vedeti, copiii ne fac mult mai umani, ne fac sa constientizam ca indiferent cat contabilizam prin buzunare sau conturi, trebuie sa ne implicam si social. Niste copii bogati material nu au ce sa faca intr-o lume saraca, lipsita de cultura, principii si valori, in care Eminescu poate fi cel mult un nume de strada.

istorie

Cascada Urlatoarea 1

Cascada Urlatoarea 2Apropo de imagini… traseul spre Cascada Urlatoarea, pe unde trec mii de turisti, arata groaznic, plin de noroaie prin care cad copii, adulti…trebuie urgent realizate cateva podete.

Cu voinicii prin padure :)

Ce sa fac si eu… i-am mai luat pe cei doi juniori prin natura…

Plecam spre Cascada Urlatoarea, pe traseul turistic marcat cu punct albastru. Si o luam asa, usurel, cu pasi marunti, la deal…

SAMSUNGIntram in padure si observam ca niste copii au pictat trunchiuri de copaci cazuti… noi continuam…

SAMSUNGRares si Andrei

Peste putin timp, ne intalnim cu prietenul Prison Break si sotia sa… schimb de cuvinte, o intalnire frumoasa si ne despartim, ei coborau 🙂

In mica excursie  -din Poiana Tapului si pana la Cascada Urlatoarea oricine poate ajunge in cel mult o ora, sau aproape oricine-  nu am plecat ca asa am stabilit de dinainte, ci… 🙂 Copiii se pregateau sa plece la biserica, eu la fel, ma pregateam pentru un traseu, cand, copiii incep sa strige la mama lor, ca ei merg cu mine. Rares, cel mic, dadea tonul, el voia cu „titicu’ sau taticu”… si nimeni nu-l mai putea convinge sa renunte. Nici celalalt nu a putut fi convins cu o plimbare si alte chestii dupa mersul la biserica, asa ca… „merg munte cu titicu” dupa cum striga Rares. Sa mergem, prin urmare… eu am vrut sa mergem mai multi si, evident, sa facem si pe undeva un gratar, nu pe aproape, dar nu am gasit sustinatori 🙂 nasii aveau un plan, si tot asa, toti aveau planuri de plimbat de la biserica la cofetarii, parcuri si centrul orasului.  Pe mine insa nu ma incantau astfel de propuneri…

SAMSUNGDin traseul turistic ne-am abatut putin sa culegem fragi, prin locurile pe unde cand era titicu’ mic culegea 🙂 Acum era randul lor…

SAMSUNG

SAMSUNGEste prima oara cand Rares culege fragi, intai a trebuit sa i le arat, dupa care sa te tii scotocire printre toate ierburile 🙂

SAMSUNGUn moment de studiere a terenului dupa ce bagase mana prin „uzici”, adica urzici

SAMSUNGCum avea o bubita la un deget din pricina unui incident prin parc si cum se temea si de „uzici”, i-am dat o mana de ajutor

SAMSUNGUn scurt popas spre Cascada Urlatoarea

SAMSUNGFoarte fericit ca poate sta si el pe creanga 🙂

Nici nu plecasem bine de acasa, ca amandoi incepusera sa rosteasca numele unor prieteni, aveau impresia ca ii luam si pe ei sau ca ne asteapta. Cred ca de cel putin 30 de ori, Rares m-a intrebat: „Cautam pe…, unde e…,” si tot asa. A vazut un grup de persoane si i s-a parut ca sunt prietenii nostri si padurea s-a umplut de strigatele lui de bucurie, cand s-au intors respectivii spre noi, nu erau ei 🙂 Si atunci a devenit extrem de dezamagit… 🙂

In cele din urma am ajuns si la Cascada Urlatoarea, loc in care erau zeci de persoane, cu alte zeci ne intalnisem noi pe traseu. Intr-o astfel de zi, ajung la Cascada probabil 1000 de persoane.

SAMSUNGCascada Urlatoarea

SAMSUNG

SAMSUNGAm plecat de la cascada si apoi ne-am intors, ca mai voia Rares sa o mai vada inca o data 🙂 Si cum nu aveam chef de tipete pe acolo, am mai mers iar…

SAMSUNGTelefonul de control 😉 Desi se stie bine ca ultimul lucru ce poate reusi este sa fiu controlat… dar bine, ideea este sa vedem ce fac copiii 😉 ha-ha. Si copiii strigau ca este frumos, Rares povestea ca sunt multi „popaci”, in traducere copaci… bineinteles, intrebau la telefon de prietenii lor. Amandoi sunt setati pe chestia asta, isi iubesc mult prietenii 🙂

SAMSUNG

SAMSUNGDaca unul se poate urca prin copaci, nici celalalt nu poate ramane mai prejos.

Si, asa, am mai stat prin padure, la cornuri cu ciocolata, ca nu se putea fara, s-au mai luptat copiii cu niste brusturi inalti si au iesit invingatori :)… au studiat apoi niste musuroaie de „fumici” (furnici), nu le-a tacut gura o clipa… a fost frumos, ce mai, toate isi au vremea lor, cand se fac.

Incheierea este o piesa muzicala, cu Laura Stoica live, odinioara:

Jepii Mici, deja devine clasic

O plimbare asa, cu diverse ganduri…

Intai, m-am panicat inutil, crezand ca m-am trezit la 9, dar era de fapt vreo 7 si ceva. Noroc ca nu am daramat tot prin casa, evident in astfel de situatii, ultimul lucru ar fi servirea mesei. De regula, daca ma grabesc, nu mai mi-e foame 🙂

Plec de acasa, iau niste cornuri cu ciocolata, doi litri de limonada, o alta ciocolata si drept inainte spre munte. Pana la Cascada Urlatoarea nu era nimeni. Ajung acolo, erau doi oameni mai in varsta care faceau tot felul de observatii curioase la natura inconjuratoare… cascada mi s-a parut bogata in apa.

1In alti ani, cascada era cam pe jumatate, nu avea atata apa, erau niste muschi in partea stanga peste care se scurgea apa superb…

2Urc pe poteca mai sus de cascada, mai fac cateva poze si la fosta statie de funicular ma opresc sa aleg traseul de urcare: Jepii Mari sau Jepii Mici?

Am urcat pana aici pentru a nu merge prin toate noroaiele ce sunt intre cascada si Busteni, pe marcaj punct rosu. Deci, traseul pe Jepii Mari a inceput sa nu-mi mai placa, este prea lung, are prea multe curbe… mergi mult si urci putin in altitudine, nu ai peisaj ca vegetatia tot s-a extins in ultimii 3 ani… suplimentar, cand am coborat ultima oara, am vazut „urme” dese de ursi 🙂 Bine, ei sunt la ei acasa, pe Jepii Mari sansele sa te intalnesti cu ursi sunt mai mari decat pe Jepii Mici… si ca o observatie, in opinia mea, urmele erau de la cel putin 5 ursi, ursi care nu vin la punctele de hrana amenajate prin padure, deci ei pe acolo locuiesc… stiu eu ca asa este, nu intrebati de unde stiu, dar sunt sigur 100% 🙂 Ursii acestia nu trec pe la punctele de hrana amenajate de cei responsabili.

Fac un calcul… in timp ce ajung in Saua Urlatorilor pe Jepii Mari, pot ajunge la cabana Caraiman urcand pe Jepii Mici, in acelasi interval de timp. Asa ca am mers spre Valea Jepilor… socoteala nu s-a potrivit pana la urma, pentru ca fiind duminica si vacanta, gemea valea de turisti si am mai stat in spatele unora la traversari… dar m-am bucurat de peisaj, am mai lucrat la planul de alergare pentru Vertical Trail Race din august. Anul trecut am alergat portiunea dintre telecabina Busteni si telecabina Babele in 73 minute. Daca in acest an nu alerg mai repede cu 10 minute, ma las de sportul acesta… asadar, imi fac planul pe vreo 20-30 de bucatele, unde alerg tare si unde trebuie abordat altfel traseul… mai trebuie sa merg de vreo 3 ori, ca sa vad ce se poate face si cum. Ca eu nu sunt ca astia de performanta 🙂 ei nu vad decat inainte si fug pe oriunde… mie imi trebuie un plan, trebuie sa ma gandesc, daca o iau pe o scurtatura, oare ma oboseste sau castig timp, aici conteaza fiecare secunda, pentru ca pana la Babele se aduna in minute…

3Valea Spumoasa… izvoarele principale, acelea cu debit mare, ies chiar de sub stancile de mai sus

SAMSUNGCiuperci… nu stiu ce sunt dar nu am auzit si nici nu am vazut sa culeaga cineva asa ceva

SAMSUNG

SAMSUNGCascada Caraiman in stanga, turisti pe traseu si hornurile Caraiman in dreapta, unde este acea despicatura

SAMSUNG

8O poza de mai jos… pare ca nu mai ajungi, dar este o parere doar, fiecare pas conteaza pe aceasta vale

8bInapoi

SAMSUNGSuperbe aceste gentiene

SAMSUNGAici este aproape de iesirea din vale… este un urcus superb 🙂

SAMSUNGUltima panta spre cabana Caraiman care se afla in stanga

12De la Cascada Urlatoarea si pana in fata cabanei Caraiman… circa 2 ore, fara efort deosebit… sigur o sa scot 63 de minute de la telecabina din Busteni si pana la Babele

13Cu apa acum, chiar trebuie sa va spun… in niciun caz nu beti apa din Valea Jepilor. Bine, unii vor zice ca nu are nimic, ca dupa nu stiu cate pietre apa se filtreaza, na, fiecare cu ce stie… eu nu beau deloc apa din aceasta vale. In cadrul unui concurs lung pe munte, organizatorii au luat apa din aceasta vale, nestiind ca nu trebuie… si multi concurenti au abandonat cursa avand felurite simptome… eu cu mare chinuiala am reusit sa urc aceasta vale… nu mi-am revenit ore bune si abia am prins locul 4.

14Mie imi place sa beau apa chiar de la sursa, de unde iese izvorul, asadar, pentru a fi safe, parerea mea este urmatoarea: cum urcati pe traseul marcat cu cruce albastra o sa intalniti la un moment dat o scara din lemn montata de salvamontisti… este cam la 30 de minute de la inceperea urcusului prin padure. In stanga scarii, vin doua izvoare, unul dupa altul. Aici este singurul loc pana la cabana Babele (de unde puteti cumpara apa), unde apa este sigura. Primul izvor, daca veti cuprinde apa in mana veti vedea ca este curat. La al doilea, veti gasi deseori o cana, un pahar… dar cu putina atentie veti observa diverse vietati sau impuritati in apa. Mai bine primul…

Apoi pana sus nu mai este apa de munte ci apa cu peturi, butoaie ruginite, etc si etc. Nici macar mai sus de cabana Caraiman, unde veti intalni niste izvoare pe dreapta nu este sigura apa. Din traseul Babele-Cruce ajung aici tot felul de gunoaie aruncate de turisti… cum se vede in pozele de mai sus.

15Cabana Caraiman…

16Stana lui Vasilica… ma uit mereu de acasa cu un binoclu sa vad cand duce oile in habitatele caprelor negre, ca si-a facut un obicei, prost evident… si trebuie corectat.

17Lacul de la Piatra Arsa

18Gata, muntele s-a trezit la viata 🙂 Imi place cand sunt animale, mai este si vacanta… acum sa fie vremea buna

19Nu mai sunt 2000 de ani, ci 1999 🙂 …vedere spre Stana Regala

20Cat de mult au crescut ierburile pe aici…

22

23Si trebuia sa iasa putin si soarele, doar este unul dintre locurile mele favorite 🙂

Pe jos, pana la Sfinx, de 28 noiembrie

Am scris ca am fost pana la Sfinx, din Busteni, pe jos, pe 28 noiembrie. Trebuie sa mai postez si cateva imagini de pe traseul parcurs:

1Cascada Urlatoarea…eram in jurul orei 12. Abia dupa ora 11 am reusit sa plecam de la joburi sau de acasa.

2Cam intr-o ora eram in punctul „La Mese”

3In Saua Urlatorilor

4„La Scari” – reper de pe traseu, aici ne-am dat seama ca este plafon de nori…noi am mers pe sub el, si aveam sa iesim curand sub cerul senin

8Deocamdata doar jumatate 🙂

9Traseul pe Jepii Mari nu este recomandat iarna…sunt tot felul de probleme, dar in anumite conditii se poate parcurge. Totusi, nu riscati inutil.

10Lasam in urma plafonul si impresia ca vremea este inchisa. De fapt era inchisa doar in Valea Prahovei, pe munte era senin

11Jnepeni sub zapada

12Doar eu merg asa, in zig-zag, ma opresc-privesc, merg ba la stanga, ba la dreapta, mai o poza…

13Jnepenis si Cantonul Schiell

14Sub plafon: Valea Prahovei

15Dansul vantului cu zapada

16O priveliste superba, pe care am ramas sa o admir, evident, singur :))

17In zare, Crucea de pe Caraiman

18Lac inghetat

19Telecabina Busteni-Babele functiona…sute de turisti au urcat in aceasta zi pe munte

20Zona Babele-Sfinx…noi am venit de la Rasarit :)))

21Intre statia de telecabina Babele si cabana cu acelasi nume

23Cand ne uitam mai bine, o patrula de jandarmi pleca in directie opusa. Era fostul politist de proximitate al orasului, acum trecut in randurile Jandarmeriei Montane. Adica, acum de cateva luni 🙂 Cum „s-a infiltrat” si omul acesta la Jandarmerie si ce i-o fi venit sa urce muntii, sunt niste semne de intrebare, ale mele. Vazand ca pleaca acasa, mai era putin si se incheia programul la telecabina, m-am gandit ca nu este prea multa lume la Sfinx.  Prea fugea unul dintre ei la telecabina.

Dar, la Sfinx, am gasit alti doi jandarmi, in opinia mea, mult mai constiinciosi.

24

Cei doi au avut multa munca de lamurire cu turistii veniti sa vada „Piramida”

25Faceau cu randul, cand mergea unul, cand altul, sa le spuna sa nu se mai urce pe Sfinx. Felicitari acestei patrule de jandarmi. Bine, nu va imaginati ca nu exista raspuns la problema expusa de mine :)) Ceilalti se grabeau cu siguranta spre o alta misiune :)) Hai, inventati una pana luni, cand intra Ploiestiul sa citeasca aici 😉

ProTv-ul a spus ca erau 300 de oameni la Sfinx. Daca s-a considerat ca 2 jandarmi au fost suficienti…inseamna ca Chuck Norris mai are 2 frati in Romania, ceea ce este perfect. Maine aflam ca ei intre timp mai si joaca ruleta ruseasca avand pistolul plin si ca nu pierde niciunul, parca asa era bancul…

Nu vreau sa postez pozele cand fugea unul sa-l prinda pe celalalt din urma, spre telecabina. Mai gresesc si ei, sunt oameni…cand ai experienta si respect fata de o institutie de elita a statului, nu gresesti…parerea mea! Ramai pana la 12 noaptea daca trebuie, -chiar daca la ora 18 nu mai erau decat vreo 10 oameni-, pentru ca nu reprezinti un SRL…ci Jandarmeria, a carei uniforma o porti. Esti acolo pentru oameni, pentru a actiona in caz de nevoie, pentru a veghea la respectarea legii…cum au fost acei jandarmi care au ramas.

26Cam asa era frecventa, la cateva minute alti turisti urcau pe Sfinx. Fiind doar 2 jandarmi, ce sa faca si ei mai intai?

Stiti, majoritatea acestor persoane ce umbla prin munti dupa asa-zise aparitii, sunt oameni care au o buna imagine despre sine, super-egoiste si care nu au facut si nu fac nimic pentru munte. Nu o sa-i vedeti pe multi dintre ei la actiuni de ecologizare, nu prea fac nimic de interes genereal, pentru ca traiesc doar pentru ei, pentru sufletul lor care este unic si pe care ei trebuie sa-l salveze…din acestea…nu generalizez…mai bat la diferite instrumente de inspiratie tibetana si mai scutura clopotei…este frumos si asta! In cautarea delirului poetic pe potecile Bucegilor…

27Acest zvon cu „Piramida” a atras curiozitatea multor oameni cu experienta ai muntelui. In imagine, cel mai bun sef pe care l-a avut in istoria sa Salvamontul din Busteni. Miki Vintila este astazi instructor la Centrul Montan al Jandarmeriei Romane.  Pentru muntii Bucegi, astfel de oameni sunt legende vii… Pacat ca nu am mai avut timp sa completez rubrica „Montaniarzi” …sunt atatia oameni… probabil este mai usor sa fac un articol si apoi sa pun link-ul la acea rubrica…o sa ma gandesc.

28O poza superba, un moment asemanator…daca ar fi sa nu ne gandim de ce au venit acesti oameni. Daca ii chemi la primavara la adunat deseuri de pe langa Sfinx, nu vor veni atat de multi, pentru ca „nu au aruncat ei”…si atunci daca nu aruncam noi, sa nu faca nimeni nimic…sa stam asa 😉

29Iarna, pe munte, este superb sa admiri apusul soarelui. Daca observati, antetul blogului are multe culori…poza fiind facuta prin noiembrie, alt an insa…

Mai departe stiti urmarea: Babele-Jepii Mari-Busteni (19:30), la fel, pe jos.

TREBUIE SA VA ADUC IN ATENTIE UN REPORTAJ DEOSEBIT AL CELOR DE LA PROTV. FOARTE BINE REALIZAT, CRED CA PE INTELESUL ORICUI:

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/marturiile-romanilor-care-au-urcat-pe-platoul-bucegilor-pentru-a-vedea-fenomenul-piramidei-solare.html

CATA PROSTIE!!! ESTE CUM SPUNEA PE BLOG, INTR-UN COMENTARIU, DOAMNA ALINA:

PROSTIA NE FASCINEAZA!

Veti vedea ca reportajul surprinde si deplasarea a 4 jandarmi. La Sfinx, insa, au ramas doar 2, care au dus greul ca sa spunem asa. Cei de la ProTv i-au pus si pe ei in reportaj, adica pe toti 4, ca sa dea bine, „ca sa fie bine pentru toata lumea” – concept de baza in lumea Bucegilor. Că să stiti ceva, daca nu te certi cu unele institutii, adica daca-i bagi in seama cand vor ei, si scrii mereu de bine, te mai cheama la actiuni, daca scrii altceva, nu mai ai de unde sa dai stiri. Si ca reporter al unei televiziuni nationale, nu prea iti poti permite sa scrii ca o patrula fugea sa prinda telecabina…pentru ca apoi nu mai dai stiri importante, etc.

Lasa ca scriu eu despre ei, sa ma injure pe mine. Injura o luna, un an, apoi le intra in reflex sa-si faca treaba corect. Mie asa imi place, sa nu ne furam caciula, sa facem fiecare ce tine de noi, atat cat se poate, mult sau putin inseamna ceva, decat deloc. Eu nu am nevoie de stiri, sa ma cheme cineva…nu unii mie, ci eu lor, le fac onoarea sa apara pe blogul Bucegilor, unde citeste un numar de oameni pe care vi l-am mai precizat (mentiune pentru un fel de oameni deghizati in montaniarzi)…dar aici nu scriem pentru audienta sau publicitate, ci pentru a se schimba ceva in bine, pentru toata lumea…in alt sens decat s-ar vrea. In sensul bun, normal, asta vreau sa zic.

Ati vazut, urc iarna pe munte pe unde cred eu ca sunt in siguranta, ma intorc la fel, in cateva ore, nu depind de cineva, de ceva… nu conteaza, noapte sau zi, daca stiu ca pot, mai si reusesc…

Mai am niste articole frumoase in aceste zile…

Bune si rele pentru Natura

Am citit acum cateva zile un articol interesant. Fiind pasionat de istorie, citesc diverse lucruri ce ma intereseaza, cum ar fi al doilea razboi mondial, fuga nazistilor si cautarea lor prin toata lumea, lagarele de concentrare, teatrele de operatiuni, memoriile unor generali din acea perioada, sau lumea geto-daca, antichitate, viata in primele secole de crestinism…am destule subiecte 🙂 Si cu zvonurile, legendele locale, demult le-am studiat, cautat prin arhive, carti, corespondente si paralele :)) Astept sa imbatranesc, sa ma mai scrantesc putin si apoi sa incep sa caut si pe teren mai in detaliu…deocamdata am destule de facut in domeniul mediului si al turismului.

Articolul de care spuneam, ne arata ca seful politiei secrete naziste, Heinrich Muller, probabil cel mai feroce inamic al evreilor, nu ar fi scapat in anul 1945 ca si alti nazisti, ci ar fi murit in imprejurari necunoscute si ar fi fost inmormantat in …cimitirul evreiesc din Berlin, intr-o groapa comuna. In prezent, cei care administreaza cimitirul, s-au aratat ofensati ca seful Gestapoului este ingropat acolo 🙂

Ce sa spun, calaul si victimele la un loc, sau somnul vesnic printre cei pe care i-a urat si exterminat.

Acum detalii din Parcul Natural Bucegi:

cMuntele, la picioare

l

Ca lucru bun, s-au ridicat hranitori pentru caprioare, cerbi…care sunt aprovizionate cu lucerna si sare:

a

b

Pe de alta parte, sa aruncam o privire si la panourile montate de Administratia Parcului:

e

iCascada Urlatoarea

jLucruri bune de stiut!

Tot in legatura cu aceasta cunoscuta cascada, pot sa va mai arat ceva, ce tine de bunul simt, de civilizatie, educatie. Iata ce face un om care in opinia mea nu are nici unele din cele de mai sus:

fSuntem pe traseul turistic Poiana Tapului-Cascada Urlatoarea, traseu marcat cu punct albastru. Ne aflam la circa 1 km de marginea padurii. Ce ar putea fi ascuns printre acei copaci?!

gDe mai aproape se vede si mai bine…par gunoaie

hPatru saci cu tot felul de gunoaie, unii dintre ei rupti, mai trebuie cateva animale sa raspandeasca totul. Deci a urcat unul cu masina si a aruncat gunoaiele tocmai aici. De ce in acel loc, mi se pare inexplicabil…nu este numai nesimtit, ci si cam nebun.

Este vina acelora care nu inchid bariera de pe drumul de acces. Nu stiu ce ar fi in saci, dar daca sunt peturi, hartii, ar putea proveni de la un personaj ce transporta la cascada niste persoane ce fac un fel de comert pe acolo. Nici nu vreau sa-i acuz pe acei oameni, fara dovezi, dar daca sunt deseuri de acel tip, numai ei le-ar fi putut genera.  Altfel, trebuie sa fie vreun localnic cu ceva probleme.

Acesta fiind un lucru rau…insa sa trec si la alt lucru bun:kNici caprele negre nu sunt uitate din ce observ 🙂

De incheiere, postez o dilema personala, eu am din acestea destule :))

mCopacii de jos cu fructe rosii, sunt scorusi.

Multi spun ca le mananca ursii, ca le adora nu stiu ce pasare sau alt animal. Real, eu nu am vazut sa manance in afara de alunari, astfel de fructe, si asta cu o singura ocazie. Sunt in prezent o multime de copaci plini de fructe si nu se atinge nicio specie de ele. Unii montaniarzi mai batrani spuneau ca ursul rupe copacii sa ajunga la fructe, nu am vazut niciodata un scorus cu urme de gheare de urs pe el…si i-am luat la rand, pe toti cei intalniti, nu de ieri, de azi.

nIdeea este ca desi nu peste tot, sunt locuri in Parcul Natural Bucegi unde se mai intampla si lucruri bune pentru mediu

Trei zile pe Bucegi, de Sanziene pe Jepii Mari si problemele de la Cascada Urlatoarea

Pe 22 ale lunii, am mers pe Jepii Mici-Babele-Sinaia, pe 23, Busteni-Cota 1400-Padina si intoarcere pe Piciorul Pietrei Arse, pe 24 am urcat Jepii Mari…doar pana la Cantonul Schiel. Cum am ajuns la canton, a inceput o ploaie torentiala. Am stat noi o ora, dar „DJ-ul” de la butoane incepuse cu lumini, erau toate semnele unui program prelungit, dar cum noi nu cumparasem bilete la acel spectacol, am ales sa parasim spectacolul 😉

Incetase putin ploaia, adica nu mai erau stropii mari, ploua mai marunt, era clipa potrivita de a pleca. Matrix nu voia, „nu vezi ma’ ca inca ploua?” – spunea el :)) „Bine, atunci tu o sa ramai aici, sa treaca ploaia!” :)) In 20 minute eram in Saua Urlatorilor. Ideea era sa intram in padure, unde era mai adapost si existau o multime de paratrasnete naturale.  Bine, pana acolo l-am tot enervat,  i-am zis ca nu o sa scape neparlit, doar tuna si fulgera la cate un minut-doua 🙂 Dar cum nu eram pe Platou, in zona chiar descoperita sau creasta, nu era pericol asa mare.

Prin padure si pana am ajuns acasa a tot plouat. Dar ploua frumos, era chiar fain sa stai sub pelerina si sa auzi ploaia. O vreme am mers asa, ascultand. In padure nu ploua tare…

Cateva imagini:

1Cascada Urlatoarea, mult mai mare decat o stiati.  In acea seara, de 24.06., a cazut in aceasta cascada un barbat de 47 de ani din Busteni; de undeva de deasupra ei. Interventia salvamontistilor si a medicilor nu l-a putut salva.  Nu as vrea sa comentez si sa se inteleaga ca arat cu degetul spre cineva. Probabil s-a facut tot ce s-a putut, tot ce se stia. Am vazut niste imagini de la accident. Barbatul era in tricou si pantaloni scurti, intins pe targa, era noapte.

Primul lucru pe care il faci atunci cand ai pe cineva scos din apa rece de munte, este sa-l invelesti, pentru a-i creste temperatura corpului.  Nu ai patura, ii dai hainele tale. Daca omul acela a stat in apa pana au venit salvamontistii, nu mai avea nicio sansa. Chiar daca au venit foarte repede. Ti se opreste inima in cateva minute din cauza apei reci. Nu o spun din ce am citit sau auzit; le-am luat la rand, am cazut si in Dunare, si in mare, si in lacul Bolboci, si in Prahova, si prin diferite praguri de apa, concluzia este: daca nu te misti repede, s-a incheiat povestea. Eu cred ca a murit din cauza unui stop cardio-respirator, ranile capatate in urma caderii fiind pe plan secundar.

Au mai cazut si altii in Cascada Urlatoarea, cred ca trebuie ingradit cumva accesul pe deasupra, o sa fac o cerere in acest sens, vad ca nu se gandeste nimeni. Trebuie amplasat un panou cu acest avertisment, „ca nu ai voie deasupra cascadei”, plus niste imagini si un scurt istoric al celor intamplate. Oamenii nu invata din ce le spui, ci sunt urmariti de imagini…

Au mai cazut si altii in cascada spuneam, dar au trait, eu zic ca au trait pentru ca erau oameni pe acolo si i-au scos repede din apa. Este interesant de vazut daca am dreptate in ce spun…”recomand” sa incercati sa tineti ziua mana in apa rece de munte cateva minute, sa vedeti cat rezistati. Si daca il scoti din apa si nu-l invelesti tot cam pe acolo este… Doamne Fereste! Pe munte nu conteaza varsta, ca sa mori!

2Sunt o multime de pietre ce stau sa cada peste turisti. In week-end aici pot fi si peste 100 de persoane, in doar o ora. Este de ajuns sa urce cineva pe langa acea conducta si cad pietrele peste cei de mai jos

3Si de mai sus vin altele, pentru ca un parapet, macar din lemn, nu ar face nimeni.

Dar de ce sa faca, nu? Cui ii pasa? Oare nu ar trebui sa stea un jandarm sau doi, la cascada Urlatoarea si sa-i traga de maneca pe aceia ce urca pe toate stancile? Oare nu ar trebui ca Salvamontul sa previna inainte de a salva? La Urlatoarea nu este prima data cand au loc accidente. Acum cativa ani un bolovan de circa 30-40 kg, dislocat din greseala de un copil, a strabatut un grup de persoane si a izbit in spate o profesoara. Aceasta a fost aruncata cu fata printre alte stanci. Eram ceva mai jos, coboram spre Poiana Tapului, dar am auzit tipete si cand m-am intors  am vazut exact momentul cand piatra o lovea pe profesoara. Interventia a fost rapida, acolo era si un medic, si alte profesoare, jandarmi, dar ideea este ca atunci cand ai un obiectiv atat de accesibil si de vizitat cum este Cascada Urlatoarea, te mai duci pe acolo sa vezi ce si cum, din cand in cand.

Nu astepti sa trimit eu enspe mii de cereri ca sa bati cinci scanduri la un pod, asta ca exemplu de interes fata de turisti. Busteniul vrea proiect turistic de 1 miliard de euro si cei abilitati nu sunt in stare sa faca un podet din lemn. Bine, nu ma refer la bustenarii de rand, ci la cativa oportunisti care au pus mana pe destinele orasului.  Dar ca salvamontist, cand ai atatea accidente intr-o zona, te concentrezi pe inlaturarea cauzelor, nu stai pasiv. Ca daca traiesti cu ideea ca turistul face tot ce stie, ca nu poti schimba nimic, atunci chiar nu ai nicio treaba.

Reintorcandu-ma la Cascada Urlatoarea…o banca pe care sa stai nu a fost nimeni in stare sa faca, si la acest obiectiv vin cateva zeci de mii de persoane, anual. Dv. va dati seama in ce hal de nesimtire „se zbat” unele locuri din cel mai vizitat munte al tarii???

4Promisesem o poza ieri, da, pe unele trasee, scot o prajitura, placinta, tarta, si o savurez in mijlocul naturii

5Uite-i si pe astia plimbandu-se cu elicopterul

6Zbura destul de jos, a speriat orice animal de pe muntele din fata. In Parcul Natural Bucegi sunt interzise anumite activitati perturbatoare, surse de zgomot. Evident ca o sa fac demersurile necesare ca elicopterul sa fie identificat si ulterior, sa-i fie pus in vedere proprietarului, ca orice tur de Bucegi se face numai cu avizul Administratiei Parcului Natural Bucegi. Daca ai bani de elicopter, ai bani si de taxa compensatorie, trebuie indeplinite unele conditii. Daca ti-ai luat elicopter si esti deasupra Bucegilor, nu poti fi si deasupra legii :)) Sa depuna o cerere de avizare la Administratie 😉 Nu ai cum sa fii de capul tau intr-o arie protejata, sit de interes european :))

Stiti, acum cand citesti chestia asta ti se pare o mica sau mare nebunie. Adica de ce sa te iei de ala cu elicopterul?! Daca te gandesti putin si compari putin niste prevederi legale, situatii, mai te raportezi si la alte arii protejate de prin UE cu acelasi statut ca si Bucegii, nu ti se mai pare.

7

9Cabluri recent instalate pe Jepii Mari de Salvamontul din Busteni

8Popas in Saua Urlatorilor, mai era o singura placinta, sau tarta, cum s-a numit ea. Deci pana la locul de popas, in Saua Urlatorilor, mai ramasese aceasta. Au fost facute de sotia lui Matrix, Ana, foarte bune 🙂 Servetelul cu fluturasi nu putea lipsi 😉

10Langa traseul turistic am vazut si un mic buchet de flori. Vreun turist le-a cules, apoi s-a plictisit de ele si le-a aruncat. Au murit inutil. Macar daca ar fi dat acel buchet cuiva, daca tot le-a rupt.

12Ploaia de care spuneam la inceput de articol

13Langa Canton

14

15Sfarsitul este de fapt inceputul…maine reiau, la sugestia unor prieteni ai blogului, o rubrica inchisa in 2011, in decembrie.