Stiri din Parcul Natural Bucegi

Sunt obligat de timp, de dispozitie, sa scriu un articol in care sa comasez mai multe…

1. TURISTI ENERGETICI RASPLATITI DE MAMA NATURA

In week-end, pe Bucegi, au venit mai multi turisti, fiecare cu propriile scopuri. Un grup de circa 20 de persoane au intentionat sa ia contact cu energiile din Bucegi… stiti, este o mare diferenta intre literatura SF si realitate. Din pricina unor articole prost alcatuite, distorsionate si ulterior propagate din site in site, o mare de oameni a ajuns sa creada in orice prostie debitata…

De aici si pana la cautarea unor asa-zise solutii la viata de zi cu zi, nu este cale lunga. Absolut ca sunt locuri cu diverse semnificatii pe Bucegi, dar in niciun caz cu trape ce se deschid in Sfinx sau reptilieni in fata carora lesini doar daca ii vezi…  si povestile sunt nenumarate. Ideea este pe ce asezi informatia primita, apoi vine concluzia, ce poate fi diferita de la individ la individ.

Grupul de 20 era in cautare de astfel de locuri energetice, o cautare total diferita de cumparaturile din supermarket… Au urcat pe munte fara a-si lua niste masuri de siguranta, astfel ca energiile muntelui si-au facut altfel simtita prezenta… a venit frigul, zapada si a trebuit sa fie salvati. Un adevarat dus rece pentru minti fierbinti… Muntele este un complex divers, nu ceva la indemana tuturor.

Articolul poate fi citit aici:

http://adevarul.ro/locale/targoviste/video-zapada-2000-m-bucegi-20-turisti-aflati-cautarea-energiei-bucegi-cerut-ajutor-salvamontistilor-1_53a59e500d133766a8c696d6/index.html

646x404Poza este preluata de pe site-ul de mai sus. Turistii salvati sunt coborati de la cabana Omu de Salvamontul din Dambovita. Nu ati dori sa stiti ce au simtit cei din imagine. Brusc, din zi de vara, sa te trezesti in iarna…

Mai bine exagerat de prudent, decat astfel… sa merg pe Bucegi dupa locuri energetice si sa fiu nevoit sa chem Salvamontul sa ma salveze… ca nu sunt eu in stare sa plec echipat si sa dau cateva telefoane sa ma informez de starea vremii… Trist!

Bine ca s-a terminat totul cu bine, desi ma indoiesc ca nu au racit unii dintre ei…

 

2.  POVESTEA INCREDIBILA A UNUI URS

Ieri dimineata, in jurul orei 7, am vazut ceva ce nu am crezut ca pot vedea vreodata. Eram in preajma unei poteci regale din padurea orasului Sinaia, nu singur, urcam pe Bucegi. Fiind dimineata, era de asteptat ca vom vedea un animal, urs mai degraba, dar nu aceasta era o problema, ursul este la el acasa.

Tot mergand, am auzit un zgomot pe scoarta unui brad. Poate multi recunosc zgomotul pe care-l fac veveritele cand alearga pe trunchiurile arborilor. Ghearele se freaca de scoarta si iti dai seama si fara sa te uiti ca este o veverita, fiind un zgomot cu care cei care merg pe munte se obisnuiesc repede. Asa se auzea, doar ca mult mai puternic. Am privit spre bradul secular din apropiere, dar nu era nimic… insa la o distanta nu prea mare, era un alt brad asemanator. Cum probabil banuiti deja, era un urs cocotat in acel brad. Stiu, suna pana aici ceva banal, ursul se mai suie in copaci, si eu am vazut de atatea ori astfel de episoade. Totusi, ia uitati-va de unde a coborat ursul… pe el nu o sa-l vedeti in imagine, ca ne-am dus la o distanta mai mare sa vedem ce face.

SAMSUNGAcum parca povestea se schimba putin, nu-i asa? De acolo, de sus, din coroana bradului situata la vreo 20-25 metri de sol, cobora un urs. Nu era nici mare si nici mic, era de statura mijlocie. Imaginati-va ca atunci cand mergi prin padure, te astepti ca un urs sa apara dupa o curba, o stanca, un trunchi cazut, etc. In niciun caz nu te astepti ca un urs sa coboare de la zeci de metri, ca o maimuta, dintr-un brad secular. Cum spuneam, mai urca ursul prin copaci, dar nu am auzit niciodata ca sta prin varfuri de brazi.

Nu va spun cat de rapid cobora, a fost un spectacol… o namila de urs ce cobora cu repeziciune dintre crengile bradului, ziceai ca este in rapel… i-a luat poate 20 de secunde sa coboare si sa dispara in tufisuri sub privirile noastre uluite. Deci, ce naiba facea un urs la o asemenea inaltime? Dormise acolo, oare?

 

3. DIMINEATA IN PADURE

Foarte frumos este sa te afli intr-o dimineata, de dupa ploaia cazuta noaptea, prin padure… si sa iasa soarele, sa vezi cum picaturile de apa se scurg ca niste lacrimi de pe frunzele arborilor… este ceva ce te lasa fara cuvinte.

SAMSUNGIeri dimineata aproape de ora 6

SAMSUNG

SAMSUNGA trebuit sa ma opresc putin… m-am asezat pe o buturuga si am deschis o ciocolata… era prea frumos si gandurile erau multe…

Apoi am urcat pe langa Stana Regala, un alt loc deosebit:

SAMSUNGRazele soarelui peste poiana unde a luat nastere expresia… „ce ai zice, daca am fi aici peste 2000 ani?” … hai ca mai sunt „doar” 1999 de ani…

Cu aceasta ocazie sa postez si o imagine cu un preparat divin de la Stana Regala… bulzul. Este vreo 18 lei unul, dar este cel mai bine facut din Parcul Natural Bucegi…

SAMSUNGMamaliga cu branza de burduf, kaiser, ou, branza rasa…

SAMSUNGDe aici priveam spre Podu cu Florile, zona Vaii Ialomitei… in 15 minute peste noi era o adevarata furtuna… Turistii de pe trasee fugeau spre adaposturi, ba la stana, ba spre Cota 1400, fulgerele cadeau, tunete… ce mai, panica mare. Totusi, pentru ca graba mereu strica treaba, intai mi-am pus la adapost actele, am scris un sms de sub pelerina, am pus la loc protejat telefoanele si apoi hai sa mergem.  Fulgerele au ceva cu o muche ce se prelungeste peste Valea Pelesului, o sa o pozez intr-o zi, acolo se duceau… dar de la atatea bubuituri, se cutremura pamantul sub picioare. In fine, conteaza si conditia fizica, mersul printr-o ploaie torentiala nu este deloc o placere, pelerina de ploaie parca nici nu conta… astfel ca in 25 minute, satui de ploaie, tunete si fulgere, intram deja in padure, mai la adapost. Mie mi se pare mereu ca trebuie sa gandesti inainte de a merge pe munte, fie si intr-o mica excursie. Nu as fi urcat niciodata varful Furnica pe o asemenea vreme, cu jocuri de lumini… cerul parea langa noi…

 

4. COPACUL LUI IONUT

Denumirea aceasta este cunoscuta mai mult de localnicii din Busteni si se refera la acest arbore:

SAMSUNGPinul acesta strajuia de cand ma stiu eu, drumul forestier ce lega cartierul Poiana Tapului de Cascada Urlatoarea. De cand sunt eu mic, in 1986 intram in clasa I, da, cam de atunci erau tablele acelea prinse de copac. Pana in anul 1995, imprejurimile acestui arbore erau alcatuite din poieni intinse, ce erau cosite de catre actualul exploatator de padure din localitate, pe nume Nae Contes. Drumul forestier pana la intrarea in padure era invecinat mai ales pe stanga, de frumoase poieni prin care noi, copiii, fugeam mereu… spre disperarea administratorului.

In acest copac isi facuse loc de retragere, privit, etc, un baiat mai mare ca noi. In afara de el, nu se urca nimeni, pentru ca fie ne era frica de inaltime, fie nu ne lasa el. Undeva sus, intre niste crengi, batuse o scandura si statea el acolo… cu orele. Tablele, el le-a indoit cu piciorul acum vreo 20 de ani, tot urcand si coborand.

Azi, drumul forestier este o strada asfaltata pana la intrarea in padure, poienile nu mai exista, acolo sunt zeci de case, aproape una langa alta, copacul acesta este in curtea unei vile, scandura acelui baiat mai era pana acum 3 ani in acelasi loc, el insa nu mai era, a murit intre timp. Plecase sa lucreze prin anii 1990 si ceva prin strainatate… si el si altii, cand s-au intors, s-au gandit sa dea o petrecere. Ce s-a intamplat exact nu se mai stie, dimineata, doi dintre ei au fost gasiti asfixiati, fum, gaz, nu stiu… unul dintre ei era chiar baiatul cu acest copac. Orice localnic de prin zona aceasta stie ce este acest copac… o amintire locala pe marginea traseului turistic ce duce la Cascada Urlatoarea.

SAMSUNG

5. SCHITUL SF. ANA, MAI NOU, A FOST RIDICAT DOAR DE NISTE CETATENI

Trecand pe langa acest schit situat nu departe de Cota 1400, cam la 15 minute, atentia mi-a fost atrasa de o placa din marmura. Aceasta:

11Niciun cuvintel despre adevaratul ctitor al schitului, nicio mentiune despre cel considerat „ultimul pustnic al Bucegilor”… doar a murit, nu? Prin anul 1993, parintele Ioanichie incepea sa ridice schitul. Incet, l-a ridicat… iar prin 2006, diverse persoane, printre care si acelea trecute pe placa prinsa de peretele schitului, au considerat ca schitul este prea mic si au sustinut ridicarea unei cladiri mai mari. Cladirea initiala a schitului a fost integrata in noua constructie. Insa de aici si pana la a te bate cu pumnii in piept, afisand ceva din care se intelege ca tu ai ridicat o constructie religioasa, este cale lunga. Pai cum faci tu, un laic, o constructie religioasa? Iei tu asa o initiativa si ridici un schit… si nici popa nu esti, si nici calugar.

Corecta era mentiunea ca ei au ajutat pe ctitor sa extinda schitul, nu ca l-au facut ei, acea placa trebuia sa contina si numele ctitorului. De fapt, aceasta este si rasplata lor pentru ajutorul dat… acea placa pe care o vede toata lumea. Dar, bineinteles, acest lucru nu este vazut si de altii ca o lauda de sine… mai ales ca nu este meritata.

Fara a desconsidera eforturile acestor doua familii, era de bun simt sa nu se mentioneze doar pe ei.

Cam atat… inchei cu o piesa muzicala foarte frumoasa… „e un destin care ne leaga” :

Natură sălbatică în Parcul Natural Bucegi: Brâna Jepilor Mari – Brâna Ursului

De ce sa-ti rupi picioarele o zi intreaga, cand poti cuprinde tot ce vrei in cateva ore?

Una din filozofiile mele…

Azi voi posta imagini de pe un traseu foarte frumos, salbatic, probabil foarte putini oameni ajung vreodata prin acele locuri. Este si departe, si periculos, si abrupt, si multe altele…

Imaginile de astazi va dezvaluie o alta latura a vietii din Bucegi. Este viata aceea salbatica, unde natura este neatinsa, unde tu ca om patrunzi in liniste si fara a lasa nimic in urma.

Tot ce vedeti in imagini reda atmosfera de salbaticie, de inceputuri, cum erau Bucegii pana acum 200 ani aproximativ…de nepatruns si plini de animale.

In aceasta zi m-am simtit foarte bine, a fost ceva extraordinar sa umbli doar pe poteci de animale, prin abrupturi, pe langa cate un barlog… sa devii parte din asa ceva, a fost o senzatie greu de descris. Acolo, fiecare animal isi avea zona sa, nu am vazut urme de mistreti in zona caprelor negre, sau invers, ursul isi avea locurile sale, nu am vazut pe poteci urme de fuga, de animale care se fugaresc…si in plus, era liniste, nu erau gunoaie.

Initial aveam un alt traseu cu alti prieteni. Dar voiam sa merg pe un traseu in alte zone, tinea si de serviciu, si ca sa nu pierd o zi de munca, am zis sa ma si plimb, si sa si fac ce trebuia pentru o zi de lucru. L-am luat cu mine doar pe Matrix, din mai multe motive: merge bine, nu mai stie sa se intoarca in acele locuri fara mine, nu vorbeste mult, imi place sa-l mai enervez din cand in cand 🙂

La inceput de traseu l-am pacalit, am ocolit foarte mult, el s-a prins pana la urma, dar era prea frumos ca sa fie nemultumit. Mi-a si spus ca a fost cel mai frumos traseu pe care l-a facut in ultimii 2 ani.

Gata cu vorba, ce mai imi place si mie sa o lungesc 🙂

19.01.2014 018Intai un loc unde „s-a mocirlit” un mistret

19.01.2014 022Pe aici a scormonit un animal. Dar ce animal?

19.01.2014 024A dat pamantul la o parte dintre radacinile unui brad. Ce ar putea fi? Mistret sau urs.

Continuam,

19.01.2014 026Un craniu mic. I-am facut niste poze, cu un bat l-am asezat pe un copac cazut…pare un craniu de ied, are niste resturi de coarne

19.01.2014 030Si din nou, alt loc scormonit. Ma uit la bolovanul acela mare scos si arunc vina pe urs.  Banuiesc ca a cautat cuiburi de viespi, sa le manance. Martin a tinut minte unde erau in vara cuiburi de viespi si le devasteaza acum 🙂

19.01.2014 033A „aruncat” pietrele cat mai departe, sa nu-l incomodeze la sapat. Inteligent animal!

19.01.2014 039Aici doar timpul lucreaza

19.01.2014 043Sa luam si o bucatica din frumosul muschi…in fotografie

19.01.2014 049Urcam, coboram, urmam poteci, ne oprim deasupra unor stanci, ne blocam, in fine…si ajungem la niste culcusuri (a se vedea sagetile rosii!). Vizavi de culcusuri, zarim ceva marcat cu sageti verzi. Acolo au ursii toaletele 🙂

Asta este totusi nimic. Undeva prin abrupturile Jepilor Mari, stau pe polite de piatra multi ursi. Am scris eu despre ei acum vreo 2-3 ani.

19.01.2014 058Sa mergi pe aici, oare cum este? Doar sa-ti imaginezi si este frumos 🙂 Tu pe o poteca lata de un metru, o panta in dreapta, nu prapastie, si in stanga un perete de stanca inalt de zeci de metri. Si mergi asa minute in sir. Este de neuitat…

19.01.2014 067De pe o astfel de poteca, printre copaci vezi si Claia Mare, Crucea de pe Caraiman

19.01.2014 072Alta poteca, aceasta este mai ingusta

19.01.2014 075Si bradul acesta cum sta asa de zeci de ani

19.01.2014 080Mai luam si cadre din peisajul salbatic…doar nu mergem mereu pe aici

19.01.2014 082Si tot umbland in liniste, cu ochii in patru…ajungem intr-un loc desprins din „O lume disparuta” 🙂

19.01.2014 086In poze nu poti sa redai valoarea reala a unui peisaj, doar te apropii de ea. Aici, latimea este de cam trei metri, inaltime acceptabila, nu te uiti sa nu dai cu capul

19.01.2014 088Neaparat o poza in acest loc minunat

19.01.2014 090Pentru unele flori, cum este Crucea Voinicului, a venit primavara

19.01.2014 092Sa pozam si din alt unghi…bine, eu am facut aici vreo 10 poze cel putin

19.01.2014 094Dar cum este sa te imaginezi, trecand printre acel copac si peretele stancii, in drum spre locul prezentat mai sus. Sa te asezi pe o lespede de piatra, deasupra sa fie tavan stancos, de jur imprejur un peisaj incantator, liniste, soare…

19.01.2014 100Frumos, nu? Desprins parca totul din filme…

19.01.2014 103Copac pe margine de stanca…asa creste Zada, in felul acesta ciudat

19.01.2014 104Licheni verzi, arata clar ca suntem intr-o zona cu zero poluare…astfel de barometre naturale ale starii habitatelor mai sunt si fluturii

19.01.2014 107Amalgam de crengi si radacini

19.01.2014 109Tot felul de pante, versanti, dar nu este nicio problema…cu atentie faci cam orice

19.01.2014 114Suntem chiar sus, vedem jnepenii, pajistile alpine…pana acolo, ore bune 🙂 Dar nu aveam ce cauta pe acolo…

19.01.2014 124Inca un exemplu despre cum loveste fulgerul…vedeti cumva urmele unui incendiu? Nu! Ca sa nu uitati ca de fapt in spatele incendiilor din Bucegi, a stat cineva. Multi dau vina pe fulger, de fapt eu am sustinut constant ca nu au nicio legatura acele incendii cu fenomene naturale. A pus cineva foc…

19.01.2014 129Multe urme de animale si pe aici…

19.01.2014 133„Flori nemuritoare”…in traditia populara, ar vindeca nu stiu cate boli

19.01.2014 134Pozam tot ce vedem, luam sute de imagini cu noi, pardon, cu mine…ca Matrix este exasperat. Eu merg stanga, dreapta, cobor, revin, cum vad ceva interesant. Timpul de analizare a ceea ce vad este mult mai lung decat utilizarea aparatului foto, deci este clar ce iese…intre noi se face distanta si de 300 metri

19.01.2014 143Am vazut varful acesta stancos de la departare. Si am ajuns si la el, ca sa admiram imprejurimile. Trec peste cate sute de crengi a trebuit sa indepartam pe acest traseu, cati copaci cazuti am sarit…

19.01.2014 147Dupa varf…un hau ametitor, doar se vad copacii mai jos 🙂 Clar, nu era de noi pe aici, dar nici cateva poze nu strica…

19.01.2014 154Matrix are emotii, imi face cateva poze, una dupa alta, mai tarziu constat ca niciuna nu era cum trebuia, ba sunt cu ochii inchisi, ba vantul imi ridica parul sau o fi fost de la inaltimea din preajma…in fine, doar poza asta este ceva mai asa…oricum, si aici zici ca sunt agatat de stanca, visam probabil…vai de noi, cu pozele astea…

19.01.2014 158Sa mai si urcam pe muchii cu stanci si iarba

19.01.2014 164Am iesit in traseul turistic Sinaia-Complex Piatra Arsa, chiar in zona Piciorul Pietrei Arse

19.01.2014 173Coboram pe traseuul marcat in ideea de a urma Brana Ursului, poteca nemarcata ce iese la Schitul Sf. Ana. Daca tot am traversat bazinele vailor Babei si Piatra Arsa, hai si prin cel al Pelesului 🙂

19.01.2014 178Cam asa arata brana pentru un timp

19.01.2014 195Nu este deloc dificil, insa urme de ursi la cam 10 minute…

19.01.2014 196Stana Regala si Poiana. Trebuie spus ca exact la a doua vale de dinainte de a ajunge la schit, am auzit ceva. Initial, i-am spus lui Matrix ca miroase foarte puternic a urs, dupa cateva minute am auzit un animal deplasandu-se mai sus de noi. Nu am vazut ce este. Cand am traversat valea, ne-am oprit ascultand. Poate nu va vine sa credeti, dar un urs, pe panta de langa vale, mormaia asa a jale…se vaita de ceva. Matrix nu a vrut sa ne apropiem la o distanta rezonabila, motivand ca mai vrea sa traiasca 🙂 Ideea era sa urcam pe versantul paralel, ca sa vedem despre ce este vorba…terenul era accidentat, sanse slabe sa te prinda un urs si daca alearga. Este probat personal, nu ca ma duceam eu marele curajos sa vad ce are ursul 😉 Nu avea cum sa ne prinda, ursul este alergator bun pe distante scurte…in teren accidentat, cu multe stanci, saritori, copaci prabusiti, desis, totul asa amestecat, nu te prinde, mai ales daca si fugi bine 🙂

19.01.2014 211Privire inapoi spre Piciorul Pietrei Arse. Acolo eram cu o ora in urma…unde este sageata verde

19.01.2014 218In Poiana Stanii

19.01.2014 219Stana Regala…si de aici, in 50 de minute eram acasa…incheind o excursie de neuitat 🙂

Traseul turistic: Predeal – Cabana Susai – Partia Cocosul – Partia Clabucet – Predeal

Nu pleci nicaieri cu gandul ca vedem noi acolo ce si cum…

De Sf. Stefan, o zi care imi aduce aminte de o lupta cu gheata si zapada tare, ma feresc de trasee lungi, cu grad ridicat de pericol. A merge din Busteni la Predeal, adica la 14 km, si a urca pana la cabana Susai, mi se pare foarte lejer.

Plecam, ajungem in Predeal.

Intai poze de prezentare a statiunii, care are o multime de hoteluri, vile, pensiuni, cum nu vezi in alta parte in Valea Prahovei…in schimb, la  capitolul cai de acces, strazi asfaltate, drumuri bune, este jale mare…

1Muntele Bucsoiu vazut din Predeal

2Fosta vila Banta a OJT-ului…s-au distrus o multime de lucruri bune facute in perioada comunista

3Statia meteorologica Predeal. Aici am fost prima oara in clasa a VII-a, cu profesorul de geografie. Pana in clasa VIII-a am fost pe toate traseele turistice din jurul Predealului, de cateva ori, cu acest profesor. Ieseam cand la Timisul de Sus, cand in Predeal, in Rasnov sau Azuga

4

5Un trofeu impozant, cum nu am vazut decat la Muzeul Cinegetic din Posada

6Pensiunea Ancora

7Mi-au placut denumirea, spiritul original, barcile

8Casa veche, in stil montan, scoasa la vanzare

9Predealul ramane orasul contrastelor… Ca exemplu, hotel de 5 stele si langa el un gard din lemn de acum 20 de ani 🙂

10„Dansul porumbeilor”

11Casa unde venea la schi…ghiciti cine? 🙂 Va spun aproape de final, sa fiti atenti 😉

12Si, din strada in strada, am ajuns si la hotelul Belvedere

13Multe vile de vanzare, am crezut ca numai in Sinaia si Busteni se intampla acest lucru…

14Stiti cum arata aceasta imagine de langa cabana Cioplea, in memoria mea? Mult mai frumos…iar un fel de microbuz ca o buburuza, vopsit in alb si albastru, ne adusese aici demult…erau alte timpuri

15Cabana Cioplea

16Trambulina veche din Predeal, de cand nu o mai admirasem…s-a dus, cum s-a dus si partia de bob de la Sinaia

17Partia de la Cioplea…cred ca nici nu mai este partie, nici nu mai coboara cineva pe aici…in departare se vede Timisul de Sus

18Cabana vazuta integral

19O privire de la cabana spre masivul Piatra Mare

20Original, ce mai 🙂

21Zona linistita, aer, arata bine, alea-alea :))

22Masina de munte, arata perfect

23Postavarul…povestindu-le prietenilor o excursie pe la baza muntelui, i-am convins sa mergem si pe acolo la o data viitoare

24Catelus cu parul cret, ce ai fugit de la cotet

25Aducea cu??? Mie mi s-a parut ca seamana cu un domn din Busteni. L-am strigat asa… „Ma’… tu esti? Gandind ca are vreun rol in Transformers si noi nu stim…” El: „Da’ cine?! Eu sunt, zi mai bine, stii ce ingroapa pisica?” Eu: „Nu stiu, nu am fost curios!”…

26El: „Stai ca ma uit eu!” 😉

Bine, eu nu am mai stat sa efectueze descoperirea, chiar dragut catelul 🙂 Pardon de ironie!

27Aici am intrat in padure. Vreo 10 minute am mers pe drum. Interesant, asta era bine asfaltat 🙂

28Am plusat si am zis ca avem timp sa mergem pana pe Piatra Mare 🙂 La gluma. Un prieten a spus: „Ajungem taman la timp cand ies ursii”. Am dedus ca-i era teama, asa ca l-am intrebat: „Si asta inseamna ca este de rau?” 🙂 Cand am vazut cum se uita la mine, m-a bufnit rasul 🙂 🙂

29O alta bancuta din vremuri apuse

30In sfarsit am parasit drumul si am luat-o de-a binelea prin padure…frumos, nu?

31

32

33

34O poveste intr-o poza. V-ati gandit la asta? Cu sageata galbena-o frunza de frag, triunghiurile rosii arata cojile unui con de brad desfacut de o veverita, triunghiul rosu de pe zapada semnalizeaza o samanta de brad. Sagetile verzi indica puieti mici de molid, iar cele rosii, de brad. Pe acest covor de muschi, permanent umed, se vor naste alti puieti…

35

36Viata isi face loc

37Am intersectat din nou drumul. Marcajul pana la cabana Susai este banda rosie

38Aici am ajuns la o intersectie. Inainte, pe marcaj cruce albastra, ajungeam in 30 minute la cabana Susai, in stanga ieseam in Valea Azugii pe drum, iar in dreapta drumul urca spre cabana Susai. Noi, tot inainte…

39Drumul spre Azuga si indicatorul nostru

40Indicatoare mai vechi, important era traseul cu cruce albastra pe care am decis sa ne intoarcem

42Un alt indicator putin mai sus, observati doua marcaje ce duc la Susai

43Si am ajuns si aproape de cabana Susai. Ne-am uitat noi, dar nu aveau nici sigla, emblema, denumire, ceva acolo…nu scria nimic, parea, asa, o locatie si atat.

44Cabana frumoasa la exterior, gardul vai de el…asa are gard Nae Contes la stana din muntii Baiului.

45Cabana aceasta mereu mi s-a parut amplasata rau, la rascruce de vanturi. Sufla vantul, atmosfera de iarna, frig…pustiu.

46Pe langa drum, o alta cabana in constructie

47

48

49Cand a fost sa plecam, unul dintre noi a ramas pe la cabana. Aici m-am intors dupa el, ca se luasera cainii in haita…doar o petarda si au disparut rapid. Deci, daca te vad singur, este cam riscant…

50

51

52

53

54

55

57

58De acolo am venit

Pe partia Cocosul…marcajul urca, noi am ales sa coboram spre baza partiei, asa ne facusem noi calculele.

60Predealul vazut de pe partia Cocosul

61Pe undeva pe aici sau pe la Cioplea, de fapt, schia si Corneliu Zelea Codreanu

62Doar cu saniile, cu schiurile era greu…cand o fi mai multa zapada

63

64Ai partii, ai unitati de cazare, servicii pentru oricine si nu esti in stare sa repari drumul de acces. Uitati-va aici: se intalnesc asfaltul, pietrisul marunt si piatra cubica. Unde mergi in Sinaia sau Busteni, asfaltul catre domeniul schiabil este impecabil… Primarul acesta, care este acum in Predeal, o fi facut ceva de cand a fost ales? Ii trimit o intrebare, mai bine, dupa sarbatori…

65O pensiune superba. Observati cum are grija proprietarul de balustrade…da ma’, dar de masinile turistilor cine are grija, sa nu dea cu ele printr-o mie de gropi pana la pensiune?!

66

67🙂

68

69

70La acest hotel a fost ultima oprire, dupa care ne-am intors acasa. Abia la ora 16 eram pe la casele noastre, o ora am stat numai in coloana…ce nebunie, aici si prietenii iubitori de soferie, masini, mi-au dat dreptate. „Trenul este sfant!” Stai linistit, dormi, privesti, el te duce la destinatie si te costa si mai putin…

În timp ce Parlamentul tergiversează Codul Silvic, pădurile dispar

În România, realitatea bate orice ficţiune.

În alte ţări, dacă arunci pe jos un rest de ţigară, îţi iei o amendă de o vei ţine minte toată viaţa.

În astfel de ţări, cetăţenii nu fură de prin parcuri, flori, pentru a le planta acasă. Nici nu scot de prin păduri pomişori, ca să-i sădească prin spatele caselor.

În Ro, poţi să tai 300 de pomi de iarnă şi să nu păţeşti cine ştie ce. Este dovada legilor date în vederea favorizării diferitelor categorii de infractori.

i

Digi Tv a dat o ştire cutremurătoare. Doi cetăţeni, s-au urcat în maşini şi au plecat în pădure. Odată ajunşi, au tăiat vârfurile a 300 de brazi. Suplimentar, şi-au ticsit maşinile şi cu cetină. Slavă Domnului că mai există Poliţie şi au fost prinşi cei doi ucigaşi de plămâni verzi .

Tot ce aveau a fost confiscat şi fiecare dintre autori a fost amendat cu câte 2000 lei.

Ce lege poate fi aceasta?  Ai taiat 300 de pomi şi primeşti doar 2000 lei? Legea încurajează furtul. Dacă un asemenea genocid este sancţionat cu 4000 lei, atunci oricine este încurajat să procedeze în acelaşi stil. Sunt oameni fără ocupaţie care nu au din ce plăti amenzile. Şi trăiesc din astfel de furturi.

Ştirea: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Brazi+furati+pentru+sarbatorile+de+iarna+Doi+barbati+din+Dambovi

Îl întreb pe Adrian de ce se taie de pe acum pomi de iarnă? Ştiţi ce mi-a spus? Că hoţii au descoperit o metodă inedită. Taie de acum pomi de iarnă pentru că vigilenţa în pădure nu este aşa de mare ca în decembrie. Iar pomii pentru Crăciun sunt ţinuţi la temperaturi negative prin depozite frigorifice până în pragul sărbătorilor de iarnă.

Este o ţeapă. Dacă bagi în casă la căldură, un asemenea brad, îi cad acele în câteva zile.

Pozele incluse în postare, sunt trimise de Adrian. Cele două imagini reprezintă o barieră montată în Parcul Natural Bucegi. Adrian a scris Gărzii de Mediu că se aruncă într-o veselie gunoaie prin acea zonă. Garda de Mediu Prahova a cerut Ocolului Silvic Azuga să oprească intrarea maşinilor care transportau deşeuri. În cele din urmă, Ocolul Silvic a curăţat cu voluntari zonele afectate şi au montat bariera la drum.

Mailul lui Adrian mi s-a părut original şi-l voi posta exact cum mi l-a trimis:

„Vezi că iti trimit trei poze. Poza cu cascada sa o postezi prima, pe la inceput de text, asa trebuie. Celelalte doua sunt cu bariera de la Valea Babei. Daca stii, e cum urci pe Mihai Bravu, în Poiana Ţapului. Bariera a montat-o tembelul acela de Georgica padurarul.

Pune ambele poze sa se vada ca a facut si pungasul asta ceva bun la viata lui in Parcul Natural. Sa nu se creada ca ii scot in evidenta doar chestiile negative. Scrie sub o poza: „Am facut doar ce am simtit. Protejez Parcul Natural Bucegi de hoti. Semnat: Georgica padurarul, seful lor :))) Glumesc, scrie ce vrei tu. Bine ca a pus bariera, acesta este aspectul important!”

ii

iii

Aspecte negative, în majoritate! Poluare la Buşteni, la pândă prin pădure…

Sa incep cu ceva mai frumos, doua imagini:

1

2

Apoi:

Este luna curateniei la Busteni, nu strangem acele gunoaie aruncate de cate unii carora li s-a permis sa se descotoroseasca de acestea nestingheriti, ci le dam foc. La poluare, se raspunde prin poluare.

3

4

5Vedeai fumul de la kilometri distanta. Prin localitati limitrofe, Azuga sau Sinaia, nu arunca nimeni gunoaie in mijlocul orasului si nici nimeni nu da foc la gunoaie prin oras. Dar, intr-un timp Sinaia avea si 4 inspectori de mediu, iar Busteniul avea doar unul. Acum nu mai are niciunul. I s-a restructurat postul de vreun an, doi. Daca nu are nimeni nicio treaba cu mediul!!! Unde a fost parcul central s-au plantat in noiembrie sau decembrie niste boscheti, sa vedem, poate se prind…macar atat!

….

6Unde sunt cei mai multi ursi? Langa Cariera Piatra Arsa. Tocmai acolo, langa drum, a aparut un adapost improvizat, pentru pândă probabil

7Sta frumos pe crengi de brad, cu ochii la drum

8Pentru cine cunoaste aceste locuri, drumul din stanga ajunge in acea cariera

9

10

….

21

22Fantana pe Drumul Cotei 1400

….

14Pare sa fi fost un fulger…langa traseul turistic

15Desi nu exista nicio urma lasata de la varf pana la pamant. Fulgerul pare sa fi lovit la baza, nu prea am vazut 🙂

16Interesant! Vedeti? Nu a luat foc padurea…daca aici a fost un fulger, va dati seama ca existau conditii mult mai propice sa se propage, decat in cazul incendiilor din Creasta cu Zambri sau Piciorul Babelor. Eu nu spun ca a fost fulger sau ca nu a fost, oricum unii vor crede prima varianta, altii a doua varianta. Ramane doar de tinut minte, ca si comparatie pe viitor.

….

Sa va prezint si terenul ecologizat de cei care reprezinta mediul, in zona Sinaia. Stiti, am scris sambata ca tot trec pe acolo de zile bune si nu se iau masuri. Iata ca s-au luat!

11

12Cand se vrea, se mai si poate!

….

Sa ma apropii de incheiere, cu alte 4 imagini. Primele trei, infatiseaza un soricel de padure, iesind curios din vizuina si privindu-ne:

17

18

19Si din profil! 🙂

20De incheiere, un aspect frumos, pozitiv 🙂

La Cascada Urlatoarea…

Azi cu doi prieteni am ajuns si acolo, pe o vreme oarecum potrivnica…dar in padure nu se simtea asa de tare vantul.

Viscol  prin oras…

La intrare in padure

Aproape de cascada

Si mai sus de cascada

In coborare pe alt traseu

Brazi invesmantati

Chip I

Chip II

Crengile se scuturau de zapada

Si am tot sarit copaci doborati…noroc ca unii dintre noi au picioarele mai lungi 🙂

Vinerea muzicala 9, Zapada in Valea Prahovei, Telegondola de la Sinaia functioneaza, Drumul Cotei 1400 este deschis, Inaugurarea locuintelor sociale din Sinaia

Motto:
Chestia cu postul mi se pare ipocrizia supremă a unora care, înfrânându-şi ispita cu chin, de parcă şi-ar fi smuls limba, se ţin departe de merinde, dar nu şi de la a-i “colinda” pe alţii în gânduri cu ochi piezişi!
Cred că ar trebui să ne curăţăm mai degrabă sufletele, ale unora demult nemaifiind fără de prihană.
Cred că ar trebui să învăţăm a ne recrea, pentru că despre asta este vorba în taina Crăciunului…este Creaţie din Nou; ne recrează…de mai vrem, de mai putem, de mai înţelegem această taină.

Cred că ar trebui întru ascultat să trecem mai des unii printr-alţii, lucru la care unii au renunţat demult…cred că ar trebui să înţelegem cum sa reînvăţăm să renegociem nişte sensuri, ale unor cuvinte, cum ar fi :”am întâlnit” ceea ce nu’i totuna cu a fi ştiut a privi mai întâi de aproape iar apoi pe dinăuntru, acel suflet, acele suflete.
Cam despre asta ar trebui in această vreme…nu doar una a colindelor în sunete, ci a colindării prin noi, prin alţii, cu un văz desăvârşit şi pur.” Acestea sunt gandurile unei persoane ce scrie pe blogul meu. Voi folosi acest motto la toate postarile pana de Craciun, drept exemplu cum ar trebui sa fim in aceasta perioada!

Vinerea aceasta o sa scriu si ceva mai mult…si sa fiti atenti 🙂

Mai intai, veniti la munte, ca este zapada, se si schiaza, sunt recomandate plimbarile prin padure 🙂

Brad deja impodobit 🙂

Sa asculti, in liniste, glasul zapezii…vorbind sub picioare mergand

Pentru cei care nu au crezut ca se rezolva problema gunoaielor de la barajul din zona Valea Rea-Prahova, trebuie sa spun ca s-au dus la fata locului comisarii Garzii de Mediu…si, „s-a impus masura de interzicere a deversarii deseurilor retinute pe sitele gratarelor in cursurile de apa, respectiv raul Prahova”.

Asa era inainte, priviti ce mizerie era mai jos de baraj, ridicau gratarele si scapau de gunoaie

Priviti ce curat este acum :)) Nu este bine asa? Se poate…cu putin spirit civic… 😉

Aceasta este regula, intai informezi, avertizezi, apoi vine amenda. Si acum este de mine :)) Urmatorele luni pe acolo voi fi cu ochii, sa-i ajut sa ia o amenda cat mai mare. Ca interesul acesta pentru a strange gunoaiele i va tine un timp, eu cred ca vreo doua-trei saptamani.

Deci cine mai zice ca nu se poate schimba nimic atunci sigur are o problema, cu el insusi! S-a obisnuit asa! 🙂 Tone de gunoaie se duceau la vale, anual! Ce bucurie o fi fost pe angajatii de la acel baraj cand s-au trezit dupa atatia ani de liniste cu reprezentantii Garzii :))) Iepurasii cum dormeau :)))

Mai raman clonele care au fost la incendiul din Bucsoiu, asteptam 🙂

O melodie pentru un prieten care este enervat ca prietena lui este grasa si-i reproseaza asta mereu…de parca are vreo importanta ca cineva este gras sau slab. Important este sa fie Om!

Si ultima melodie este pentru toti aceia care se simt singuri…de fapt nu sunteti singuri niciodata. Cine se simte singur da un semn, mai vorbim seara si luni cred, nu este ceva stabilit cu exactitate, vine pe munte cu noi, undeva pe aici pe aproape, nu sa inotam prin nameti, chestii d-astea 🙂

Daca vreti sa urcati din Sinaia spre Cota 1400 sa aveti cauciucuri de iarna, lanturi. Uitati cum arata drumul 🙂 Este mult mai accesibil ca in anii trecuti!

O stire din Politica:

Cum era de asteptat, presedinte al PNL Prahova a devenit nimeni altul…decat cel la care se astepta toata lumea 🙂 Mircea Rosca, seful sucursalei Hidro Prahova Sinaia.

Si vesti importante din Sinaia. Voi reveni cu un post pe masura, cu poze si detalii despre aceasta zi cand s-a scris o pagina de istorie locala in Valea Prahovei.

De un curaj putin intalnit, primarul orasului Sinaia, Vlad Oprea…a pus in functiune telegondola. Deci turistii care vin in Perla Carpatilor se pot bucura acum de sarbatori, de aceasta instalatie de transport pe cablu ce face legatura intre Sinaia si Cota 1400. A reusit, a dovedit ca poate, comentariile nu isi mai au rostul 🙂

De asemenea, astazi, a fost dat in folosinta la Sinaia un bloc de locuinte. La inaugurare au participat primarul Vlad Oprea, oficialitati locale, secretarul general din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, George Nastasia -dumnealui este bustenar, sta la circa 10 minute de mine, nu ar fi rau, acum mi-a venit ideea, sa merg pana la dansul acum de sarbatori, poate-poate i pune pe liber pe cate unii cu atributii in Bucegi care nu fac nimic, ia sa o fac si pe asta, ca avem mai multi prieteni comuni- , asa…si au venit si prefectul Adrian Dobre, deputatul de Valea Prahovei Cristian Burlacu, au fost si multi cetateni…o sa detaliez intr-un post mai detaliat aceasta zi stiu ca unii nu cred, dar a fost istorica, o sa vedeti de ce…

Cam asta ar fi!

Un Craciun plin de bucurii alaturi de cei dragi! 🙂