Aseara, ursul a atacat un angajat al cabanei Padina

Veti vedea mai jos o filmare realizata de o televiziune din Targoviste.  Cine a mers cel putin o data la aceasta cabana, este aproape imposibil sa nu-l recunoasca in filmare pe acel angajat. Toti il cunosc, mereu era in cabana sau in preajma ei. De vreo 7 ani cred ca il stiu doar eu…

Omul a iesit din cabana si a fost atacat de un urs. Ursul, dupa spusele victimei, era mare cat un vitel.

Am spus deseori, si eu iubesc natura, animalele, dar cand un animal pune in pericol o viata de om, atunci trebuie luate masuri rapide. Una este cand omul si-o cauta cu lumanarea, intinzandu-i capcane si ursul apoi il sfasie, si cu totul altceva cand iesi din casa si te trezesti cu el peste tine.

Noi, ca natie,  suntem foarte ciudati, vrem sa-i pacalim pe altii, dar sfarsim prin a ne pacali intre noi. Ne-am asumat tot felul de chestii, doar sa intram in UE. Pe astia, specialistii de doi bani de prin ministere, nu i-a dus mintea ca declararea multor zone sit Natura 2000 inseamna ca te cam opresti cu unele lucruri pe acolo. Au crezut ca-i pacalesc pe europeni si vedem dupa aceea. Nu-i asa, daca ai spus ca un loc este sit, asa ramane. De asemenea, protejam ca nebunii, ursii, pentru ca o vrea UE. Daca tampitii astia care ne-au dus in UE le spuneau acestora ca noi avem mii de ursi, nu 15 ca Italia, nu 2-3 ca Austria, poate ca altfel stateau lucrurile.  Cand ai o mana de ursi, logic ca trebuie sa-i protejezi, dar cand ai mii? Tot am auzit ca sa-i protejam sau sa-i vindem. Cum naiba sa protejezi atatia? Iar de cumparat nu-i vrea nicio tara. Astia ce ne cer noua sa-i protejam, le place sa-i vada la noi, nu la ei.

De frica opiniei publice, ce a exacerbat chestia cu protejarea ursului, nu o sa faca nimeni ceva cu ursii de pe la Padina.  Ocolul Silvic nu are mancare sa le dea, cand le-am spus celor din Consiliul Judetean Dambovita, in 2012, ca toate spatiile facute de ei in vederea depozitarii gunoaielor nu trebuie doar ingradite ci si acoperite, deoarece ursii sar in interior, li s-a parut o idee buna. Au zis ca in 2013 o vor pune in practica. Si nu au pus-o. Toata vara, ursii au tras de gardurile acestor imprejumuiri, s-au intepat sarind gardul, dar au ajuns la gunoaie. Mirosul ii innebuneste… cel mai bun spatiu de depozitare pentru deseuri a fost facut la Cota 1400, acel model trebuia implementat. Ursul doar se uita, nu mai ajunge in interior, pentru ca imprejmuirea este acoperita.

bIn filmare veti auzi ca reprezentantul Salvamont vorbeste despre un spatiu cu gunoaie, pe „la popi”. Acest spatiu il vedeti in imagine, fiind langa manastirea Pestera Ialomitei

cNefiind acoperit, ursii au tot sarit gardul, si-l vor sari pe mai departe, chiar daca se ranesc

Sa va uitati in filmare cum arata spatele acelui angajat. Mie sa nu-mi spuna cineva ca ursul trebuie protejat in acest caz, ca-i spun clar ca nu este sanatos. De la tastatura toti protejam, daca ne trezim cu ursul pe noi, nu mai suntem ecologisti…deci, de d-astia, ecologisti de ocazie, sunt satul. Nu au nimic in cap, sunt fie manipulati, fie au diverse interese, merg cu unii care isi promoveaza afacerea cu ursuleti de plus, etc, si spun toti la unison aceeasi prostie. Esti ecologist cand vor sa nenoroceasca astia apele de munte, cand o dau pe gaze de sist, Rosia Montana, cand vezi clar ca viitorul din verde ajunge negru. Nu esti ecologist pe orice ti se nazare ca da bine, ca iti aduce un plus de imagine.

Din Valea Ialomitei ajung la Sinaia, fiind necesara comparatia. Voi aveti idee ce se intampla la Sinaia de nu au mai fost incidente cu ursii? A venit un tip super-profi, scolit, si a implementat un sistem si reguli ca afara. Omul a montat camere, a numarat ursii, stie cati sunt pe raza fondului gestionat de el. Imi spunea ca prima oara cand s-a luat de treaba, in anul 2012, se uita din observatoare spre munte sa vada de unde vin ursii. Si toti ursii nu veneau dinspre munte, ci dinspre oras. Ursii stateau ziua pe la marginea padurii. Intelegeti?

Ciobanilor le-a dus garduri electrice non-letale, astfel ca ursii nu au mai atacat stanele. Sinaia, in 2013, nu a mai avut probleme cu ursii, pentru ca acest domn stie ce sa faca si are depozite din care ia si le duce hrana in padure. Nu le duce mancare doar pe hartie. Evident ca este si in interesul lui, cat si al comunitatii locale. Sinaia a pierdut mii de turisti din cauza ca turistii nu mai veneau de frica ursilor.

Categoric ca mie, ca iubitor al muntelui, si tuturor oamenilor cu ceva minte, ne convine ca a venit omul acesta si a investit in animale. Vaneaza doar el si legal, nu mai vaneaza 30-40 braconieri, fara acte, fara nimic, pusi pe genocid faunistic. Nu ne place vanatoarea, este ok, nici mie, dar protectia altor specii de animale se realizeaza inclusiv prin vanatoare. Nu o sa-mi spuna mie cineva ca daca vede un ied de caprioara atacat de lupi, se supara ca de ce impusti un lup… Ne dam ecologisti unii dintre noi, atata timp cat nu ne afecteaza direct ceva, cat timp nu scoatem din buzunar ceva, cata vreme nu ne costa nimic sa vorbim.

Spuneam de acest domn, pai noi suntem atat de obtuzi incat nu pricepem ce se intampla. Niste oameni ai legii il pandeau intr-o seara pe un drum forestier, sa-l controleze. Stiti care este ironia? Ca astfel de controale, pe fondul gestionat de el, nu le poti face…fara gestionar, fara el, suni si pe la Administratia Parcului. Omul nu le-a zis nimic, s-a uitat la ei, i-a lasat sa se uite prin masina, desi nu aveau dreptul… nici plangere nu le-a facut.  Asta este, nu ne mai civilizam, nu stim cand sa luam atitudine si cand sa stam in banca noastra.  Diverse persoane i-au dat foc la un observator dupa ce niste braconieri au ajuns pe la Politie, asa functionam noi…

Zilele trecute, stiind zvonurile existente, cum ca se crede ca acest gestionar nu are spatii de depozitare cu hrana pentru animale, ca totul este o poveste… am fost si am pozat pe acolo. Fara acordul acestuia, evident. Si pozele cu imensul depozit plin de cereale, le-am trimis Administratiei Parcului Natural Bucegi. Nu sunt probleme la Sinaia cu ursii, pentru ca omul acesta a cumparat tone de cereale, sare, mere… eu le-am vazut cu ochii mei.

Pe partea aceasta din Bucegi poti face foarte bine turism cinegetic. Sa va arat o poza:

aSpectacol…

Deci, pe mine va rog sa ma scuzati, dar prefer sa stiu ca gasesc ursii cand ies din barloguri, prin astfel de locuri din padure, decat sa aud ca distrug cotete, garduri si pun in pericol vietile unor oameni.

Diversitate, in cateva ore prin Bucegi

Voi incepe postarea cu o imagine, in acel loc am fost de Florii, de atunci si pana azi nu au mai fost zile frumoase, ca sa mai merg/mergem acolo:

1Dar sa asteptam, acum vine vara

2Perete in Valea Caraimanului

3Creasta impadurita, acelasi perete

4Cum o fi oare sa cobori si sa faci un popas, in acea mica poiana? Este asa o intrebare, nu ca voi merge acolo, deocamdata nu exista vreo motivatie, explicatie…

5Bun ceai, bun suc natural, cred ca ar iesi bun si un sirop, asta nu am incercat

6Jos valea, mai aproape un sac??? Ce credeti ca poate fi? 😉 Sa apropiem putin…

7Cineva a adunat gunoaiele aruncate de altii. Cel mai probabil a coborat cu un sac gol in mana si a inceput sa stranga. Si uite asa a umplut ditamai sacul. Insa pe parcursul coborarii spre oras, ecologistul/ecologistii de ocazie, s-au razgandit. Da’ cum sa cari ca prostul gunoaiele tuturor? :)) Asa ca ia du-te tu sacule singur inainte :). Si l-au aruncat prin buruieni 🙂 Suntem vai de capul nostru, daca nici ecologizare nu mai stim sa facem 🙂 …Au avut o revelatie descoperind ca este mai greu un sac plin decat unul gol, asa ca l-au abandonat :))

8Piatra aceea de care va spuneam, mai trec eu pe acolo sa o mai vad, poze i-am facut destule

9Prefer sa vad animalul acesta pe Platoul Bucegilor decat jeepuri

9bTurma de vaci. Pacat, noi in loc sa dezvoltam unele activitati de acest gen, ridicam constructii inutile, pe care le denumim cabane sau baze salvamont, pentru a acoperi furtul banilor… in ultimii 10 ani, fondurile de la APIA nu au ajuns pe nicio pasune din Bucegi. Bine, pe hartie au ajuns, real nu au ajuns…intrebati orice cioban de prin Bucegi.

10O pisica moarta. Au trecut destui oameni pe langa ea, chiar si un pastor de vaci. Nimeni nu i-a facut poza, nimanui nu i-a atras atentia…o banala pisica moarta…pe Platoul Bucegilor. Eu cred ca nu oricui si oricand ii este dat sa vada un astfel de animal, pe munte

11Felis silvestris silvestris, pisica salbatica. A fost usor de confundat cu pisica domestica. Doar ca sunt doua lucruri ce atrag imediat atentia: coloritul blanii si locul unde se afla, departe de orice constructie, pe Platoul Bucegilor

12Un mic monument din lemn, amplasat pe la 1550 m altitudine

13Au reparat banca de vizavi de Casino, imi place banca aceasta 🙂

14Si de incheiere, Casinoul din Sinaia

Craciun 2012

Agitatie maxima cu aceasta sarbatoare. Cea mai frumoasa a anului. Craciunul mai inseamna si familie, prieteni, persoane ce inseamna ceva pentru noi. Mai inseamna si sarmale, cozonaci, colinde…stiti si voi ce inseamna 🙂

De cate ori se apropie Craciunul, ma gandesc la „editiile” anterioare, la copilarie, la altii care nu mai sunt printre noi…la brad, la traditia din familie de a-l impodobi in Ajun, la globurile folosite cand eram mic si din care mai pastrez…unul. Bine, in mintea mea sunt toate globurile cum erau cand eram copil, imaginile raman.

1

Nu am reusit sa fac prea multe lucruri in Ajun, nu ma pot concentra prea bine 🙂 Ma si enerveaza ca totul decurge intre aceeasi parametri, este aiurea banalitatea, gandirea doar dintr-un punct de vedere, statul la masa cu gandul la ghiftuiala, daca nu eram prins si cu jobul mergeam pe la o manastire. As vrea ceva nou, nu sarmale si cozonaci, artificii, stiri de doi lei cu partii de schi excelente, taiat de porci…ceva mai spiritual. Merg eu pe undeva zilele acestea 🙂

Si de Revelion trebuie sa imi fac drum pe undeva 🙂 Miroase a sarmale, am impodobit bradul, bucuria copiilor. Printre altele, am facut si  cateva planuri pentru la anul. Ma refer la domeniul Bucegilor. Iar am auzit pe cineva spunand „Ce mai este de vazut prin Bucegi?”. Ma uit la ea asa si o intreb ce a vazut pana acum. Ea, ca aproape tot. Tot adica din acestea pe unde merge oricine. Am povestit putin…Parcul Natural Bucegi se intinde pe 300 kmp, traseele turistice nu ocupa cred ca nici 25-30%…mai am eu de mers inca vreo cativa ani prin diferite „cotloane”, si merg de mic.

Acum astept un moment prielnic din punct de vedere meteorologic ca sa merg prin acele zone din Bucegi…unde nu poti ajunge vara 🙂 Nu-i asa ca pare ciudat? Poti ajunge iarna si vara nu 🙂 Si totusi asa este!

2

Am plecat ieri la o mica plimbare cu doi prieteni. Datorita lipsei mele de atentie, in aceeasi zi am uitat de cateva ori unde am pus o cheie 🙂 , mi-am dat cu o creanga de brad peste ochi, am vrut sa rup creanga dar nu era ea de vina…cand am pus mana pe un copac sa ma sprijin  s-a intamplat altceva. Pe kilometri de jur imprejur erau numai paduri, nameti, salbaticie. In toata aceasta poveste naturala, eu am gasit sa ma sprijin de singurul copac care avea cuie in el. Cine le-a batut, cand si de ce, trece pe plan secund. Ideea este ca dintre miile de copaci eu m-am sprijinit de unul singur, pe acela care avea cuie…in care m-am si intepat evident.

Spuneam eu ca daca este ceva prin acesti munti, este imposibil sa nu-l gasesc la un moment dat… am gasit un cui in care sa ma intep in mijlocul padurii, deci :)) Si ma uitam asa la mana cum curgea sangele… in fine ajung pe acasa.

3Cuiele

Pe la tv, in majoritate colinde cu leru-i ler si alte vrajeli, asa ca m-am resemnat. Dar prietenii la nevoie se arata. Cateva discutii si vine vorba de animale de casa. Eu am multe ciudatenii, nu mananc pasari de curte, animale de curte, nu-mi place sa aud, sa vad guitaturi si gaini fara cap, pene fierte, mi-e sila de toba, de caltabos, de pomana porcului, nu suport miros de alcool, anumite traditii…sunt imposibil.

Am mers in piata la Busteni, acum vreo 5 zile, sa iau legume si fructe. Bine, eu nu fac diferenta intre pastarnac sau telina ori gulie si praz. Daca ma intreaba cineva le arat pe ghicite. Mie mi se par inutile si nu le mananc niciodata. Si cum ma uitam eu la tarabe, ce vad? Oua! Am vazut eu multe ca se vand in piata, asa ca nu are ce sa ma mai surprinda. Si gata, trebuie sa iau oua…imi vine mie asa un gand.

Ma uit la pret, un leu un ou. Ma mai uit eu  o data si ma gandesc ca nu am vazut niciodata sa coste un ou, un leu. Nici nu stiu cat costa un ou prin magazine. O privesc pe vanzatoare, nu stiu de ce, dar mie mi se parea amuzant sa dai pe un ou…un leu, si o intreb de ce un ou costa un leu. Era foarte simplu, pentru ca „sunt de casa”. I-am zis si eu „multumesc, tocmai de casa nu voiam sa cumpar”… Ea nu a zis nimic, ce mai conta unul in plus, la cati nebuni vede zilnic?! Bine, este consacrata povestea cu animale de casa, sanatoase, si ce periculos este sa cumperi din oras. Eu am insa alt meniu 🙂 Poate il scriu o data aici…

4Terenul de joaca al mistretilor

Apoi tot acum in Ajun am ras cu lacrimi. Cand merg undeva sunt serios, dar se mai intampla anumite „conjuncturi” si atunci nu ma pot controla. De exemplu, daca la o petrecere, intalnire, este cineva care face anumite gesturi, lucruri si altii se abtin din diferite motive sa nu rada, si mie mi se pare teribil de amuzant, atunci ma pun pe jos de atata ras. Azi asa s-a intamplat. O relatare serioasa, oameni de bun simt, si eu razand continuu…pana la urma au ras si ei. Nu aveai cum sa nu razi! Sa vedeti de ce:

Un amic avea un curcan. Curcanul foarte periculos, ciupea atat animale cat si oameni. Amicul il indopa sa fie cat mai mare de Craciun. Din cand in cand il cantarea printr-o metoda originala. Il insfaca, si de picior ii prindea un siret. Din siret alcatuia o bucla. Apoi intorcea curcanul cu capul in jos si cu picioarele in sus. Prin acea bucla strecura carligul unui cantar. Asa il cantarea la anumite intervale de timp :)) Pana aici hai ca m-am abtinut, sunt tot felul de oameni, fiecare „original” in felul sau. Insa la partea a doua…

Din cand in cand, curcanul mai era potolit de stapan, fiind cum am spus agresiv. Nu era linistit oricum. Cu o ghioaga uriasa era trosnit peste spinare. Cand stapanului i s-a atras atentia ca poate sa-l omoare astfel, acesta a spus ca „este invatat curcanul…si apoi nu-i face ceva rau, ii fragezeste carnea”.  Si am tot ras…

Sa aveti un Craciun Fericit! Sa radeti, mult si bine :)) Nici nu am terminat de scris si m-au sunat prietenii sa plecam la o excursie pe munte, nu azi, pentru maine…de abia astept 🙂

Asa arata ziua de Craciun:

6Senin si destul de cald.

Sa va aduca Dumnezeu, in aceste zile cat mai multe 😉

Ipostaze din Busteni

Astazi, o mare parte a zilei am dedicat-o campaniei electorale…sa „acoperim” toate cartierele orasului cu: afise, pliante, ziare, scrisori, pamflete, argumente…Verzi.

Intre timp am facut si poze…iar la urma ceva interesant 🙂

Cartierul Valea Alba

Amfiteatrul, ceva mai departe Primaria. Nu vad alta utilitate acestui amfiteatru decat aceea de a gazdui sedintele de Consiliul Local 🙂 Acolo in mijloc sa stea consilierii si cetatenii mai sus. Mai trebuie montate niste banci, scaune mai comode, o copertina, sonorizare…si sa vedem daca mai da cineva terenuri la preturi derizorii 🙂

Mai exista iarba la Busteni…poieni, de necrezut asa ceva, cum le-a scapat?

O vila renumita in perioada comunista…astazi este lasata in paragina. O fi si asta a primarului! :))

O raza spre partia Kalinderu…vrea sa defriseze iar padurea, dupa alegeri, aproximativ pe acolo pe unde cade raza

Gard vechi de vreo 20 ani

Cladirea mare din departare este fosta casa de copii 9 mai…astazi o ruina. Apartinea intr-o vreme primarului si lui Sechelariu

Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman

Ici-colo mai sunt localnici care mai au cate un animal prin curte

Si o haita din caini prin centrul orasului…in imagine fostul parc de la Posta

Va spuneam de ceva interesant. Sa vedeti cum abuzurile sunt la ele acasa in Busteni. Regimul dictatorial al actualului primar este prezent pe orice strada a orasului. Daca lipesti un afis in alte locuri decat cele amenajate esti amendat, daca afisele primarului apar in toate locurile posibile, acest lucru este legal.

Astazi, dupa pranz, ne-am risipit pe strazile din cartierul Valea Alba, cu materialele electorale la vedere. Eu am urcat pe o strada ce facea legatura intre niste blocuri si niste case. Cand ma uit in spate, venea masina politiei locale, fosta comunitara. Masina opreste si soferul coboara geamul si imi cere cartea de identitate. Ma uit la el, dumnealui se prezinta :)) si imi zic ca omul are o problema. Asa ca l-am intrebat de ce sa-i dau buletinul?

Stiti ce mi-a zis? Care era motivul? :))) Ca impart pliante si ce mai aveam eu…in mana, deci la vedere 🙂

Ghinionul lui, dintre toti care eram, el a venit dupa mine. Am luat aparatul foto si da-i poza dupa poza…la masina, lui, eu cu el, el tinand si scriind datele de pe cartea de identitate.

Deci, suntem in plina campanie electorala, am tot dreptul sa impart orice material electoral si oricui. Si vine el si imi cere actul de identitate pe motiv ca…impart pliante, materiale electorale 🙂

Daca eu care candidez trebuie sa dau cartea de identitate pentru ca impart materiale electorale cetatenilor, oare altora ce li se poate intampla? Politistul local a venit si singur…peste vreo doua ore m-am dus la sectia de politie sa vorbesc cu cei de acolo. Baiatul acesta, nu stie legea si pleaca pe strada chipurile sa o aplice.

Habar nu are ca legitimezi pe cineva doar in anumite conditii. Nu te apuci tu sa ceri actele pe strada la oricine, de capul tau. Daca nu ma insel in legea lor la articolul 27 si scrie ca legitimezi cand exista indicii clare ca se savarseste o infractiune sau ca se va savarsi…

Probabil marti o sa-i fac o plangere penala…el a incalcat legea. Dar ma mai gandesc, este usor sa faci rau.

In exercitiul functiunii

Sau voi pune poze cu dansul in tot orasul, ca l-a trimis primarul sa impiedice cetatenii sa-si exprime opiniile…imi vine mie o idee pana marti. Poate o fac stire pentru unele ziare…a actionat foarte probabil la comanda primarului, nu in virtutea legii. O sa merg marti si la sediul lor sa le las toate materialele electorale, din fiecare cate unul, pe care le-am dat noi pe Valea Alba. Ii las si o sapca si un tricou ca tot este fotbalist si el 🙂

Poate a vrut cineva sa-i faca rau, m-a vazut si l-a trimis dupa mine, stiind ca eu ulterior voi reactiona. Mai este timp pana marti…

Rasarit vs. apus…in Parcul Natural Bucegi

Ninge continuu in Valea Prahovei…dar sa ninga :)) Oricum surpriza este aceeasi pentru unii de parca ar trebui sa ninga prin iulie si nu in februarie.

Tot se vaitau unii de seceta…deci sa ninga cat de mult 🙂 Sa ramana inzapeziti aceia care nu vor sa dea zapada din fata caselor/blocurilor si asteapta sa treaca utilajul de deszapezire…sa ramana inzapeziti aceia care se intrebau de ce nu ninge; cand era vara atunci era prea cald, acum e prea frig.

Am vazut „undeva” niste imagini cu rasaritul soarelui si cum intr-adevar este greu de deosebit un rasarit de un apus…voi posta un rasarit si un apus surprinse de pe Bucegi, in cursul anului 2011. Pozele, bine ca au data pe ele…

Rasarit in noiembrie

Apus in luna iulie

Si cateva lucruri ca diversitate:

La Sinaia, in fiecare zi de luni, localnicii pot folosi telegondola gratuit daca merg la schi. Initiativa apartine primarului din localitate iar cetatenii prezinta doar cartea de identitate.

O stire de pe Facebook:

„A FOST IDENTITIFICAT! In aceste fotografii apare Colin Ioriatti, directorul APS Brasov, (nepotul lui Neculai Selaru, directorul AGVPS Romania), cunoscut ca „cel mai feroce BRACONIER din jud. Brasov”!!!

Omul acesta a impuscat un animal declarat monument al naturii…ce tine el este un ras (Lynx lynx). Pe Facebook apar tot felul de imagini cu acesta. Nu cred ca va pati ceva…sau un moment, acum mi-a venit in minte ceva, se poate face insa un lucru…

Si omul acesta desi declarat „braconier” fiti sigur ca se poate justifica, are acte, este in tot felul de combinatii cu smecheri din Romsilva, Garda de Mediu, Politie, altfel il arestau. Fiind liber -si beneficiind de sprijinul Ministerului Mediului care il protejeaza, altfel nu i-ar da autorizatie sa impuste un ras-…omul poate vana mai departe. O fi venit si prin Bucegi, maine poimaine il aflam combinat cu astia de pe aici.

Poate isi face ala rau pomana de ei si la o partida din aceasta, se impusca intre ei.

Face to face cu o ursoaica…un atac in desfasurare

Mai intai as dori sa ma refer la cateva probleme dupa care trec la subiect.

1. Ani de zile au existat in Parcul Natural Bucegi turisti nemultumiti de conditiile existente pe la cabane, jigniti de atitudinea unor cabanieri, pusi in fata unor situatii penibile…

Turistul roman este din pacate putin cunoscator al legislatiei turistice si lasa capul jos mult prea repede, ma refer evident la oamenii de bun simt, nu la golanii urbani ce devasteaza camerele unde sunt cazati.

Cabana Babele din Bucegi este un exemplu negativ in turismul montan, pe unde cauti pe net dai de parerile turistilor nemultumiti, la fata locului lucrurile sunt aproximativ la fel. Personal am vazut atitudinea cabanierului si nu recomand sa se mearga in acea locatie, deocamdata. Insa eu niciodata nu fac lucrurile pe jumatate si niciodata nu renunt la ceva ce poate fi realizat indiferent decat timp este necesar…

O echipa de control din Ministerul Turismului s-a deplasat la cabana Babele si l-a prins pe cabanier…fara certificat de clasificare, au fost totusi omenosi cu el i-au dat doar 10.000 lei amenda. Scriu asta nu ca bucurie ca l-au amendat ci ca sa se vada ca daca renunti la drepturile tale vei fi mereu calcat in picioare, si dupa tine altii vor avea aceiasi soarta.

Mai ramane cabanierul de la Poiana Izvoarelor insa am lasat totul in stand by dupa ce am ramas impresionat de atitudinea celor de la cabana Omu pe care tot nenea asta de la Poiana Izvoarelor o foloseste. Probabil si-o fi dat seama ca nu are decat de pierdut din realizarea unui turism presarat cu reguli personale…parerea mea este ca nu a avut cine sa-i dea amenzi sau una peste fata.

2. Parintele Ioanichie de la Schitul Sf. Ana este de circa o luna de zile prin spitale, vestile nu sunt prea bune.

3. Desi am fost intrebat despre rododendron, retete, chestii din acestea, nu am ce indicatii sa dau. Am observat insa ca anul acesta a inflorit mai greu si se ofileste repede. Amenda pentru culegere este uriasa, pe la 50 milioane lei vechi. Nu cred ca e cineva nebun sa dea o astfel de amenda dar nu se stie niciodata. Legea ar trebui aplicata indeosebi celor care dezradacineaza acesti arbusti…

In afara de cativa jandarmi montani devotati muncii lor, cei din Sinaia, si de 2-3 angajati de la Parcul Natural nu are cine sa stea pe teren, iar daca esti pe un versant nu urca nimeni sa te intrebe ce faci pe acolo :)))

Apoi florile se folosesc la ceai, dulceata, sirop, in combinatie cu alte doua plante au un alt efect 🙂 probabil de aceea am si fost intrebat de niste plante de stanca, numai ca nu particip la astfel de actiuni…

4. Tura aceea de antrenament spre Bran ce trebuia efectuata alaturi de niste prieteni a fost amanata pe week-end. Desi eram pregatit, de la baza salvamont de la Baba Mare ni s-a spus ca este ceata deasa, vant, ploaie in rafale…sincer pentru mine nu este un impediment, dar siguranta celor cu care mergi pe munte este mai presus decat orice… asa ca ieri am stat in hibernare si treburile ce trebuia sa le fac le-am lasat in seama altora, am dormit si seara am mancat niste prajituri :)))

5. Azi, mai asa in dorul lelii, cu multe ganduri si sarcini de rezolvat eram pe Platoul Bucegilor cu inca un prieten. El a vrut sa coboare in Sinaia pe Piciorul Pietrei Arse astfel ca am urmat traseul turistic. Undeva, in dreapta sub muntele Furnica se vedea masina celor de la Parcul Natural, posibil erau pe munte sa vada cine culege flori de rododendron sau dupa unii cu caruta ce rataceau prin jnepenii din zona Piatra Arsa-Canton Jepi, ori pe la stana Piatra Arsa unde au urcat animalele de cateva zile.

Pentru ca stiu ca intra pe aici destui angajati, abilitati in domeniul Bucegilor…ar fi bine sa urmariti daca oamenii aceia in cautare de fier nu dezgroapa cablurile dintre Complexul Piatra Arsa si Cantonul Jepi. Astia cand urca pe munte vin la punct sigur, poate taie din stalpii fostului funicular…

In coborare pe traseul de pe Piciorul Pietrei Arse urmaream si norii de ploaie ce se adunau spre Cota 2000 si cu un ochi pe sus cu altul pe jos am intrat in padure.

Traseul acesta este unul pe care nu merg singur din cauza faptului ca versantul acesta prelungit al Pietrei Arse este intersectat de cateva poteci principale de urs, curbele sunt prea stranse, nu poti vedea la distante mai mari de 15 metri de multe ori…

Pana sa ajungem in ultima poiana, poteca turistica coboara in serpentine. Mai erau circa 10 metri pana la o curba cand dintr-o data s-au auzit niste mormaituri puternice si am apucat sa vedem o ursoaica iar in spatele ei un pui. Din cauza curbelor nu ne auzise si ne-am trezit la mica distanta unii de altii.

Prietenul meu era la vreo trei metri in fata si a ramas impietrit chiar daca experienta montana are suficienta. Asa este insa cu ursul, ramai blocat cand vezi 250-300 kg de forta in miscare, vezi cum un animal desi mare este foarte agil…

Ursoaica venea rapid si atunci  am fugit spre ea injurand-o, gesticuland…si ursoaica s-a intors brusc si a luat-o la fuga inapoi, disparand dupa curba. Categoric ca nu eram inconstient sa merg mai departe asa ca am luat-o amandoi mai jos de poteca cu vreo 5 metri. Ursoaica insa nu fugise, statea dupa curba, mai sus de poteca si scotea niste sunete venite din gat, probabil era foarte nervoasa deoarece se auzea si niste zgomote pe un copac, rupea din el cred…

Telefonul suna, evident ca am raspuns, apoi un altul…cel de la telefon intreba ce naiba se aude, i-am explicat ca e o ursoaica prin tufe care scoate niste sunete nasoale, el spunea sa fugim :))) dar unde sa fugim??? Detineam controlul asupra situatiei si cat timp nu depaseam distanta tampon dintre noi si  ursoaica totul era ok. Si am revenit in poteca la vreo 30 metri de tufele de unde ursoaica facea spectacol, apoi ne-am continuat drumul.

Ursul fiind un animal foarte inteligent niciodata nu fuge de frica mult timp, el sta si studiaza „problema” de la o anumita distanta, iar daca a fugit in fata este pentru a efectua un ocol si a veni prin stanga sau dreapta, sau sta in punct fix gata sa se repeada…vorbesc de ursul care ataca. Cine gandeste mai repede acela castiga…

Intalnirea cu ursoaica a fost prea brusca, distanta prea mica si animalul a actionat pentru a-si apara puiul. Prietenul este la ora asta la manastirea Caraiman, a devenit brusc evlavios, vorbea ca a fost un miracol cum de s-a intors din drum in timp ce ne ataca, acea ursoaica…insa Dumnezeu nu da nimanui mai mult decat poate duce, asta nu o stia 🙂

Stiu ca unii prieteni s-au speriat la telefon ca eram prea calm, dar lucrurile sunt destul de simple. Pe munte, prin paduri, in timp, vezi destule, iar ursul simte frica si dupa ce ca nu ai cum sa-l infrunti il mai si inciti. Iar ursoaica noastra nu era un animalut ce statea sa-i dea mancare turistii pe Drumul Cotei 1400, era ceva salbatic, de evitat. Posibil ca dupa astfel de momente sa iei calea bisericii, nestiind insa cum este sa renunti la Dumnezeu pentru altele, nu am cum sa ma pronunt, de cand ma stiu sunt constient ca lucrurile sunt astfel randuite ca la un moment dat sa se intample. Depinde cat esti de pregatit ca sa ti se intample…

Si totusi am o curiozitate de a merge maine pana la acele tufe si a vedea ce a facut ursoaica acolo, sa fac niste poze…in afara de sunetele guturale se mai auzea si un alt zgomot, ca si cum ai lovi un lemn de alt lemn, mai vedem 🙂

Un eveniment important…despre altceva, insa!

Azi am facut un tur de Bucegi, maine o sa pun imagini, traseul a fost destul de lung: Busteni(Fabrica de Hartie)-cab. Gura Diham-Poiana Izvoarelor-La Prepeleag-Abruptul Bucsoiului-cabana de la Vf. Omu-Culmea Doamnele-Drumul Granicerilor-Saua Batrana-Poiana Gutanului-Saua Strunga-cabana Padina-padurea Laptici-Platoul Bucegilor-Valea Dorului-Curmatura Vf. cu Dor-Cota 1400-Schitul Sf. Ana-cabana Stana Regala-cartierul Poiana Tapului din Busteni….timp 12 ore din care aproape 2 ore „pierdute” pe la cabane.

O sa incep insa prin postarea a catorva imagini de ieri, cand am fost in niste plimbari, era un moment important….aniversarea a 8 ani de casnicie, adevarul este ca nu stiu cum pot fi suportat, cum s-a obisnuit cu mine, ea de la ses, eu de la munte 🙂

Ieri cum mergeam, imi las sotia la o distanta sigura si:

Vad un cal pascand si ma gandesc ca este bine sa-i fac o poza pentru ca pe fundal sunt muntii Bucegi

Animalul pastea linistit si l-am deranjat eu…evident el m-a auzit cand ma apropiam pentru poza si tragea cu coada ochiului 🙂

Cu coama in vant si cu iarba in gura ma privea…oare ce o fi si cu asta pe aici?!

S-a gandit el sa se uite putin mai bine…

Apoi si-a vazut de treaba, s-a prins el ca doar pentru poze il deranjam 🙂