La o discutie la fereastra trenului priveam spre niste pante dezgolite partial de vegetatie, undeva intre statiile CFR Nistoresti si Breaza, langa DN1. De la presupuneri geomorfologice si salbaticia ce se ghicea pe acolo am trecut destul de repede la aplicatia practica. Astfel ca, cu prima ocazie, pana nu inverzeste, ca dupa acest moment vezi mai greu imprejurimile, am pornit la o alta excursie. A patra sau a cincea cred, pe anul acesta. Cam slabut, zic eu :)

Aceea e zona, fotografia a fost facuta de pe podul pietonal de la gara Breaza. Sunt trei pereti de abrupt.

Ce este interesant si nu am vazut niciodata nici din masina, cu toate ca drumul trece la cativa metri de acea zona, este ca exista pe acolo o poteca paralela cu DN-ul. Probabil cand totul e verde e mai greu de accesat.

Chiar si asa, ca pe acolo mai umbla si alte persoane, a devenit evident:

Dupa ce o fi tras, inca ma mai intreb. Oare ce sa fie pe acolo..?

Urme de caprioare si mistreti erau numeroase dar nu cu asa ceva se trage. Ce pasari ar putea fi…

Verde… la el era oricum primavara.

Nu e aceeasi roca in care sapau pustnicii :)) Aceasta se sparge rapid, nu e ca la Tataru sau Chilia lui Ambrozie…

Peisajul e frumos

Mici potecute urca pe langa aceste abrupturi, pe toate sunt urme de animale salbatice. Toate aceste potecute ies in cele din urma in drumul de pamant Crucea Cornu-Frasinet.

De acolo, de sus, se arunca ocazional cutii de bere sau de energizant, pentru ca e un loc de belvedere… si ajung multi care nu respecta natura.

Mici caderi de apa care vin de sus, aproape de un platou.

Amenajare in urcare

Traseul e marcat cu niste benzi albastre, de plastic/panza :)

Poteca si marcaj

Multe trasee facute de motociclete.

Platoul si o stana

Imagine din punctul de belvedere aflat la marginea platoului.

De aici mai zboara doze diverse…

Loc amenajat pentru adapatul animalelor, aproape de punctul de belvedere.

Atat a fost, nu e chiar ceva foarte tare :)