Acum iarna are episoade cand mai si ninge. Altadata, cand eram copii, parca era zapada intruna. Se mai schimba vremurile, oamenii…

Am zis sa pozez ceva brazi, molizi, incarcati cu zapada. Si ma gandeam ca peste tot e ca la Predeal, cu arbori plini de zapada, ca in povesti. Peste tot adica de la Predeal la Sinaia.

Numai ca, nu a fost asa. Duminica, coboram in Sinaia si surpriza… zapada putina. Pe munte se vedea mai multa. Calculam cu privirea si nici daca urcam la Cota 1400 nu am fi gasit peisajele dorite. Prin urmare, stanga imprejur si pornim la Busteni, spre valea Spumoasa unde sigur ar fi fost astfel de peisaje. Daca ne-am fi gandit mai de dimineata, am fi luat-o spre bucla Dihamului: Gura Diham-Poiana Izvoarelor-cabana Diham.

Aici, plecam din gara Sinaia dupa ce am stat vreo 10-15 minute in statiune.

Coborare in Busteni, trenul se ducea mai departe.

Acolo jos, cand eram la liceu, acum destui ani, jucam pe gheata un fel de „hochei” cu crengi de brad pe post de crose iar pucul era un con de molid. Liceenii de atunci… am ramas prieteni buni pana astazi… o sumedenie de amintiri frumoase…

Sticleti

Se intelege ca urcam pe langa cimitir, un traseu mai putin circulat dar cu mai multa zapada.

Dincolo de liziera aceea de zade este valea lui Bogdan.

Spre Baiului dar nimeni pe drum…

Telecabina circula din cand in cand spre Platoul Bucegilor.

Am vrut sa vedem mai de aproape si telecabina si peisaje.

Atunci cand s-a toaletat culoarul instalatiei a fost facut si un drum de exploatare, astfel am urcat pe acesta.

Dupa poze am coborat…

Ciocanitoare care „batea” discret. Prada era mai importanta :))

Ne reluam traseul stabilit si ajungem la intersectie.

Cam asa, peisaje din acestea am fi vrut si am gasit.

La refugiul din valea Spumoasa… nu mai era nimic pe afara, banca etc, ce mai era de regula. Cel mai probabil cineva le-a pus pe foc…

Mai erau si alti turisti la cascadele din valea Spumoasa.

In peisajul acesta de basm am baut un ceai din macese si lamaie dintr-un termos. Bine, mai demult, prin astfel de peisaje, am facut si un gratar :))) Nu aici ci pe Diham :)

Imaginile clasice ale zonei… le surprind poate de mai bine de 20 de ani :) Cam trece timpul…

Apoi plecam.

Incerc si o poza langa zapada multa dar se scutura pe mine…

Era cam rece asa, cum e zapada de altfel :))

Se intampla si din astea…

O mai dam pe peisaje, gen castelul Cantacuzino, Baiului, si pe povesti culinare daca ne oprim la pizza etc.

Zona Victoriei-Cezar Petrescu din Busteni

Sus pe Sorica, la Azuga, se schia de zor. Acolo „a stat” soarele ceva mai mult…

Cam atat, nu e cine stie ce dar mai speram :))