Am mai trecut prin zona acelui munte dar nu l-am vazut niciodata. Am mai zis eu ca iti trebuie ani buni sa cotrobai prin toate cotloanele Bucegilor… dar nu prea ma crede nimeni. Unii fac 7-10 drumetii pe Bucegi si gata ii cunosc 🙂 Cum naiba se poate cunoaste un parc intins pe 300 kmp din cateva drumetii sau intr-un an sau doi, nu prea imi dau seama.
Cautam o inaltime sa fac niste poze, nu departe de cabana Dichiu. Mai intai am facut niste poze spre Valea Ialomitei, peste paduri:
Bun… si dupa poze, continui umbletul pe pajisti:
Si zic ce o fi acolo? Sa fie o borna sau o buturuga taiata si putrezita?!
Un mic monument ridicat din pietre prinse cu ciment.
Ma uit prin preajma si zaresc un rest de cruce:
Ne lipseste educatia… am devenit prea nepasatori. Ar trebui astfel de lucruri sa le pastram, sa le restauram fiecare cum putem sau mai multi. Ne miram ca altii au monumente de peste 1000 de ani. Este explicabil prin respectul pe care-l au fata de inaintasii lor, de istorie… Noua nu ne mai pasa de nimic. Cad cladiri vechi sub buldozere, se darama langa noi monumente istorice, dispar urme culturale cu o viteza ca niciodata.
Asta ca o paralela, nu zic acum ca acest mic monument l-a distrus nu stiu cine sau ca reprezinta nu stiu ce mare chestie. El este insa un crampei din istoria acelor locuri. Nu stim de ce s-au chinuit niste oameni sa aduca apa, ciment si pietre ca sa ridice acel monument. Poate in memoria cuiva, poate sa puna pur si simplu o cruce prin acele locuri. Pe astfel de urme se poate ridica in viitor cine stie ce poveste, cine stie ce pagina se va scrie peste… sa zicem 200 de ani. Stiu ca raportat la clipirea din ochi din prezent starneste poate rasul. Dar daca ne uitam in trecut, astia, predecesorii nostri, au tot lasat marturii pe baza carora s-a scris istoria nationala, pe baza carora stim ce s-a petrecut prin niste locuri.
Pe acest mic monument vechi de cine stie de cate zeci de ani, se disting mai multe cuvinte: „Initiatorii – Costea Radan – C. Bezdead….” Mai sunt si alte nume si pe o parte si pe alta a monumentului, trebuie sa ma uit cu atentie la poze. Deci acest Costea Radan era din comuna Bezdead, jud. Dambovita. Poate cineva de la primaria din localitate stie cine a fost acesta. Poate vedem de ce au ridicat acel monument… apa nu stiu de unde au luat, de la mare distanta e clar.
Pentru cunoscatori si pentru cei care cauta acest traseu si tot nu-l gasesc. Nu ar fi rau sa-l remarcam intr-o zi. Marcajul triunghi albastru nu a fost unul oficial niciodata, in schimb traseul reprezenta in perioada anilor ’80 o provocare pentru tot felul de montaniarzi. Fata de cum era el descris in almanahurile turistice din perioada comunista, actualmente mai sunt ici-colo cate un marcaj. Multi au incercat sa faca traseul la pas cu GPS-ul, dar au pierdut traseul initial si fiecare a umblat in alta directie. Trebuie sa mergi de multe ori, dupa ani de zile… si total intamplator pui cap la cap tot traseul. Pentru ca mergi azi pe acolo si dorind sa scurtezi observi un marcaj, si mai pui pe harta o parte din traseul original. Maine cauti ciuperci si vezi alt marcaj, acolo unde nu te asteptai…
In fine, este bine ca mai sunt si astfel de trasee prin locuri foarte rar umblate de om.
Adrian vezi de ce eram impotriva taxei la intrarea in PARC? Si mie imi place sa merg pe trasee nemarcate acolo unde „mi se pare mie ca este ceva de vazut”.Este adevarat ca poti da si de „capcane” dar daca nu esti pregatit nu te bagi.Daca chemi Salvamontul platesti nota de plata a lor.Mi se pare normal cum gindesc si sunt convins ca banii din taxa se vor sifona in alte directii pentru ca asa este construita,modelata,si folosita societatea in care traim.Cunosc persoane care inca fac avere din mita,cerind sume importante pentru diferite aprobari.Am incercat sa iau atitudine insa politia s-a dus si le-a spus ca „aveti o reclamatie de la….spunindu-mi numele” si mi-a fost greu sa demonstrez cele afirmate.Ar fi trebuit organizat un flagrant si ar fi fost prinsi ,insa sunt mina in mina.De aceea spun ca daca am fi mai multi ar fi mai usor de luptat.O zi insorita iti doresc.
ApreciazăApreciază
Da, am inteles acum. Eu mai stiu ca majoritatea celor de la Administratia Parcului isi fac treaba atat cat sunt lasati. De regula, nu sunt lasati si altii decid pentru ei. Asa se intampla cand ai un sef care nu stie ce sa faca. Cine merge pe nemarcate trebuie sa cunoasca bine muntele, altfel… Iar cu flagrantul, regula este sa nu te adresezi institutiilor din orasul in care locuiesti, astfel v-ati mai facut un dusman sau mai multi. Cam in orice oras din tara asta lucrurile sunt la fel. O sa am un articol cu ce ar trebui facut cu Bucegii, zilele acestea poate ii vine cuiva vreo idee. Daca am fi mai multi ar fi bine… dar e cam greu sa gasim oameni care sa fie dispusi sa-si ia un pic din timpul lor, si, mai ales, sa fie constanti.
ApreciazăApreciază