Steagul Romaniei pe Vf. Claia Mare

Unul dintre piscurile ce domina orasul Busteni este si Vf. Claia Mare aflat la o altitudine de 1863 m. Cel mai bine acest varf se vede din Cartierul Silva si de la Manastirea Caraiman.

Decenii la randul drapelul national a fluturat pe acest varf unde exista si un stalp de 4-5 metri, din fier, ancorat pe laturi prin cabluri metalice.

De prin anii 1980 nimeni nu a mai pus steagul pe acel varf. Am zis ca dupa 30 ani sa-l punem noi, in preajma zilei nationale.

Cu greu, dar totusi am reusit sa ajungem. Daca timpul va permite, vom mai merge o data pana de Craciun pentru ca am comandat un steag special, care va sta acolo mai multi ani, fara sa poata fi deteriorat de intemperiile naturii.

Iata si cateva imagini de astazi:

Muntele era acoperit de un plafon gros…

Am inceput urcusul prin Valea Comorilor

Surpriza insa. Tot urcam si la un moment dat in spatele nostru se intindea o mare de nori, asadar plafonul de fapt acoperea Valea Prahovei si nu muntele.

Din firul vaii am iesit in Braul lui Raducu si am continuat sa mergem pe la baza peretelui stancos. Urcusul a fost periculos intrucat pietrele aveau gheata pe ele.

Si in departare Claia Mare, o parte din culme. De acum veneau dificultatile. Pe unele vai zapada era inghetata si a durat pana am facut trepte.

Prapastii ametitoare se gasesc in vecinatatea acestui varf. Jos, de tot se afla Valea Seaca dintre Clai.

Si orasul Busteni…

Primul dintre noi deja a ajuns la locul cunoscut de cei mai batrani localnici sub denumirea de: „La Steag”

Si drapelul national in sfarsit pe varf.

Adaug si poza aceasta ca sa se vada pentru amatorii care doresc sa urce varful. De unde am facut fotografia se coboara,se trece un pod natural din stanca, cred ca are maxim un metru apoi se urca cu ajutorul unui cablu. Noi am pus o coarda, era mai sigura. Se vad sus si niste jnepeni de care trebuie sa te tii. In dreapta este o prapastie de cateva sute de metri.

Ca o concluzie, acolo unde nu se poate de fapt lipsesc solutiile, nu ca este imposibil.

19 răspunsuri

  1. FELICITARI !!!!!

    Apreciază

  2. Felicitari.
    Mai sunt si romani iubitori de munte.

    Apreciază

  3. Felicitari,inca mai sunt Romani! Claia Mare e unul din punctele de belvedere preferate,asa ca mi-a facut placere sa-l revad;am fost acolo in repetate randuri,conducandu-i ca recompensa pe cei cu un comportament frumos pe munte(dar nu numai).Am avut parte de cele mai variate conditii meteo,dar situatia cea mai speciala s-a produs cand, in timpul unei ploi abundente,suvoaiele torentiale ne-au blocat calea de intoarcere.De luat aminte! Vazusem caprele negre coborand la adapostul padurii cu destul timp inainte si desi stiam ce semnifica asta,in „istetzimea”noastra ne-am vazut de drum,in loc sa ne retragem.Urmarea…! Apropos de capre:am avut o intalnire pe o brana ,cand nestiind ce sa facem, am ramas cu ochii atintiti asupra ei;linistita,s-a urcat doi pasi din poteca,noi am trecut,si-a vazut si ea de drum,ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat,dandu-ne o lectie de comportament,noua celor „civilizatzi”! Asta e! Mai invata omu’!

    Apreciază

    • Anul acesta vom duce alt tip de steag, iubesc acel loc 🙂 domnule, ati cutreierat Bucegii, bag seama 🙂 Felicitari!
      De multe ori trebuie sa tinem seama de comportamentul animalelor, sa observati cand aveti timp si corbii, geniale pasari….

      Apreciază

  4. Articolul cu omul de zăpadă de pe Vârful cu Dor mi-a adus aminte de steagul de pe Vârful Claia Mare.De câte ori merg la Caraiman, mă uit la Claia Mare şi ştiu că tu ai fost acolo şi ai pus din nou, după mulţi ani, steagul României. Superb ! Bravo !

    Apreciază

  5. Dar initial din ce a fost confectionat steagul arborat acolo?Banuiesc ca structura a fost inaltata de comunisti,nu?

    Apreciază

  6. Inseamna ca e clar…tot aia ai lu’ Schiell au comis-o 🙂
    Ce oameni erau in vremurile alea…si ce-am ajuns… 😦

    Apreciază

  7. Buna ziua. Vreau sa va spun ca am citit cele de mai sus. As vrea sa va spun ca s-a strecurat o mica eroare. In 1991 februarie, eu impreuna cu doi prieteni, Marius Birau si Angel Enache, am pus un steag tricolor pe catargul respectiv, de dimensiuni cca. 5×3 , din material sintetic, impermeabil. La baza catargului, am fixat o placuta din cupru pe care era scris „IN AMINTIREA EROILOR REVOLUTIEI DIN 1989”.

    Idea ne-a venit in 1986, prin aprilie mai (in perioada Cernobil), cand am facut, prima data Seaca dintre Clai, dar numai pana in Sea. Cand am coborat, gazda la care stateam in Busteni, ne-a povestit despre catarg si steagul de tabla montat de vanatorii de munte. Am zis sa-l punem din nou, dar am avut probleme cu desenarea stemei! Ne-a rezolvat-o revolutia din 89!

    Apreciază

    • Buna ziua, d-le Tavi. Nu s-a strecurat nicio eroare, ati venit insa cu o completare deosebita. De aceea, daca aveti orice detaliu despre cand s-a ridicat acel stalp metalic si cine a facut-o, v-as ruga sa ne spuneti. Ca nu cumva sa se piarda informatia in timp. Stau in Busteni dar niciodata nu am vazut pe acel varf o placuta de cupru si nici vreun steag de tabla. Placa a fost cu siguranta furata. Au mai pus si altii steaguri dar vantul este principalul dusman la acea inaltime. Poate cine stie, intr-o zi, se va pune unul metalic, rezistent. Multumesc foarte mult pentru precizari si va felicit pentru acea initiativa frumoasa.

      Apreciază

      • Buna ziua. In ’86 am stat in gazda pe strada Eroul Stanica, prima curte pe dreapta, cum se vine din strada principala. Curtea are la strada un gard verde din plasa de sarma, cca 1.20 inaltime si este mai jos decat nivelul strazii, in curte coborandu-se pe cateva trepte. Am fost cazati in camera de la parter (sau demisol!, facind parte din casa a doua, lipita de prima casa pe 2 niveluri care incepe chiar din strada principala) situata imediat pe dreapta cum cobori in curte. Va dau detaliile acestea pentru ca am avut impresia ca in curte locuiesc mai multe familii. Deci proprietarul acelei camere, un barbat brunet, slabut si mic de statura, apropiat de 55…60 de ani pe atunci (nu stiu daca mai traieste azi!), dupa ce ne-a auzit ca am fost pana in sea, pe Valea seaca dintre clai, seara, ne-a povestit despre catarg si steagul de tabla, ca l-au montat vanatorii de munte, pe Claia mare (acum nu mai tin minte daca inainte sau dupa razboiul al doilea) si ne-a mai zis de niste unguri care l-au dat jos. Din ’86 pana acum au trecut 31 de ani. Nu-mi mai aduc aminte toate detaliile. Daca mergeti la adresa respectiva, poate il gasiti pe el, sau vreun copil al lui.

        PS. Placuta de cupru, legata cu sarma de catarg, era de dimensiuni cca. 200×150 mm, confectionata la pantograful de la Mecanicul Sef al fostei Uzine Electronica din Pipera.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: