Fara prea multe cuvinte… Rares, OZN-uri filmate de ISS, o piatra, un calugar, Eminescu

Nu are rost sa mai prezint filmul evenimentelor de ieri…am uitat un lucru esential: aschia nu sare departe de trunchi, chiar daca uneori este dovedit ca mai sare 🙂

De regula, mie de ziua mea nu imi place sa primesc cadouri. Mi se pare nu stiu cum…dar nu mi se pare la fel cand este ziua altuia. Uneori au mai incercat cativa prieteni tot felul de surprize…destul de prost primite 🙂 Nu-mi doresc nimic pentru ca nu stiu ce, nici macar nu ma gandesc…este complicat. Iar in viata de zi cu zi, pot asculta o mie de persoane, apoi daca mi se pare mie bine, tot ca mine fac 🙂

Si ne-am gandit noi cu Rares in fel si chip, eu il mai si antrenam in secret sa sufle in lumanare. Uitasem, el nu avea cum sa faca lucrurile decat in stil propriu. Inutile toate pregatirile si regiile…cui sa semene?!

aUn tort diplomat cu fructe…nimic deosebit pana aici

bVine momentul…cei prezenti erau cu la multi ani in cantari…Rares privea lumanarea

cSi cand ne asteptam sa sufle…macar acolo de impresie, s-a gandit el ca este sarbatoritul, astfel ca a ales un alt procedeu

dLa ce bun sa se oboseasca si sa faca precum vor oamenii mari? :)) Nu lumanarea era elementul principal. Nu-i trebuia, nu-l interesa 🙂 A ales ceea ce il interesa :)) Poate il convingem la anul sa mai sufle si in lumanare!

eRares seamana cu Andrei. Le-am adaugat si prenumele mele, echitabil evident, pe Rares il mai cheama si Adrian iar pe Andrei il mai cheama si Gabriel. In imagine, mai sus este Andrei cand era mic…ii facusem niste tunele prin zapada, intra pe unul si iesea pe celalalt. Mai jos este Rares la botez.

….

Sunt de parere ca orice se intampla trebuie sa ne intereseze, macar asa ca si curiozitate. Cred ca este destul de pagubos sa mergi pe principiul „ce nu stiu nu ma afecteaza”. Ascult, citesc tot felul de teorii despre viata extraterestra, nu trag niciodata concluzii… sunt cercetatori care probabil privesc la noi, la fel cum noi privim la triburile primitive din jungla amazoniana. Pot sa ne arate o aberatie, daca noi nu am vazut-o pana in prezent, o luam de buna. Asa ca pana sa-ti formezi o opinie este nevoie de mult timp, multe dovezi. Am vazut aseara o filmare de pe statia spatiala internationala…nu stiu ce sa spun. 🙂

Au fost surprinse niste obiecte ce se deplaseaza cu o viteza uimitoare, care intra, ies, sau se indreapta spre Pamant. De ce cred ca filmarea este pe bune? Pentru ca in toata lumea sunt mii de oameni ce urmaresc constant transmisiile live de pe aceasta statie, si ei ar fi spus daca este sau nu o facatura, apoi  nu aparea filmarea in jurnalele de stiri. Ia priviti:

Trei meteoriti nu zboara in formatie 🙂

….

Ieri cand mutam ceva am gasit o piatra intr-o cutie. Uitasem de ea.  Am gasit-o prin 2005 pe o vale langa refugiul Costila.

fAre putin peste 1 kg 🙂

….

Si inchei cu ceva destul de amuzant si de prostesc. Cunosc un personaj monahal. De curand, adica saptamana trecuta, eram de vorba cu un grup de persoane, printre care si acest calugar. Bine, el este putin ratacit…imi spunea odata ca a calatorit cu duhul prin munte, a intrat intr-un tunel si s-a indreptat spre Tibet. Cand a ajuns la o grota inspre dreapta o voce i-a soptit sa nu se duca acolo pentru ca ajunge in India si sunt multi pagani…ce citise si el prin cartile lui Cinamar. Patologia era deci binecunoscuta…

A inceput sa povesteasca tuturor un lucru, pentru ca deja el crede ca i se intampla ceea ce gandeste 🙂 Fotografiase ceva noaptea. Ca si cum ne impartasea un mare secret al omenirii ne-a facut atenti sa privim. Cand apropia poza se vedea ceva…stiti ce pozase tembelul? Un liliac. Turistii, priveau unii dintre ei uimiti, patrunsi de momentul adevarului. Pentru ca, personajul bisericesc le-a spus ca forma din fotografie nu era altceva decat un diavol mic. Apoi a urmat desfasurarea actiunii, povestita de el:

„I-am chemat pe frati si am inceput sa rostim rugaciuni. Am sunat la Ierusalim dupa sfaturi si ne-a sunat episcopul de acolo si mi-a zis asa: Mai Serafime, stiti ma ce ati facut voi acolo? Ati starpit o legiune intreaga de draci”.

Ascultam si il priveam si pe el si pe turisti. Majoritatea credeau ce spune. Nu am ras, nu am plans, nu am miscat. Nu puteam face nimic, eram consternat. Va dati seama ca poate vreun frate imaginar de al lui ar fi cantat sub un copac cu el. Sau ca a sunat vreun episcop de pe undeva…din alta parte decat din mintea lui. Nu il cheama Serafim evident, nu-i pot spune numele ca multi merg pe la el…sa obtina „sfaturi si mila cereasca”.

gBucegii, acum de dimineata

….

Eminescu, ziua lui astazi, 163 de ani de la nasterea sa…Marele poet, -asasinat dupa unii-, a lasat urme pentru totdeauna…

Poate ca nimeni nu a stiut sa-l cante mai bine decat sotii Teodorovici, moartea acestora fiind de asemenea considerata un asasinat. Nici nu ar trebui sa ne mire daca am afla ca acesta este adevarul. Cam la toate personalitatile de marca ale neamului, fie le-am luat noi viata, fie i-am lasat pe altii sa o faca…

Imi permit sa inchei cu o expresie, existenta pe o placuta metalica la Vf. Bucura (2503 m alt.), Parcul Natural Bucegi … „Pentru eroii români cazuti in trecut, prezent si in viitor”.

Adunate…sau de adunat!

Probabil pana o sa scriu postul se face maine 🙂

Traim intr-o lume nebuna asta e clar.

Intr-o zi au spus astia cu recensamantul ca poti sa nu declari CNP-ul, azi au revenit cu precizarea ca esti obligat. Este stupid sa te concentrezi asupra acestui lucru cand sunt atatea lucruri mai importante. Nu-ti declari toate datele la recensamant inseamna ca ai ceva (ilegal) de ascuns, esti nebun, sau prostit de teoriile conspirationiste.

Nu m-am dus nici la festivitatile de Ziua Armatei si nu am urmarit nici discursul regelui.

Am colorat eu mai mult poza…evident un „Ozn” 🙂 Acum cativa ani era o revista care truca tot felul de poze din Bucegi si le prezenta ca fiind mari enigme…mai sunt pe piata si acum 🙂

Deja azi este ieri 🙂 Intr-un birou, vizavi de cineva…eu cu mainile pe masa butonam un telefon:

„Ia-ti degetele de aici sa nu le vad” . Eu surprins o privesc, ea nu ma priveste si scrie mai departe intr-un dosar. Ma uit la degete, le analizez, totul parea in regula. Intreb: „De ce?”  imi raspunde ca nu vrea sa le vada. Cum totul parea foarte serios, ma ridic si plec in alt birou, putin transpirat, nedumerit si totodata enervat, cu o injuratura pe buze. „Ce s-a intamplat?” ma intreaba persoana care este si secretara, si altele. Eu: „Nimic, a luat-o iar cu boii pe aratura, e nebuna, cica am ceva la degete. Tu vezi ceva?”. Dupa ce se uita si ea, raspunsul e acelasi, nu e nimic.

Dupa scurt timp se aude o voce: „Adi!”. „Du-te ca te striga!” imi zice fata, eu „Si ce daca! Daca ma duc o sa-mi zica ca am ceva si cu urechile”. Numai bine ca imi suna telefonul si pornesc spre iesire. „Tu nu mai auzi?”, eu ma intorc, inchid telefonul, si-i zic ca am probleme si cu urechile, dar evident ea deja si-a dat seama. I zic ca ma grabesc si ies fara sa aud ce mai zice. Ma suna imediat, eu o las sa sune de vreo 5 ori, raspund si privesc telefonul, nu stiu ce zice ca nu ma obosesc sa ascult… Apoi ziua a trecut cu alte treburi…

Intr-un moment mai liber m-am dus pana acasa, intru in bloc, apoi in apartament, nu trece mult si cineva batea in geam, ma duc sa vad, sotia il luase pe unul la intrebari si ala fugea de rupea pamantul. O intreb ce s-a intamplat si aflu ca ea a trecut prin dreptul ferestrei si a vazut pe cineva cum de jos se intindea spre balcon si fura carligele. I-a batut in geam, a deschis, omul ala a aruncat carligele, si a fugit. L-a vazut cine este, dar ce naiba sa-i facem? Probabil cauta sa le vanda pe bautura, eu stiu, presupun…nu stiam eu de ce in fiecare luna cumparam alte carlige. Pana la urma am ramas uimiti de cat efort a depus el sa se intinda pana pe balcon…pentru niste carlige 🙂 Probleme cu capul! Trebuie sa-i cumparam un set!

Spre seara am aflat si care era treaba cu degetele…ce era in neregula cu ele. „Ma, degetele tale sunt ca de femeie si asta o irita, asta a vrut sa zica, tu ai inteles altceva”. Eu deranjat de chestia asta, ma gandisem la cate altele, nu am gasit nimic amuzant, asa ca mi-a venit un singur raspuns in minte, si pe buze: „E proasta!”. Doar ca vocea mea suna in telefon ca un ecou, „proasta” era pe acolo, auzea…e clar, urmeaza furtuna, deci o sa rezolv alte treburi si ma voi duce abia joi 🙂 Eu nu imi amintesc cand m-am uitat ultima oara la degetele cuiva, cine are timp de asemenea prostii?? Iar degetele ei, da, sunt putin intr-o parte, dar la ce conteaza forma degetelor? Tot felul de nebuni, am dus de curand niste dosare si cand am ajuns sa le depun, a sunat ca nu trebuie depus decat unul, ca si-a adus aminte de ceva… :))) Daca trebuiau depuse la Bruxelles?

Tot azi spuneau unii ca nu e gata stalpul telegondolei din Sinaia, si ca vine iarna. Ei nu stiu ca, -si e bine sa o stie cat mai multi-, intr-o singura zi, adica vineri, au adus o macara, au luat stalpul vechi, au pus partea superioara a acestuia la noul stalp situat pe un alt amplasament, si au pus si cablurile la loc…mai trebuie sa vina ISCIR-ul si va fi repornita instalatia.

Asta este o noua constructie la Cota 1400. Cel care a ridicat-o avusese anul trecut o terasa pe locul unde astazi trece partia de schi…posibil sa o deschida in aceasta iarna, probabil tot o terasa plus echipament sportiv de inchiriat.