Ce este o cursa de anduranta montana: sprint, maraton, semimaraton?

Mai jos, oricine isi poate da seama ce inseamna o alergare prin munti. Imaginile au fost realizate la concursul HIT the TOP 2013, pe traseul de alergare Bran-Valea Ciubotea-Vf. Omu si retur.

Nu mergi la un astfel de concurs cu mainile in buzunar, ca la plimbare.

bAstepti sa primesti nr. de concurs si semnezi declaratie pe proprie raspundere. Tu esti responsabil pentru orice patesti, nu te obliga nimeni sa participi 🙂

aAici semnam declaratia respectiva

cUrci astfel de versanti

dTe strecori in permanenta agitatie printre copaci, stanci…alergi cat poti, pe unde poti

eMici opriri in locurile unde se noteaza numerele de concurs

fSi urci, si tot urci

gNu conteaza inclinarea versantului, trebuie sa atingi TOP-ul (Vf. Omu) si sa te intorci

hIn spate lumea civilizata, de acolo ai plecat in urma cu putin peste o ora, urcand pante succesive

iIti asumi orice intr-un astfel de concurs

jAlergi si alergi, atent la picioare

kSi betele pot fi de ajutor pentru cine s-a obisnuit cu ele

lTotul este sa ajungi primul 🙂

mRiscuri asumate

nStrabati toate tipurile de peisaje montane, traversezi prin anotimpuri, nu conteaza nimic, trebuie sa alergi, sa inchei concursul 🙂

oFiecare pas te duce mai aproape de varf

pOrice solutie te avantajeaza daca intreci pe cineva 🙂 Chiar si asa 🙂 Care cum poate, important este sa treci linia de sosire.

Cursa HIT the TOP intr-o mica statistica:

– au participat 82 de concurenti

– parcurgearea traseului turistic prin Valea Ciubotea si pana la Vf. Omu are ca timpi pe indicator 6-7 ore. Ultimul concurent, a ajuns la Finish, dupa 6 ore si 15 minute. Adica a ajuns la Varful Omu si s-a intors in 6 ore. Ca turist, pe coborare mai faci 4-5 ore

– primul concurent a ajuns la Omu intr-o ora si 23 minute de la start, un timp istoric

– primul concurent care a incheiat concursul si a parcurs integral traseul competitional a realizat un timp de 2 ore si un minut 🙂

– intre 2 ore si 3 ore, au sosit 32 de concurenti

– intre 3 ore si 4 ore, au sosit 36 de concurenti

– au participat 11 fete, toate incheind cursa, prima in intervalul 2-3 ore

In 2 :55 ore am incheiat si eu oncursul, un timp bun, de care sunt multumit 🙂

O alergare montana nu este asadar o simpla joaca, nu ai ce face si alergi, este o chestie in care iti asumi niste „chestii” 🙂 …acum sa vedem cum va fi la Maratonul de 92 km de pe Bucegi. Dar o data ce iei acest virus montan, nu prea mai renunti la el 🙂

Pozele au fost luate de pe Facebook. Acestea apartin fotografilor si partenerilor Outdoor Romania.

Inceput de an…Statistici de blog si Manastirea Inaltarea Domnului

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2012 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

About 55,000 tourists visit Liechtenstein every year. This blog was viewed about 200,000 times in 2012. If it were Liechtenstein, it would take about 4 years for that many people to see it. Your blog had more visits than a small country in Europe!

How did they find you?

The top referring sites in 2012 were: 36ohk6dgmcd1n-c.c.yom.mail.yahoo.net, facebook.com, unbolovan.com, maraton.info.ro, fosile.wordpress.com

That’s 93 countries in all! Cei mai mulţi vizitatori au venit din Romania. The United States & MD were not far behind.

Who were they?

Your most commented on post in 2012 was Bucegii desi albi sunt in doliu…a murit parintele Ioanichie de la Schitul Sf. Ana

These were your 5 most active commenters:

  • 1 Mariana 216 comments
  • 2 criscar 190 comments
  • 3 criscar50 167 comments
  • 4 Mihaela C.P. 143 comments
  • 5 un.bolovan 141 comments

Cam acestea sunt mare parte din concluziile trase de WordPress! Multumesc tuturor!

Mai departe… 🙂

Pe 30.12. am fost la Manastirea Sinaia, la slujba de dimineata…era ultima duminica.

6

Pe 31.12. am plecat cu prietenii pe la Cota 1400 si Cota 2000, o plimbare scurta de sfarsit de an. De Revelion acasa, cu prieteni si rude, familia…pana la urma noroc ca aveam solutii alternative ca nu mi-ar fi placut. Era o tiganie pe la televizor cu emisiunile de Revelion, ceva cum nu am vazut. Balciuri cu manelisti si tot felul de „vedete”…pare ca ne prostim pe zi ce trece. Nu iesim din tipare negative…

d

1Si camuflare naturala pentru un amic

cCabana Valea cu Brazi vazuta din telescaunul Cota 1400-Cota 2000

2 La Cota 2000, foto Prison Break

b

3Eu, pe acolo 🙂

aMuntii Baiului, adusi mai aproape

gPartia Drumul de Vara

4

5Inapoi la Cota 1400, dupa ce am stat putin si pe la restaurantul de la Cota 2000

e

fTarife  skipass la instalatiile Teleferic Prahova

Nici sa dam tot felul de rachete si artificii nu am iesit…adica eu nu am iesit. Mi se parea stupid sa casc gura si ochii la cer… Hai, un an, doi, zece, sa iesim sa ne holbam la cer si artificii, apoi devine si plictisitor si fara sens. La stanga o bubuitura mare, o explozie de stele la dreapta, tot asa vreo 20 minute. Aceeasi poezie an de an, dar gata, anul acesta nu m-a interesat. In schimb, nu mi-a tacut gura nici noaptea, nici ziua…acum mai spre seara, au plecat toti de la mine, am ras cat pentru tot anul… :))

Nu a mai avut cine sa plece pe Bucegi, la manastirea Pestera. Totusi am plecat cu trenul de 7:12 la Sinaia si de acolo spre Manastirea Inaltarea Domnulu. Din Sinaia, din centru, pana la aceasta manastire sunt cam 10 km. Trenul a intarziat vreo 20 minute, cand a venit i-am dat niste emotii lui Matrix spunandu-i controlorului ca noi nu-l cunoasteam, i-am dat doar biletele noastre nu si pe al lui. Altcineva turna gaz pe foc ca l-am gasit in tren…cat era Nasul de serios, l-a bufnit rasul si pe el. Pana la usa manastirii am tot sporovait…cateva ore (doua!) inauntru ne-am abtinut…dupa care la intoarcere am recuperat.

7Pe DN 71, Sinaia-Targoviste, cred ca pe 10 km nu am fost depasiti de 15 masini 🙂 Nu circula nimeni, doar noi 🙂

8

9Si rasaritul prin padure

10Brazi, fara crengi…in ajun de Sarbatori, tiganii se urca si incep sa taie cracile, de sus in jos, pentru comercializare. Si brazii raman asa…dezbracati! Acum trebuie sa intrebe cineva: „Dar nu-i prinde nimeni?”. Si raspunsul: „Nu, nu are cine sa prinda asemenea pisici salbatice!”.

11Accesul pe DJ 713 ce trece pe la Cuibul Dorului este interzis

12Noi am vazut totusi cateva masini, nu stiu pana unde au ajuns

13

14

15La Cota 1000, limita dintre judetele Prahova si Dambovita

16Am ajuns, in doua ore din Sinaia, la drumul ce duce la manastire

18Manastirea Inaltarea Domnului

17

19La intoarcere, slujba s-a terminat pe la 11:45… cineva intinsese la intrare pe DJ 713, o sfoara cu  niste afise „cabana inchisa” si „drum inzapezit”.

Mi-a placut slujba, desi nu era staretul Melchisedec, ne-a dezlegat preotul de diverse, in genunchi toata lumea…cand am ajuns noi eram 10 persoane prin toata biserica. Pana la 11:30 biserica s-a umplut. Bine, in biserica, eu am niste concluzii personale inradacinate puternic :)) bunaoara, eu cred ca atunci cand incepi sa casti in timpul slujbei…ies duhurile rele din tine sau ca atunci cand se citesc rugaciunile de dezlegare a pacatelor, preotul atinge primul om de langa el, iar ceilalti pun mainile unii pe altii, in mintea mea acest lucru insemnand ca Duhul Sfant intra prin preot in ceilalti oameni. Acum asta este, fiecare interpreteaza cum i se pare, cum stie, cum a observat. Si mai cred ca de aceea trebuie sa mergi la biserica pentru ca numai acolo unde se roaga mai multi, apare si forta divina, care te curateste, indeparteaza raul.

Ca si la manastirea Sinaia, am iesit repede de la slujba, barbatii sunt miruiti primii, fain 🙂 Si cum de regula in orice biserica, nr. femeilor este cel putin dublu decat al barbatilor, dureaza foarte putin, noi asteptam cam doua minute. La circa o ora, de la intrarea noastra in biserica, un calugar ne-a inmanat niste iconite. La toti le-a dat cu Maica Domnului si Pruncul, mie mi-a dat una cu Inaltarea 🙂 Cine stie de ce a considerat astfel 🙂

Au impartasit si un copil…noroc ca eu nu ma impartasesc, am asa o atitudine de respingere a tot ceea ce este alcool. Dau noroc cu sampanie, la unele evenimente, dar ma salveaza Matrix sau vreun alt prieten, nu beau eu. Altii pot sa bea cat vor ei, nu ma deranjeaza, fiecare face ce vrea…nici de must nu ma ating daramite de ceea ce este cu alcool. De fapt, majoritatea celor care facem ture lungi pe munte suntem anti-alcool. Este degradant, adica eu m-as simti astfel, sa mirosi a alcool sau sa fii beat 🙂 Indiferent de ocazie, eu personal nu cred ca exista o justificare normala pentru consumul de alcool, ca este cu moderatie sau fara!

20Un exemplu de prostie omeneasca. Cineva a taiat un brad destul de gros si de inalt, doar cu toporul. Motivatia? Poate varful bradului ca sa-l faca pom de Craciun sau cetina. Cat de idiot sa fii si cat tupeu sau prostie sa ai, ca sa faci asa ceva la drumul mare? A taiat cred ca o ora la acel copac. Doar ca, bradul a ramas prins de alti copaci. Bine ca nu a cazut pe sosea. Probabil taia un timp, dupa care fugea in padure cand trecea cate o masina 🙂

21Prin centrul Sinaiei…biserica Sf. Ilie

22In Busteni, orasul de sub Jepi si Caraiman…adica acasa.

In ceea ce priveste blogul, imediat la trecerea dintre ani, doua persoane, una din Sinaia si cealalta din Ploiesti au intrat aici. Tastand „buceginatura” si „buceginatura2000”. Nu stiu cine sunt dar le multumesc foarte mult!

Blogul meu in 2011

LA MULTI ANI!

Ne regasim si in 2012, este bine…deocamdata 🙂 Trecerea dintre ani a fost interesanta, doborand orice record de bun simt in materie de prajituri…azi nu voi putea manca nimic, poate maine 🙂

Primul vizitator din acest an al blogului, a fost d-na de pe

http://cammely.wordpress.com

urmatorul a fost cineva care ajuns tastand „buceginatura2000” in miezul noptii…au mai fost si altii iar primul comentariu a fost al lui Fosile (Alexandru)…salutari si lui „Groningen”, nu stii tu dar o data ai fost vizitatorul ce a rotunjit o cifra…a zecilor de mii 🙂

Unii prieteni s-au suparat ca am comentat despre o „mega-felicitare” raspandita prin blogosfera, altii ca nu am crezut in ea. Acea felicitare a fost ceva de genul, spuneti-va gandurile si eu le adun pe site-ul meu pe toate si le vede toata lumea 🙂 , erau si indemnuri de a trimite felicitarea la 10 prieteni. Imi pare rau pentru cei care nu au curajul sa-si recunoasca siesi ca in mod elevat au fost manipulati…spun asta cu riscul de a-i supara. Eu cand sunt in eroare si cineva imi dovedeste ceea ce refuz eu sa accept, am puterea sa o zic in gura mare…

Am si dormit vreo doua ore, am visat un cerb pe care il pozam :))

Curios am fost si de traficul pe blog in seara trecuta…sa va spun de ce…sunt prieteni virtuali sau din viata reala, cat si cunostinte, care intra pe blogul meu folosind surf anonymous, hide my ass, etc, sa vada ce fac, ce spun, dupa care merg pe toate blogurile pe care las eu comentarii.

Cu unii dintre acesti „anonimi” discut mereu 🙂 se poarta normal, vorbesc una, ca dupa cateva minute sa dea Firefox-ul pe Google 16, un oras pe altul, si sa caute ce am spus eu la o anume data, au paginile gata marcate se duc direct la ele pentru comparatii…cauta ceva :))) o legatura, intrebati, poate va pot ajuta! :))

Va recomand sa folositi Live Traffic Feed pe care il am pe blog in stanga, detaliile de instalare le gasiti la sectiunea „Despre mine” intr-un comentariu. Veti avea surprize neasteptate, o sa vedeti ca ce este pe blog este una ce vedeti dv este alta. Cu putina atentie, va veti cunoaste prietenii, unii dintre ei se comporta cum nu va asteptati…dau XP-ul pe Windows 7 sau Vista, folosesc toate browserele dar tot aceiasi raman. Am 7 astfel de „prieteni” imi este rusine de rusinea lor sa le spun…acum cum vrea fiecare 🙂

Imediat dupa trecerea in noul an, WordPress-ul trimite fiecarui utilizator cate o statistica a blogului in anul precedent…eu m-am gandit sa-l public mai jos, sa vin in intampinarea celor ce vor sa cunoasca mai multe detalii despre mine si ce fac :))

Prietenilor din Sinaia care se exprimau, in octombrie la un restaurant, ca blogul meu nu are mai mult de 10.000 de vizite pe an, i  invit mai jos. Dupa cum se stie WordPress-ul nu contorizeaza propriile vizite…adica ale mele pe blogul meu nu se socotesc.

Eu zic ca este ceva, pentru mine, ce scrie mai jos 🙂 mai ales cand nu faci mare lucru pentru promovare. Multumesc necunoscutului desi banuiesc cine ar fi, care mi-a inscris blogul intr-un loc unde eu nu m-as fi gandit. Pe mine nu ma intereseaza numarul vizitatorilor ci ca postarile mele sa ajunga la aceia care iubesc Bucegii sau au „grija” de ei. Cand o sa vreau mai mult…o sa vreau mai mult.

Continuand o traditie si anul acesta am fost cu alti oameni de munte la izvoare neincepute…sa fim primii care beau apa, sa fim primii care calca potecile in acest an…sunt multi ani de cand aceste lucruri se intampla! Poze mai pe seara voi posta!

Si statistica facuta de WordPress, multumesc acelora care se regasesc pe acolo 🙂

Click here to see the complete report.

Poze de azi cand am pornit pe carari traditionale…unii poate zaceau beti, altii mai ciudati colindau padurea si albia unui parau, mergand spre izvoarele acestuia 🙂

Cascada Urlatoarea

Inainte, strecurandu-ne printre bolovanii alunecosi

Un culoar

Dupa poza aceasta, am ajuns la o stanca uriasa, dintr-o crapatura iese primul firicel de apa…

Mai sus de izvor era patria zapezilor…cu bucurie m-am bagat prin toate gropile :)), pana mai sus unde este traseul turistic de pe Jepii Mari

Si catelusul prezent cu noi

Loc de popas 🙂

Maine voi merge pe Platoul Bucegilor printre nameti, am facut un traseu asa de proba, doar vreo 25 km. Tot ziceam eu ca merg dupa Craciun sa alerg prin zapezi, uite ca acum a venit si ziua… 🙂

Despre unele traditii din Bucegi am vorbit odata si in articolele din 1 ianuarie anul trecut!

Pe firul Vaii Albe pana in poiana „La Verdeata”

Ieri fiind nu stiu ce cod, vreme capricioasa, am pornit sa urcam pe firul Vaii Albe, din Busteni pana in poiana cunoscuta pe hartile turistice sub denumirea de „La Verdeata”.

Am ajuns la fosta cabana Caminul Alpin apoi pe un drum forestier am mers pana aproape de partia Kalinderu unde am intalnit paraul Valea Alba. De aici, incepea urcusul pe firul apei.

Ploaia s-a oprit nu dupa mult timp, dar crengile arborilor mai aveau picaturi de apa si nu am renuntat la hainele de ploaie. Acolo unde era vegetatie prea deasa am fost nevoiti sa urcam pe versanti si sa ocolim, dupa care reveneam in firul vaii.

Postez si cateva poze, cu mentiunea ca singurul lucru ce mi-a atras atentia a fost numarul mare de urme de urs, urme de tot felul. Nu de la un urs, nu de la doi…deci daca veti merge vreodata pe acolo, mare atentie, iar fara o coarda nu veti reusi sa treceti de ultimele sute de metri pana „La Verdeata”…decat cu foarte mare dificultate. Nu vreau sa dau detalii despre ursii din zona, pentru mine a fost una dintre cele mai reusite iesiri in natura in scopul observarii faunei. Oricum nu ajunge nimeni dintre cei abilitati in anumite puncte de pe aceasta vale…unde ursii umbla de colo-colo pe poteci stramte, nu-i auzi si nu te aud datorita zgomotului apei. Abia mai sus, unde sunt pereti stancosi este o relativa siguranta.

Statisticile vorbesc de 20 de ursi in zona orasului Busteni…o gluma evident, poate 20 sunt doar cei care dau tarcoale gospodariilor de la marginile orasului.

In poiana „La Verdeata”

Ne-am intors pe poteca pana in oras

Orasul Busteni si valea impadurita pe care am urcat