Traseul turistic: Sinaia – Cota 1400 – Cota 2000 – Valea Izvorul Dorului – Padurea Laptici – Manastirea Pestera Ialomitei – Platoul Padina

Maine, am sa postez un ANUNT interesant.

Pana atunci, sa va prezint un traseu turistic parcurs ieri. Traseul are marcaj banda rosie si fiind ziua scurta, am ales sa intrebuintam la plecare telecabina, apoi mersul pe jos, iar la intoarcere masina.

1Bucegii de dimineata

2Hai ca ies ghioceii 🙂

3Vedere spre hotelul Cota 1400 din telecabina Sinaia -Cota 1400

4Programul telecabinei Cota 1400 – Cota 2000

5Vedere din telecabina Cota 1400 – Cota 2000 spre Piciorul Pietrei Arse. Daca doriti sa urcati pe Platoul Bucegilor pe jos, atunci, dupa cum observati, cea mai buna alternativa este traseul turistic ce suie Piciorul Pietrei Arse, marcaj banda albastra. Nu este zapada, gheata…

6Pe muntele Furnica, la mica distanta de statia de telecabina de la Cota 2000

7Muntii din planul indepartat sunt muntii Fagarasului. Nu mereu se vad la fel de bine, depinde de conditiile meteorologice

8Cu sageata rosie, stanca Turnul Seciului, monument al naturii. Se afla intre cabana Horoabele si Valea Horoabele

9In plan apropiat muntele Tataru (Bucegi), mai departe muntii Fagarasului

11Un fenomen mai rar. Pe zapada erau o multime de puncte. In opinia mea, -s-ar putea si sa nu fie asa-, s-a intamplat urmatorul lucru: pe munte era foarte cald, imediat ce apune soarele se raceste brusc. Soarele „a trecut” de munte, iar un nor s-a scuturat aproape imediat…picaturile de apa au cazut si au inghetat pe zapada. Intre apusul soarelui si caderea ploii a fost un interval foarte scurt de timp. Presupunerea mea…

12Sus se observa statia telescaunului de langa Vf. Furnica. Cum nu se schiaza deocamdata, era buna o sanie, ajungeam mai repede jos in vale…si o lasam pe acolo 🙂

13Un mic varf 😉

14Pe varf

15Coborare de la varf

16Stanca plata

17Ce soare mare 😉 🙂

18Valea Izvorul Dorului

19Indicatoarele au fost rupte…erau prea aproape de DJ 713. O fi coborat vreunul din masina si s-o fi intrebat: „De ce or fi pus si prostii astia indicatorul asta, cand pe aici este numai sosea?”… Si l-a rupt. Ca distanta, de la drum pana la cabana Valea Dorului se fac cam 45 de minute,  si circa 1 ora in sens opus, pana la cabana Padina

20DJ 713

21Ce padure frumoasa este acolo in fata. Stiti cum este pe acolo? 🙂 Jungla, pietre, multe uscaturi la nivel cu solul, plin de ursi…salbaticie autentica. Am traversat padurea aceea din toate directiile, asa cum se vede de aici, compacta, este superba. Cand intri in ea, nu stii cum sa iesi mai repede 🙂 Bine, nu la toti li se pare asa…

22Cand vad caini prin padure…ma intreb cate caprioare mai prind si in aceasta iarna?

23Prin Padurea Laptici

24Poteca

25Licheni pe copaci…frumos peisaj. Trebuie sa traiasca si lichenii acestia, pai nu?

26Alte flori de gheata

27Aici au trebuit mai multe poze, frumos loc

28Traseul traverseaza o poiana intinsa

29Molizi verzi si30Molizi albi. La unii ajunge soarele, la altii nu

31Da, dar este mai bine ca noi sa ajungem la Padina dupa ce facem un mic ocol, adica pe la Pestera Ialomitei

32De la indicatoare, dreapta pe acest drum de acces spre hotelul Pestera

33La Manastire, aceasta este biserica noua, ca sunt mai multe

34Staretia si spatiile de cazare

35Biserica veche

36Dar ce se vede? Unui prieten i-am spus ca sunt carnivori. Se uita mirat, credea ca vorbesc serios. I-am zis ca mai mult de un deget nu pot mananca 🙂 Chiar daca erau multi

37Priviti ce-i acolooo 🙂 O colonie de paianjeni. Nu am vazut asa ceva niciodata 🙂 Stau toti la un loc, se ating cu picioarele. Nu este o imagine placuta, dar toti, asa, la un loc, ideea ca sunt o comunitate, mi se pare demna de adus in atentia tuturor. Trebuie sa mai merg acolo sa filmez, pozez, vreo jumatate de ora…

38Intr-o zi au taiat-o si au dus-o acasa, era prea frumoasa cred

39De la Manastirea si Pestera Ialomitei am ajuns in drept cu Turnul Seciului, am scris pe la inceputul articolului despre el

40Sediul Politiei de la Padina. Acolo sta seful de post…una dintre imaginile negative din Parcul Natural Bucegi

41Centrul National Salvamont din zona Padina. Aici excursia pe jos a luat sfarsit. Ne-am suit in masina si am plecat spre casa

42Nu inainte de a arunca o privire spre Valea Ialomitei, traseul spre Vf. Omu

43In fata cabanei Bolboci, privire spre lacul omonim, care era plin de fisuri

44Foarte frumos Lacul Bolboci, dar si periculos sa te incumeti sa calci gheata

45Amatori sunt insa mereu. Baiatul de mai jos a vrut sa-i faca prietenei o poza si s-a dus pe gheata. Imediat a alunecat si cred ca gheata este inclinata acolo, ca a ajuns greu cu mainile pe teren mai stabil. Ne si gandeam ca aluneca asa pana la borna aceea de beton si acolo se rupe gheata cu el. Deja zarisem un lemn lung, sa-l scoatem pe inconstient de acolo. Dar nu a mai fost cazul, si-a dat seama de pericol…

46Acesta Peisaj 🙂

47Ultima oprire, la limita dintre judetele Dambovita si Prahova

Acesta a fost traseul, pe jos dura foarte mult…vara da, merge, dar iarna ideea este sa nu stai prea mult prin frig. Mai transpiri, mai faci popas, mai te uzi la picioare, nu este bine sa stai mult afara 🙂 Trebuie putina grija, planificat totul bine, in detaliu. Asa, ne-am bucurat de o vreme splendida, ne-am atins obiectivele si cand a fost sa vina frigul, repede in masina si acasa.

Am fost surprins sa aflu ca exista cineva care cumpara un ziar la care eu scriam acum ceva ani, doar pentru ca-i placea ultima pagina. Acolo erau doar articole cu trasee turistice din Bucegi. Si el acasa avea toata colectia 🙂 Imi povestea ca mergea pe munte cu foaia de ziar in buzunar. M-a si laudat ca nu s-a ratacit niciodata 🙂

Bine, dupa o vreme, m-a intrebat daca merg cu busola la mine 🙂 Ar fi o rusine sa imi iau o busola prin Bucegi, cel putin mie asa mi se pare 🙂 Dar cine stie la ce fel de busola se referea el… 😉

Traseul turistic: Stana Regala – Schitul Sf. Ana – Cota 1400 – Drumul de Vara – Saua Varfului cu Dor – Brana Dorului – traseu marcaj banda rosie – DJ713 – Padurea Laptici – Cabana Padina

Un traseu pitoresc, lejer, ce poate fi parcurs de orice turist cu o pregatire medie…adica sa poata merge cam 4-5 ore. Urcusul dureaza cam 2 ore, daca stau sa compar, sa adun  segmentele acestui traseu.

Am ales in ultima vreme  sa prezint astfel de trasee turistice, cu mai multe obiective si pentru a descrie uneori, in cuvinte sau imagini, si portiunile dintre acestea.

Plecarea este de la Stana Regala, pentru ca la aceasta locatie se ajunge atat din Busteni (pe marcaj punct galben) cat si din Sinaia (pe marcaj banda albastra), timpul fiind cam acelasi, circa o ora.

1Stana Regala si Rezervatia Poiana Stanii Regale

2Iulian, si el si eu am fost primii…dar acolo mai la urma, am stat unul dupa altul.

De aici, de la Stana Regala, se urmeaza drumul auto ce coboara in Sinaia, pana la prima intersectie cu un alt drum. Marcajul pana la acea intersectie, situata la circa 1,3 km de Stana, este banda albastra. Ulterior devine banda rosie si acest marcaj va fi urmat pana in Valea Ialomitei, la cabana Padina. Drumul de la acea intersectie poarta numele de Drumul Vechi al Cotei.

Pentru aceia carora nu le place sa mearga mult, poate fi dat un alt reper. Se pleaca de la Stana Regala, pe drum, si imediat ce se traverseaza al treilea pod, se vede in dreapta sus, la circa 20 metri, Drumul Vechi al Cotei. Aceasta ca sa nu se mai coboare pana la intersectie si sa nu se faca un ocol destul de mare.  Se urca putin mai greu cei 20 metri de panta, dar scutesti vreo 800 metri de mers pe drum.

De la acea intersectie, se ajunge la Schitul Sf. Ana in circa 30 minute, si mai departe la Cota 1400 in 15-20 minute.

3Muntele Furnica, vazut din preajma cabanei Valea cu Brazi, cunoscuta drept Cota 1500. Intre Cota 1400 si Cota 1500, se fac  circa 15 minute de mers usor, pe drum. Daca mergi repede faci si cateva minute 🙂

4Drumul de Vara, ne apropiam de Saua Varfului cu Dor, locul in care am gasit o turma de oi odihnindu-se, pozele le-am postat acum 2 zile.

Din acea Sa, poteca marcata cu banda rosie coboara la cabana Valea Dorului, unde nu gasiti nimic acum, sunt doar noroaie si caini, trece apoi de statia telescaunului Valea Soarelui si intalneste paraul Izvorul Dorului. Din Sa pana la Izvor se fac circa 25 minute. Apoi poteca insoteste firul apei pe circa 1 km, in amonte.

Noi am zis sa nu mai coboram pana la albia paraului, ci sa parcurgem Brana Dorului ce traverseaza partiile si iese la capatul acelui kilometru de mers pe langa firul apei. Practic era un unghi de 90 de grade si noi am mers in diagonala, intersectand punctele…astfel ca in timp ce un turist, plecat in acelasi timp cu noi din Sa, ar fi ajuns la Izvorul Dorului langa telescaun, noi am fi fost deja la capatul kilometrului pe care acesta l-ar mai fi avut de parcurs.

5Pe acea brana

6Acolo este Saua Varfului cu Dor, sageata indicand traseul turistic. Dar pe unde am mers noi, este si mai scurt, si mai pitoresc, si nici nu se coboara abrupt, nu sunt noroaie 🙂

7Cabana Valea Dorului

8Bietul fluturas, nu se dezlipea de floarea lui chiar daca era aproape moarta

9Sagetile arata traseul turistic. Sub noi, dincolo de brazdele de iarba, se afla albia paraului. Se observa cum traseul ajunge in DJ 713, il traverseaza si imediat vine Saua Laptici si Padurea Laptici, prin care se coboara pana la Padina.

10Langa parau, poza la un mic ochi de apa

11In spatele stalpilor, se distinge brana pe care am coborat si am intersectat traseul turistic chiar langa Izvor. In timp ce noi eram pe aici, la poze, la plimbare, Razvan ne astepta in DJ 713.

12Nici nu le schimba nimeni, daca nu fac o cerere in acest sens

13Pana in DJ 713 se mai observa in stanga un mic lac, din care curge mai departe un firicel de apa. Evident de aici se adapa turmele de oi si vaci.

14Prin Padurea Laptici, in unele locuri peisajul este desprins din filme, lichenii au acoperit zeci de copaci.

Ca timp, de la albia paraului si pana la DJ 713, se fac cel mult 25 minute. Iar de la drum, prin Saua si Padurea Laptici, se mai face o ora si 15 minute pana in Valea Ialomitei, aproape de Padina. Daca alergi, faci 15-20 minute, daca mergi repede, in 45 minute esti iesit din padure.

Aproape de iesirea din padure a inceput ploaia, ne-am luat pelerinele. Am mai facut vreo 15 minute pana la cabana, unde ne dadusem intalnire cu inca 4 persoane. Poze nu am mai facut din cauza vremii. Anul trecut, eram tot cu Razvan, dar atunci am dat piept cu o rupere de nori si cu o viitura pe Valea Gaura. Interesant ca si in acest an eram tot pe munte, iar cu el 🙂

Am stat in cabana o vreme, cei de la cabana nu aveau ceai, adica este aiurea sa nu aiba ceai o cabana, si evident ca aveau, dar ideea era sa ne determine sa cheltuim mai multi bani, sa luam altceva, stiind ca nu ai incotro 🙂 Urata si smecheria asta 🙂 Nesimtire! Stiti ca de regula, ospatarul iti sugereaza meniul :)) Ne-or fi vazut multi si or fi gandit, hai sa le luam cat mai mult 🙂 Deseori turistii sunt vazut ca o prada de unii agenti economic. Anul trecut am auzit, cu mare uimire, o persoana cu peste 20 de ani de activitate montana, spunand: „turistii astia vin pe munte ca nu au ce face acasa, datoria noastra este sa le luam banii, ca sa nu se intoarca acasa cu buzunarele la fel!” 🙂

Pe la 14:20 am plecat inapoi, pe acelasi traseu, din Padurea Laptici, cu mentiunea ca de la albia paraului, am mers tot spre Est, sosind in saua de sub Vf. Furnica, in traseul ce duce la Piatra Arsa, pentru a face dreapta spre Piciorul Pietrei Arse si a cobori la Stana Regala.

15Mai aveam circa 15 minute pana sub Vf. Furnica, nu departe de o stana. Am mers destul de repede, am fost foarte norocosi, am urcat in urma unei vijelii ce a lasat in urma gramezi mici de grindina…inca netopite

16

La intoarcere, nu mergea sa o luam nici pe firul apei spre Valea Soarelui si nici sa urcam pe acea brana pe care venisem. Era o varianta mai scurta, mai accesibila, de ajuns in traseul turistic spre Piatra Arsa. Nu avea rost sa ocolim intreg muntele Furnica. De la Izvorul Dorului si pana sub Vf. Furnica se fac circa 30-35 minute. Daca ocoleam faceam, peste o ora.

Asa facem si la maratonul 7500 de pe Bucegi, lung de peste 90 km. Calculam, facem diferite planuri pe fiecare zona in parte, astfel am ajuns pe locul 4 anul trecut. Nu ne comparam cu sportivi ce alearga non-stop 🙂 Unde se poate, incercam sa suplinim…sa vedem anul acesta, pe 18 iulie.

17Sageata cea mai de departe arata DJ 713, Saua Laptici, apoi pe unde am urcat sub varful mentionat. Din traseul turistic marcat cu banda galbena ce merge la Complexul Piatra Arsa, am facut dreapta la scurt timp, urmand o curba de nivel slab conturata, dar care intersecteaza traseul pe care voiam sa coboram la Stana Regala, marcat cu banda albastra.

18Un alt Bolovan 🙂

La ora 17, eu am ajuns la Stana Regala, acolo ne-am asteptat si am coborat in Poiana Tapului, exact la Razvan acasa, unde mama lui ne astepta cu gogosi si clatite. Miroseau prea bine, aratau prea bine, asa ca m-am ocupat putin de „problema”. La un moment dat, nu stiu cine m-a intrebat ceva, dar eu eram destul de concentrat. Am dat un raspuns pe masura momentului: „Acum armele vorbesc!” 🙂

Pe munte, de cate ori mergem cu Razvan, nu conteaza vremea de afara, ne molipsim cu o alta stare. Prin padurea de la Laptici, vazusem o ciuperca, denumita hrib, el a vrut sa inteleaga ca se numeste trib, si de la hribi pana la tribi a fost un pas, si cam asa a fost tot drumul…am mai intalnit niste turisti ce ne intrebau de masina lor parcata la drum, Razvan le-a zis ca vazuse un Logan fara o roata, oamenii aceia faceau ochii mari la el…Logan aveau si ei…

Traseul ce are ca punct de plecare Stana Regala si drept punct de sosire cabana Padina, poate fi parcurs de un turist cu pregatire medie in circa 5 ore.

Locuinta pentru furnici, modelul Padurea Laptici, Parcul Natural Bucegi

In ultimii doi ani, am ilustrat diverse articole, -probabil in jur de 5 postari-, cu imagini realizate in padurile Cocora si Laptici.

Ma refer la acele imagini in care copaci din specia molid, erau sfredeliti in mod uimitor. In timp, am avut si norocul sa-l observ la lucru pe faptas: o ciocanitoare neagra, mult mai mare decat ciocanitoarea pe care o stim cu totii.

Ciocanitoarea obisnuita, o vedem mai des pe copaci uscati. Aceasta neagra, prefera copacii verzi, in care sapa niste gauri de toata mirarea 🙂

1Ii aratam unui prieten aceste opere in lemn

Cand ma uit mai bine, intr-una din gauri se instalase un…popor de furnici mari, rosii…specie ocrotita.

2

3Cateva imagini prin casa furnicilor

4

5Praful acela alb cred ca este putregai, si probabil il depoziteaza acolo furnicile scotandu-l din nisele acelea…adica elibereaza terenul, isi largesc spatiul de locuit. Interesanta relatia aceasta ciocanitoare-molid-furnici 🙂

Dupa cateva poze, am si filmat putin:

Iata asadar, inca una din minunatiile adapostite de acest Parc Natural Bucegi. In aceeasi zi, Razvan a observat un jder de padure impresionant. Avea sigur 50 cm lungime, fiind cam de vreo 3 ori mai mare ca o veverita.

Diversiunea „Gandacul de scoarta” loveste in integritatea Parcului Natural Bucegi

Dupa scandalul iscat in jurul proiectelor presupuse a fi pentru „dezvoltarea turistica”  a celui mai vizitat munte al tarii si show-ul mediatic pe masura, se pun in scena tot felul de regii.

Un post de televiziune, parca Pro Tv, a difuzat ieri un reportaj cu niste gandaci care chipurile ar fi distrus zeci de hectare de padure. Cu filmari, opinii de „specialisti”, de „administratori”…ceva de prost gust, amatorism, sau de interes pentru cetateni, sa se vada ca nu se ocupa nimeni de Parcul Natural. Acestea sunt concluzii la prima vedere…totul fiind un pretext pentru o noua interventie in Padurea Cocora, dar sa le abordez gradual…

Ani de zile Consiliul Judetean Dambovita a avut un deziderat…sa administreze Parcul Natural Bucegi. Nu a reusit, pentru ca exista o Administratie legal constituita. In schimb, a reusit sa devina anul trecut „partener la administrare” asociindu-se cu Administratia deja existenta a Parcului. Adica la intrebarea „cine conduce pana la urma destinele Bucegilor?” eu pot sa spun ca nu cred ca Administratia Parcului Natural Bucegi, care este doar o institutie de decor, e frumoasa dar  in vitrina.

Padurea Cocora a facut obiectul unor taieri acum circa 7 ani, desteptii au taiat niste copaci de pe versanti, uniii erau uscati, altii nu, lasand platoul padurii Cocora unde este si un traseu turistic descoperit. Astfel ca, la primul vant puternic, molizii nemaifiind aparati de ceilalti copaci crescuti in trepte pana la acel platou, au fost doborati cu usurinta de vant, cazand cu zecile unii peste altii. A rezultat asadar o alta masa lemnoasa de exploatat, un cadou anticipat…

Dupa cativa ani a imprejmuit cineva cu gard, locul ramas liber  pe mii de metri patrati in urma exploatarii silvice. Cine a ridicat gardul si de ce, nu este greu de intuit…astazi insa o parte din gard este daramat, dar zona a ramas in atentia unor politicieni si oameni de afaceri.

In cursul anului trecut, Administratia Parcului pana sa se integreze in „parteneriate” cu altii, a initiat alaturi de Directia Silvica Targoviste o actiune de plantare de arbusti in zona padurii Cocora. Au fost zeci de persoane la aceasta actiune si probabil au plantat peste doua mii de puieti.

Si eu am o parere proasta despre oamenii in verde de pe raza Bucegilor, zona damboviteana, dar nu este corect sa spui ca nu fac nimic…mai fac si cate ceva, nu multe, dar mai fac.

Acum, cineva a lansat povestea cu gandacul care ataca copacii si a terminat zeci de hectare de padure din padurea Cocora :))) Este mare nevoie de o astfel de poveste, ca sa justifici o interventie in acea zona…unde vor fi niste partii de schi, unde deja sunt planuri intocmite.

Zvonurile, -pentru ca nu le pot spune altfel in lipsa unei dovezi scrise-, din sfera conducerii acestei arii protejate sunt foarte interesante. Membrii Consiliului Stiintific al Parcului ar fi refuzat recent o serie de proiecte, nemultumind tagma „dezvoltatorilor turistici”.

Problema cu daunatorii padurilor, in special in padurile Cocora, Laptici, Nucet sunt binecunoscute pentru orice om al muntelui ce s-a dus pe la scoala si cu alte scopuri in afara de a sta prin pauze. Padurea Cocora pe care o descopera acum cineva din telecabina are o istorie diferita de cea prezentata la stiri, sunt evident gandaci ca peste tot unde este padure, in afara de acestia mai sunt si o multime de pasari ce se hranesc cu acesti gandaci. Pericolul pentru Padurea Cocora nu este gandacul ci omul, care creeaza pretextul cu gandacul, pentru o interventie in acea zona…unde se pot taia arborii diagnosticati a fi cu gandaci, lemnul va fi „impropriu” si nu se va comercializa, apar zone „eliberate” de padurea „bolnava” vor fi cheltuieli, normal ca vor gasi niste solutii pentru stropit copacii ce nu vor fi taiati…cum mai stropeau unii masinile atunci cu aviara 🙂

Cat timp dezvoltarea turistica nu o realizeaza specialistii in domeniu, orice altceva este pura fantezie, sau dorinta de cheltuire a banului public in scopuri clasice. Acum sigur dupa stirea din presa, se va simti cineva si se vor aloca fonduri pentru „indreptarea” problemei :))

Ce facem insa cu padurile acestea care au probleme? Padurea Laptici are zone mari de copaci acoperiti de licheni, padurea de mai jos de Nucet adaposteste ursi…

Subiectul Cocora este foarte interesant chiar si pentru Consiliul Judetean Dambovita, la linkul de mai jos se pot citi cateva proiecte de hotarari…aprobate acum cateva zile.

http://sinteserv.cjd.ro/bld/Invitatii_sedinte_CJ/invitatiesedintaordinaraiunie.pdf

Incheiere…

Cea mai buna metoda de a ati ascunde interesul este sa-l disimulezi. Si din hot devii un justitiabil neintrecut, din braconier un ecologist model, cat tine si asta…cand nu mai tine inventezi povestea cu gandacul din pricina caruia mor copacii in picioare. Eu cred ca mai bine sa moara asa decat sa-i taie altii cu drujba.

Ma gandesc cat de multi oameni pot fi prostiti cu chestia asta si sunt uluit de nr. celor care au muscat aceasta nada. Din telecabina a vazut un reporter gandaci pe copaci, a remarcat zeci de hectare uscate de acei gandaci periculosi. Domnilor, daca chestia asta era adevarata o dadea in presa un angajat de la Romsilva, orice alt specialist…

Cum vedeti azi padurea Cocora, asa era si acum un an, si acum doi ani…

Padurea Cocora, partea existenta mai jos de defrisarea de acum cativa ani. Pe fundal locatiile din jurul statiei de telecabina Pestera

Tot Padurea Cocora dar partea dinspre hotelul Pestera al carui acoperis se si observa

Traseul turistic merge cateva sute de metri prin golul de padure doborata acum ceva vreme

Gardul de lemn, imagine din 2010

Dincolo de gard se mai vad cioatele taiate iar jos copacii cresc normal.

Mai sus de gard, este padurea mai batrana a Cocorei cu exemplare si verzi si uscate, ca orice padure. De asemenea, daca urci pe firul paraului Cocora se observa padure ici-colo, poieni rezultate in urma taierilor de arbori…dar nu zecile de hectare de „arbori morti in picioare”.

In ceea ce priveste metodele de combatere a gandacului de scoarta, care daca ar fi sa ne luam dupa povestea vehiculata ar trebui sa ne confruntam cu o adevarata invazie in acea zona si imprejurimi, trebuie sa amintesc ca de ani buni, cei responsabili cu exploatarile forestiere dupa taierea oricarui copac indeparteaza scoarta de pe buturugi tocmai pentru a nu crea mediu propice inmultirii daunatorilor.

Sunt curios acum cine va interveni „salvator” pentru Padurea Cocora, deoarece cine a gandit treaba cu gandacul va aduce in prim plan si cativa idioti cu functii de raspundere care sa-i dea dreptate.

Asa a fost si cu telescaunul din Valea Soarelui, a scris o cucoana membru in Consiliul Stiintific al Parcului Natural  intr-un studiu ca nu exista habitate prioritare iar Ministerul Mediului i tinea isonul. Dupa cateva luni, o comisie a descoperit distrugeri de habitate pe mii de metri patrati…

Metoda de spoliere a Bucegilor este prea elevata pentru a fi „mirosita” de ecologisti, chestii de genul Coalitia Natura 2000 ce reuneste zeci de organizatii, GreenPeace, sunt utopii, cu pasi multi in urma, nedeprinsi cu jocul politic, cu interesele economice ale unuia si altuia, doar cei de la Jurnalul National au stiut unde si cum sa caute…

Imagine din Padurea Laptici…aici lichenii sunt la ei acasa, ceva trebuie inventat si pe aici…

Prin jurul Bucegilor…o tura destul de lunga

Ieri, cum stabilisem cu niste prieteni am plecat din Busteni la ora 7:30 spre cabana Gura Diham

Apoi de la cabana am inceput sa urcam spre Poiana Izvoarelor

Cu doua garduri zici ca nu e unitate turistica…

Am inceput sa urcam pe la Pichetul Rosu spre Prepeleag si de acolo pe Abruptul Bucsoiului spre cabana de la Vf. Omu

Vedere de pe traseul turistic spre Valea Malaiesti…jos, cabana si refugiul salvamont de la Malaiesti

Una din pantele solicitante de pe muntele Bucsoiu…urcusul este naucitor 🙂

Si de pe Vf.Bucsoiu o privire spre ultima portiune de creasta pana la Vf. Omu

Si o privire in spate…Vf. Bucsoiu de pe care am coborat, se observa si poteca turistica

Dupa mai putin de trei ore de la cabana Gura Diham am ajuns la 2 minute distanta de cabana Omu…evident a fost un antrenament cu altii, pentru maratonul Bucegilor si nu numai…

Si ne-am invartit prin jurul cabanei, am mancat ceva, prin interior am luat cate un ceai, 3 lei cana, cazarea este pe la 30-35 lei/persoana. Am fost foarte surprins de atitudinea celor doua persoane de la cabana, o doamna si o fata, cred ca este prima oara dupa ani de zile cand aud cuvinte de genul: ce doriti, o zi buna, mai poftiti pe la noi, drum bun, la aceasta cabana. Cuvinte spuse cu zambetul pe buze, incredibil asa ceva…parca am nimerit in alta locatie :))) De obicei, toata lumea era morocanoasa, neprietenoasa la Omu. Bine ca mai intra lucrurile in normal…

Si coborarea in fuga de la Vf. Omu pe Drumul Granicerilor pana in Saua Batrana…dupa ce am ras zdravan, unul beat spunea referitor la competitiile de alergare montana, maratoane, duatloane, organizate in toti muntii tarii…”io nu-i inteleg pe astia cu truri-ruringu asta al lor. Ce atata fuga?”

Printre jnepeni spre refugiul Batrana

Si am ajuns destul de repede…

Dupa 5 minute de popas am inceput coborarea spre Poiana Gutanului

In Poiana Gutanului…la o aruncatura de bat de Bran, Simon, Moeciu, observam si ca au fost urcate oile, vacile, caii, pe munte

Traseul turistic spre Saua Strunga trece chiar pe langa o stana, ne-au latrat cainii o vreme apoi am apucat sa facem niste poze

In Saua Strunga am avut parte de o surpriza. Cainii au fugit de noi, dar daca priviti atent veti vedea ca in refugiul turistic se adapostesc nu turisti ci oi…daca e cioban, ce sa-i ceri :)))

Coborarea spre cabana Padina

Cabana Padina, una dintre cele mai atractive si primitoare cabane din Bucegi, aici un ceai era 1 leu, preturi ca in oras. Am ramas cam 45 de minute…La ora 16 am plecat.

Prin Padurea Laptici

Am ajuns apoi in DJ 713 pe Platoul Bucegilor

In drum spre Valea Dorului am intalnit niste caluti frumosi

Cabana Valea Dorului

Zona Cota 2000 dupa ce am trecut de Curmatura Vf. cu Dor

In Poiana Stanii Regale dupa un popas de 30 minute

Am coborat in Poiana Tapului, la ora 20:03 eram la primele case. Acasa o baie, mancare ceva mai usor, in schimb nu ma hotaram ce lichide sa beau…pana la urma nu stiu de ce dar asa aveam pofta am luat un pet de Pepsi. Nici pe la ora 2 noaptea nu aveam somn…si venea o alta zi 🙂 graficul arata ca azi se urca Jepii Mari-Piatra Arsa-Vf. Furnica-drum de vara-Cota 1400-Sinaia 🙂