Cele mai importante momente ale dezbaterii publice de la Busteni asupra viitorului Plan de Management al Parcului Natural Bucegi

12 aprilie 2018.

Busteni. Centrul Cultural „Aurel Stroe”.

Cea mai tare dezbatere la care am asistat in ultimii ani. Si de bine si de mai putin bine 🙂

A fost o dezbatere rationala, ramane de vazut ce va fi trecut in noul Plan. Pentru ca, asa cum multi au observat, planul postat pe site-ul Ministerului Mediului este acelasi dintotdeauna. Altfel spus, orice modificare trimisa sau propusa anterior de cetateni sau autoritati, nu a fost luata in seama. Nefiind trecut nimic in varianta existenta pe site-ul Ministerului, concluzia a fost doar una: lipsa de bun simt si de respect fata de cetateni si autoritati locale. Stiind ca si altii au observat acest lucru, m-am gandit ca va iesi o dezbatere furtunoasa.

Chiar asa a si fost si o sa scriu cateva momente mai importante:

Exista o harta in care s-au facut totusi niste modificari propuse de comunitatile locale, alte persoane etc. Harta nu o au decat Administratia Parcului si cei de la Minister. Nu a fost facuta publica pentru ca e prea mare de incarcat pe site 🙂 Asa s-a zis!!! :))) Asta e pentru cine a iesit din post si are pofta de gogosi. O harta cat de mica putea fi pusa doar sa arati ca tii cont de propuneri.

Sedinta a fost deschisa de doua persoane cu functii de conducere prin Ministerul Mediului, au mai fost primari, parlamentari, cetateni obisnuiti, consilieri, reprezentanti de la Garda de Mediu, Agentii pentru Protectia Mediului, rangerii Parcului, Clubul Alpin Roman etc.

Au lipsit marile ONG-uri de mediu. Eu v-am mai zis ca protectia asta a mediului s-a dus naibii, unii nu au nicio treaba cu ea, altii se folosesc de anumite aspecte pentru a castiga aderenti la cauza lor. Au fost inscrisi la cuvant cei de la Agent Green dar nu a aparut nimeni la microfon. E logic si de ce, pentru cine vede putin mai departe de joaca de-a protectia mediului.

S-a aflat cu aceasta ocazie cate probleme au comunitatile… din care una majora este aceea a aductiunilor si captarilor de apa. Unele captari sunt de pe la 1900, cea mai recenta este din anul 1979.

Se pare ca se va interveni pana la urma la speciile urs si mistret pentru ca atunci cand efectivul optim este cu mult depasit nu ai cum sa mai pui problema protejarii. Interventie adica vanatoare ca e plina padurea de ursi si mistreti.

Directorul Parcului, d-l Iuncu, spunea ca relocarea nu mai e o solutie, aceasta fiind in ultimul an un proces continuu fara rezultat. Nu mai ai unde sa mai duci atatea animale.

Comunitatile locale si institutiile sunt in proportie covarsitoare pentru reducerea nr. acestor animale. Sunt prea multe, sa ramana efectivul optim… Vor plange si vor inteti Facebook-ul unii ecologisti care nu inteleg ca protectia mediului se face inclusiv prin vanatoare, dar oameni si animale nu pot imparti si strazile. Eu nici nu discut si nici public comentariile celor care nu cunosc problematica Bucegilor si plang de mila animalelor, asezand mai presus ursul decat omul.

Primaria Moroieni se pare ca a impus o taxa de 2 lei pe hectar de padure/pasune pentru pompierii voluntari. Prin sala s-au aratat unii ofensati, proprietari de zeci de hectare de padure, ca daca e voluntar de ce sa plateasca…

Ca statul nu plateste despagubiri celor care au terenuri, paduri in Parcul Natural Bucegi, ca este un abuz si o nationalizare mascata. Cei din Minister incearca sa rezolve aceste probleme si au prezentat solutii si avansat termene.

Circa 41% din Parcul Natural Bucegi o reprezinta proprietatea privata si unii dintre proprietari s-au aratat ofensati ca nu au fost consultati/chemati sa propuna/sa auda ce se discuta in legatura cu noul Plan.

Limitele ariei protejate nu corespund cerintelor comuntitatii locale.

Absolut toata discutia a fost in jurul zonarii si a limitelor Parcului.

Cea mai argumentata sustinere in cadrul aceste dezbaterii a fost a Busteniului. D-l Marian Ilie care a reprezentat orasul, a venit alaturi de colegii sai cu toate argumentele si schitele necesare.

Primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea a avut niste interventii deosebite, spunand ca nu se respecta PUG-ul orasului, ca sunt cartiere cu vile in interiorul Parcului, ca o telegondola nu figureaza in plan. A sustinut pe buna dreptate, ca este la a treia dezbatere acest Plan si in el nu a fost operata vreo modificare propusa.

D-l Iuncu a mai spus ca principalul scop al Planului este protejarea mediului si, foarte interesant, ca nu exista niciun document care sa ateste ca Sfinxul e monument si ca se incearca prin acest Plan…

O intreaga problematica a fost ridicata tot din cauza limitelor Parcului si a altor erori, de catre fosta sefa de la APIA Prahova.

Zonele Parcului, pentru cei care nu le stiu, sunt:

Zona de Dezvoltare Durabila (aici se aplica proiecte turistice), Zona de Management Durabil (valorificarea resurselor naturale), Zona de Protectie Integrala (sunt restrictii majore de exploatare a resurselor), Zona de Protectie Stricta (unde sunt permise doar activitati non-invazive).

Mai departe, nu are rost sa insir imagini, ci niste filmulete cu protagonistii:

Primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea

D-l Horia Iuncu vorbind pe marginea observatiilor facute de cei prezenti.

APIA, pasunile si pastorii…

Un proprietar de teren intreaba de ce terenul lui a fost introdus in zona de protectie integrala si de ce hotararile Consiliului Stiintific nu sunt publice. Treaba e veche de cand lumea, politica Administratiei Parcului in materie de documente este una de netransparenta totala. Si acest lucru se intoarce mereu in timp impotriva institutiei, eclipsand lucrurile bune pe care le face A.P.N.B. In filmare, cel care raspunde este presedintele Consiliului Stiintific al Parcului, d-l Cristian Goran.

Concluzia majoritara este ca nu se vor pune in practica prea multe modificari.

Din punctul meu de vedere, dezbaterea aceasta mai trebuie urmata de o alta, sa se vada daca s-au operat modificari si sa fie toti cei care au legatura cu aria protejata prezenti. Nu i-am vazut pe cei de la Moroieni, de la C.J. Dambovita, era d-l Vestea de la Brasov… nici pe cei de la Asociatia Pestera-Padina, nici cabanieri, nici transportatori 4×4. Comunicarea Ministerului Mediului cu cei mentionati a fost dezastruoasa de niciunul nu a fost prezent. Mai degraba, nu cunosc realitatile din Parc. Probabil, va trebui contestata aceasta dezbatere, tocmai pentru a veni toata lumea interesata si a se verifica daca modificarile au fost trecute in Plan. Iar ce nu este trecut, trebuie explicat argumentat ce ratiuni au stat la baza. Nu merge asa, eu iti propun, tu te faci ca asculti, apoi pleci si aia e…. vedem dupa aprobare daca apar si eu sau nu. Desi multi se asteptau ca senatorul zonei, d-l Savin, sa vina si sa dreaga nu mai stiu ce, omul a fost foarte rational si a explicat argumentat de ce este nevoie de unele modificari la Plan. Dumnealui, primarul din Sinaia, d-l Marian Ilie, d-l Iuncu… au avut niste prestatii civilizate.

Personal, sunt de parere ca acest plan nu armonizeaza protectia mediului cu interesele comunitatilor. Nu cred ca a fost toata lumea interesata consultata. Nu cred ca vor fi operate la Plan modificari serioase. Mai mult de atat, nu e nimic in plan care sa puna bazele unei dezvoltari viitoare a ariei protejate. Intentiile Administratiei Parcului sunt evident pozitive, nu cred ca poate cineva crede altceva, dar se merge excesiv pe conservare/protectie. Evolutia societatii si a unor segmente economice nu vor fi oprite ca delimitezi o zona de alta… In opinia mea, acest plan trebuie sa preintampine niste provocari de peste 2-3 ani si sa creeze infrastructura pentru anumite activitati. Cand omul dintr-o comunitate are un serviciu, un anumit nivel de trai, se va implica in protejarea mediului. Cata vreme nu are, este la limita subzistentei sau a legii, putin ii va pasa de mediu. Va fura lemn si orice poate fi valorificat, va duce gunoiul in padure, pentru ca nu-l intereseaza. Ca sa iasa un Plan echitabil, e nevoie de multa, multa munca si de transparenta, ca sa nu se spuna apoi ca nu s-a stiut, ca nu a fost X ascultat. Asta daca vrei sa faci lucrurile profesionist, corect si durabil.

Lucrarile de interes public desfasurate in ariile protejate: opinii si textul noului proiect de lege

Cred ca de motto ar fi bun: „Isteria domina Romania!”

De ce este necesara isteria? Pentru a ne convinge pe noi insine si pe cat mai multi, sa consideram o minciuna drept adevar. A publicat Vlad Cosma niste inregistrari si gata, „mama, ce-au facut procurorii!!!” Imediat, oricine are un dosar se baga si el in schema si incepe sa faca galagie. E clar, la toti ni s-au fabricat dosare. Asa nu se mai poate, trebuie facut ceva! Televiziunile reiau inregistrarile, interpreteaza orice detaliu, ii construiesc context, deduc tot felul de tampenii si rezultatul este ca in cateva zile ai o isterie nationala. La rece daca judeci, nu e nimic serios si totul este un glont orb tras spre justitie. Singura incarcatura serioasa este data de greutatea numelor celor care ies in fata si se arata „stupefiati”. In rest, este o regie de doi bani, pe care o intelege orice om sanatos la cap.

Pe 21.02.2018, un proiect de lege care urmareste sa modifice Legea 51/2006 referitoare la serviciile comunitare de interes public, a trecut la „foc automat” prin Senat. Daca ne uitam un pic, respectiva lege a fost mereu modificata si completata de-a lungul vremii prin tot felul de initiative. Intotdeauna cand avem o lege restrictiva, in sensul ca nu se potriveste cu anumite interese, trebuie neaparat sa dam inca o lege sau cate sunt nevoie, pana cand iese cum dorim. Asta se intampla de peste 25 de ani…

Daca ne uitam la proiectul nou trecut prin Senat, despre cum se doreste scoaterea unor terenuri din ariile protejate pentru a se desfasura pe acestea anumite lucrari de interes public, remarcam cine a votat. Adica sunt de la aproape toate partidele. Deci, nu mai poti spune „ca uite ce face PSD-ul!” 🙂 cum e la moda. Pentru ca aici sunt si ALDE, si UDMR si PMP, si PNL. Cand se asociaza atatea partide, oare mai spui „ciuma rosie”, „penalii” si etc? Trebuie sa privesti mai atent problema. Dar, putini mai cerceteaza ce este in spatele initiativei atator parlamentari si, intr-o secunda, au dat verdictul. Proiectul e asadar munitie pentru cealalta tabara si deja ne bagam intr-o alta isterie nationala. Refrenul este ca se distrug ariile protejate, atatea cate au mai ramas, ca astia nu respecta nimic, ca vai de soarta noastra… ONG-urile mari de mediu deja au dat-o in drama nationala totala.

Se poate face insa si o paralela… sunt pe scena tarii diferiti actori, ba politici, ba de mediu, in diferite domenii. Prea putini informeaza corect si au scopuri dedicate cetatenilor. In rest, toti manipuleaza, ala e rau, eu sunt bun, ei fura, noi nu. Realitatea este ca de la Revolutie incoace, aproape orice lege are ceva in ea care sa sprijine diferite interese; nu este doar ce pare la prima vedere. Si in cazul de fata este evident adevarul: fara acest proiect de lege, anumite lucrari nu se pot efectua in unele zone datorita statutului acestora.

Insa, pentru a fi pe intelesul tuturor cetatenilor, un proiect de lege trebuie sa urmeze niste pasi, in principal:

– sa fie fundamentat pe exemple clare. Adica dai 3-4 exemple unde astfel de lucrari necesare sunt impiedicate de statutul unor zone.

– verifici ca nu cumva ce pui in noua lege sa incalce prevederi europene de mediu, pentru ca tu ti le-ai insusit din 2007 si e cam nasol sa faci altceva. Sa nu uitam ca legislatia europeana primeaza asupra celei nationale. Daca nu voiai sa te invete altii ce sa faci, nu trebuia sa intri in spatiul comunitar si faceai tu ce voiai. E logic. Cata vreme esti intr-o hora, nu prea poti juca altfel.

– ceri punctul de vedere al specialistilor de mediu, vezi care e cea mai buna varianta astfel incat sa nu distrugi cine stie ce habitate si sa te mai trezesti in cine stie ce alt scandal.

– stabilesti niste parametri: in cazul conductelor de gaz, culoarul are o anumita latime, in cazul conductelor de apa, culoarul are X latime… In cazul de fata se intelege ca vrei sa scoti cat consideri tu necesar 🙂 Un culoar cat o autostrada, poate.

Nici nu poti duce o politica a strutului… ca niciun urs nu se impusca, niciun arbore nu se taie. Utopia aceasta este promovata de marile ONG-uri de mediu de la noi, care fara astfel de prostii si-ar pierde sustinatorii. Controlul faunei se face prin vanatoare/impuscare/selectie cum vrea sa considere fiecare, taierile de padure se deruleaza dupa niste amenajamente. Ca se taie mai mult decat e prevazut, tine de oamenii legii sa constate sau de anumiti ecologisti rationali care stapanesc domeniul. La aceasta ora, trebuie constientizat ca inainte de a se declara arii protejate, in unele zone existau tot felul de sisteme de utilitati: de apa, de gaz… Cu timpul, acestea s-au degradat si daca au unii niste proiecte, acum ce trebuie facut? Sa lasam apa sa se scurga prin conducte sparte? Sa luam ca exemplu conductele din Valea Babei, Izvorul Dorului (Bucegi)… unele sunt facute sita. Nu are cine sa le repare. Daca au bani, nu pot intra in inima padurii cu un utilaj ca e arie protejata, trebuie nu stiu cate avize… deci nu pot respecta niste termene. Ok, e vorba si de urs, dar oamenii? Nu exista cumva o solutie echitabila?? Ma indoiesc ca nu ar fi una!

Prin urmare, din acest punct de vedere, al conductelor uzate, e clar ca trebuie facut ceva. Mai departe, trebuia o dezbatere publica, o intalnire si cu marile ONG-uri de mediu, venit cu exemple clare de situatii unde se impune modificarea acelei legi, cat si cu masuri de reabilitare a mediului dupa lucrari. Pentru ca evident asa cum in oras dupa ce ai spart asfaltul pentru a schimba niste conducte, asfaltezi din nou, si in padure trebuie sa initiezi niste masuri pentru refacerea zonei traversate de conducte. In cadrul unei astfel de dezbateri, cand vii cu temele facute, poti arata obtuzitatea celeilalte tabere. E usor sa demonstrezi ca unii tin cu animalele in detrimentul oamenilor. Dar cand treci proiectul de o asemenea maniera, ti-ai creat din start o opozitie peste tot, fiindca se subintelege ca vrei demararea lucrarilor sub orice forma, pentru ca ai niste interese specifice. Oricine asta intelege, oricat ai vorbi de interesul comunitatilor. Deci tu poate ai un proiect bun, dar strecurandu-l asa, fara sa spui nimic despre masurile de protectie a mediului, fara sa dai exemple… nu e deloc in regula.

Te mai gandesti si la microhidrocentralele de pe rauri, parca pe Jiu era un proiect in derulare, mereu contestat/stopat, de vreo 150 milioane de euro. Pai din astia daca jumatate nu au destinatari, nu stiu ce sa mai zic… si cand ai niste milioane de euro ai tai, altfel se vede lumea…mai ales in RO. Ceea ce este o greseala evident. Sunt poate multi si saraci dar nu toti sunt si prosti, oricate campanii media ai face. Societatea romaneasca nu mai evolueaza singular ci alaturi de cele europene. S-a dus vremea cand banii iti dadeau puterea si controlai totul din umbra. A se vedea cazurile Vantu, Voiculescu, Liviu Dragnea cu cei doi prim-ministri. Mai bine „te cobori” la nivelul societatii si vii cu masuri pentru si intelese de toata lumea. Altfel, oamenii iti ies in strada.

O alta problema pe care eu o vad este daca nu cumva suprafetele scoase sub acest pretext din ariile protejate, temporar sau definitiv, nu pot fi folosite ulterior si in alte situatii/proiecte etc.  E clar ca o astfel de suprafata va avea santul conductei si drum de acces, poate si constructii cu un anumit rol ce pot fi usor transformate. Deci, ai o banda continua intr-o arie protejata care fragmenteaza habitatele…

Iata mai jos si proiectul de lege aprobat, sursa fiind: https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=20891

Am postat toate aceste capturi plus link sursa pentru a trage fiecare concluzii… tot se spune ca proiectul nu are aviz de la Comisia de Mediu, una, alta, in special pe Facebook. Unde fiecare este mai informat ca altul si sfarsesc in a obosi comentand sau semnand petitii pe care nu le vor baga cei abilitati in seama.

Codul Silvic, din modificare in modificare, si impactul pentru Parcul Natural Bucegi

Miercuri, 17.09.2014, Senatul a trecut la modificarea Codului Silvic, evident ca nu s-a tinut cont de propunerile facute de fostul ministru al Apelor si Padurilor, Lucia Varga. Hotii nu au cum sa dea peste mana altor hoti, cand ei au avut campanii electorale finantate din bani ce miros a rasina si a rumegus. Exista o singura modificare de luat in seama, cu un real impact, in rest, ce s-a modificat, nu are mare importanta, in sensul ca nu sunt masuri stricte de protectie, ci mai degraba inlesnesc pe cate unii sa-si ridice case la marginea padurii… cu aceasta prevedere, multi vor rasufla linistiti… cati nu au case ilegal construite chiar in fondul forestier?!

Propunerea prin care statul era obligat sa impadureasca 2 milioane de hectare in 20 ani, a fost si ea introdusa in sensul vazut de senatori, adica, de ce 2 milioane, cand putem doar unul…  Perdelele forestiere nu mai fac parte din fondul forestier, asa ca acolo unde mai exista copaci pe marginea drumurilor, pot fi taiati oricand de autoritatile locale… „sa nu cada pe cineva”! Se va putea construi la circa 50 metri distanta fata de limita padurii, insa peste tot prin Bucegi, Valea Prahovei, Valea Ialomitei, zona Bran-Moeciu, veti gasi o multime de vile prin padure…deja! Partea buna, cum spuneam mai sus, este ca Jandarmeria va putea controla din nou, dupa cativa ani, transporturile lemnoase. Apare denumirea de „Padure-Parc” , adica va fi la latitudinea administratorului sau a proprietarului sa amenajeze alei, banci, sa traga curent electric, sa monteze mici constructii…buna afacere si asta pentru unii, nu pentru mediu.

Legat de exploatarea forestiera, trebuie sa aduc in atentie un comentariu, facut in anul 2013 pentru Hotnews, de catre un om de afaceri din acest domeniu. Acesta se numeste Traian Larionesei si conduce un grup de firme de exploatare si prelucrare a lemnului, are 600 de angajati si avea o cifra de afaceri de 32 milioane de euro. Aceste date, coroborate cu exprimarile dumnealui de mai jos, creioneaza, pana si celui mai mare sceptic, realitatea din padurile Romaniei, cate au mai ramas:

„Nimeni nu fura din padure fara stirea cuiva. Asta, cu furatul lemnului, este o poezie care o spun toti ca sa treaca si sa se accepte. La ora actuala, cei mai mari hoti de padure sunt silvicultorii. Fara stirea lor, nu se misca nimic. Daca pe viitor le mai dai si ce muncesti tu sa vanda, dati-mi voie sa va spun ca e greu. Daca o partida este de 2.000 de mc, eu o tai in rampa si padurarul intocmeste avize, el scrie ce vrea. Aia se factureaza. Si poate el are alte interese. El trebuie sa faca alte lucruri, sa planteze, sa ingrijeasca padurea, nu sa vanda. Ramane treaba lui nefacuta”.

In ceea ce priveste Parcul Natural Bucegi, exceptand  zona muntelui Gutanu, unde s-a taiat cat se vede cu ochii, taierile de padure nu sunt atat de dese si nu este ca in alte paduri, de exemplu, din zona muntilor Baiului, unde se scoate lemn cat se poate de mult. In Bucegi, lucrurile stau prost in urmatoarele puncte:

1. Zona drumului de acces spre Gura Diham, pe stanga,cum mergi, este Parcul Natural. Acolo s-au facut ravagii si nimeni nu a fost tras la raspundere. Pe dreapta este culmea impadurita cunoscuta sub denumirea de Muchea Lunga. Foarte putini stiu ca face parte, de asemenea, din situl Natura 2000, insa ocolul silvic o exploateaza ca pe orice padure.

2. Zona Glajeriei:

1

2

5Poze trimise de Gabriel Balas. Si in anul 2013 am facut o sesizare pe baza celor vazute in zona Glajeriei-Diham, dar totul era in regula 😉 Spunea prietenul Gabriel ca la intersectia celui de-al doilea drum forestier cu traseul spre Malaiesti, deci nu primul de la apa, se gasesc niste paleti de caramida si bca… deci, fie cineva vrea sa ridice ceva pe acolo, ilegal, evident, dar nu te intreaba nimeni nimic daca ai vorbit cu cine trebuie, fie sunt carate la cabana Malaiesti, desi este mai greu de crezut.

3. Drumul forestier Vanturis este de-a dreptul bombardat. Iti trebuie un tanc ca sa mai intri pe acolo… un dezastru perpetuat an de an, pentru ca pe exploatatori, oriunde ar fi ei, nu-i obliga nimeni sa repare drumul, sa stranga crengile, sa lase zona curata. Acestia extrag lemnul bun si atat, in spate ramane totul distrus, nici nimeni nu a plantat ceva… poate un caz izolat la 100 sa se fi intamplat asa ceva. Prin hartii, probabil, apar ca s-au facut chestiile astea.

4. Valea Ialomitei, atat pana la cabana Vanatorul, sau fosta cabana, mai bine zis, si ma refer la transporturile de lemne ce curg dinspre Cheile Rateiului, cat si aferent DJ 714.

Totusi, aceste taieri nu aduc in niciun caz cu ce vedem la televizor prin alti munti. Atat cat se poate si cat sunt lasati, cei de la Administratia Parcului Natural Bucegi si unii de prin ocoalele silvice, isi mai fac si treaba.

Cea mai tare masura care a fost luata insa in Valea Prahovei, nu stiu cum sa o numesc, rasu’-plansu’, habar nu am, ma uit la ea asa tamp 🙂 Cum sa incep mai bine? :):)

Primaria de la Azuga a fost castigata in anul 2012 de un reprezentant al unui partid ecologist. Bine, acel reprezentant nu avea niciun trecut ecologist,dar nu asta este important.

La sfarsitul anului 2013, primarul din Azuga, dl. Samson… si Consiliul Local 🙂 a luat/au luat niste masuri interesante, concretizate prin doua hotarari de consiliu local. Prima prevede ca drumurile forestiere de pe Valea Azugii sa treaca la Primarie, si a doua, aceasta de mai jos:

7Nimic fara…Mine. Sau fara noi. Deci, despre orice exploatare de lemn din Azuga are stiinta si dl. Primar… si cum se mai taie pe acolo!… se afla sub privirea atenta a dansului si a consilierilor 🙂 Adica, nu este deloc in regula sa se aseze doar cate unii la… masa lemnoasa 🙂 Trebuie un control, altfel se duc de rapa lucrurile, pardon, padurile. Nu uitati ca la Azuga, Clabucetele Taurului si al Azugii fac parte tot din situl Natura 2000, doar ca nimeni nu doreste sa si respecte legea in acest sens. Muchea Lunga, plus cele doua culmi mentionate un rand mai sus, sunt parti din situl Natura 2000 Bucegi, care inglobeaza si Parcul Natural Bucegi.  Teoretic si in mod normal, ar trebui ca Parcul sa se suprapuna cu situl Natura, practic sunt tot felul de impedimente… nu s-a dorit acest lucru de la inceput. Daca se va dori acest lucru, atunci suprafete importante ar trece sub controlul Adiministratiei Parcului Natural Bucegi. Limitele sitului ajung pana la unitatea militara din Predeal, pana la valea Azugii, iar spre sud, pana aproape de schitul Lespezi din Posada. Situl exista din 2007 si inca nimeni nu se preocupa de administrarea acestuia ca si arie cu un anume statut de protectie!

pepiniera naturalaPepiniera naturala