Restaurarea bisericii fostului schit Lespezi

Eu o mai numesc si biserica spatarului Draghici Cantacuzino. Piatra de temelie a fost pusa in anul 1661.

Dupa vreo 14 ani de incercari, cei de la parohia schitului Lespezi, au reusit sa acceseze fonduri si sa porneasca acum, in primavara anului 2019, restaurarea monumentului istoric.

Trebuia sa trec si eu pe acolo ca sa vad zidurile originale si orice altceva…

Urcand spre fostul schit

Tencuiala celei mai vechi biserici din Valea Superioara a Prahovei a fost indepartata.

Trecem peste „valuare”

Prima impresie conteaza… dar nu mereu 🙂 Pe panou nu sunt trecute anumite date despre cine realizeaza restaurarea insa, in apropiere, gasim si ceva ce tine de o anumita „privire”. Crucea veche de la intrarea in curte a fost acoperita… ceea ce este foarte bine.

Biserica

Sus, pictura lui Parvu Mutu

Pot sta mult si bine sa privesc aceste ziduri 🙂

O poveste pe care nu am cum sa o ratez.

Voi mai reveni.

Se vedea o linie prin iarba… Ma uit putin surprins cat de mult a mers o cartita sau un soarece pe sub pamant.

Insa, era altceva…

Era de fapt o autostrada de furnici…

A doua zi, a treia zi

„Cat poate sa tina si Pastele acesta!” De cam vineri dupa-amiaza asa, incepe lumea sa se pregateasca. Si vine sambata, duminica, luni si marti. Miercuri se reiau treburile. Bine, pentru altii s-au reluat de ieri. Interesant mi se pare ca marea-marea majoritate 🙂 nu mai face nimic in aceste zile… doar se pregateste pentru… festin 🙂 Mi se pare foarte amuzant. Pentru mine au fost trei zile diferite dar perfecte: duminica, luni, marti. Duminica am dat Cezarului ce este al Cezarului, cum se spune, si am fost la manastirea Pestera Ialomitei… a fost o zi cum greu se poate relata. Luni… iesire la padure, socializare cu lupii 🙂 🙂 oameni si discutii intr-un cadru superb.

drum prin padure

SAMSUNG

pe langa focFestin 🙂 pe masa, pe foc, pe banci… dezordine culinara 🙂

SAMSUNGPrin iarba am descoperit sute de furnici… care nu deranjau 🙂 Deci alte vietati nu aveau cum sa mai fie prin iarba… sigur la cate musuroaie erau, furnicile acelea au capturat orice. Asa ca am stat linistiti la soare 🙂 Sub un mic arbust erau furnici mari negre si cu un pic de roscat… nu departe un musuroi cu furnici negre de talie mijlocie si la vreo 50 cm de acesta, alt musuroi de furnici mici negre… tot o ierarhie.

festin 2Cam asa s-a derulat ziua de luni… cu focuri, floricele, la soare, multa lume, distractie, festin 🙂 Ziua de marti a venit cu altceva: o drumetie prin locuri mai salbatice, cu urcat de pante inclinate, observatii faunistice, nelipsitul foc, poze, ciripit de pasarele… si liniste totala!

cursIntai urcarea s-a facut pe langa un curs de apa

SAMSUNGA fost un fag frumos…

SAMSUNGSa tot mergi prin asemenea padure

padure 1

9Am reusit sa vedem fara sa fim vazuti caprioare si mistreti… destul de departe, fara sanse pentru aparatul foto din cauza desisului. Totusi, a fost si un mistret mare care nu stiu de unde a tasnit dar a trecut ca o sageata prin spatele nostru.

pasuneAm iesit din padure… sa vedem si cum stau lucrurile pe la golul alpin. Observasem circa 12 caprioare pana la acest moment cu tot cu iezi… si in doua locuri urmele lupilor ce infruptasera dintr-un mistret, mai multe urme de cerbi.

11Urmele unui Mos Martin ce coborase agale spre padure

peisajTrebuia si noi sa ne oprim… si in acest loc am zis eu ca este cel mai potrivit. Sa stai intr-o liniste perfecta, sub crengile acestea ca niste arcade, parea foarte potrivit. In dreapta, era un fag uscat, doborat de cine stie cand, de vant. Deci peisaj era, liniste, lemne erau la indemana si nu trebuia depus mare efort 🙂

SAMSUNGFocul l-am aprins repede langa un mic lemn putred cu muschi pe el… si la vreo 2-3 metri de un petec de zapada. Prin urmare, totul era primitor, usor de controlat, de facut.

SAMSUNGAveam o pofta de mici… la cati am fost cu o zi inainte, nici nu stiu daca am facut si mici 🙂 Si am ramas cu pofta… insa, de data aceasta, a fost o prioritate… asta este o culoare care imi place, la mici ma refer. Cred ca doar eu am mancat 10 mici acolo, in ciripit de pasarele… prea era decorul primitor 🙂

SAMSUNGSi mai spre sfarsit, am pus zapada peste jar… fara bataie de cap, mai multi pumni de zapada si gata. Am parlit noi si un pic din muschiul de pe lemnul acela putrezit, dar na, a fost pentru o cauza nobila 🙂 Ce i se pare nobil fiecaruia. Oricum, focul se stinsese si fara sa mai punem zapada, insa intotdeauna doua masuri de siguranta sunt mai bune decat una.

SAMSUNG

SAMSUNGM-am intrebat deseori cat poate trai o astfel de ciuperca? Vreo 5 ani cred…

SAMSUNG

SAMSUNGPe langa apa am urcat, pe langa apa ne-am intors

20Cand s-a vazut mai bine, am facut si o poza cu partea nordica a Busteniului Au fost trei zile frumoase in felul lor… Vineri ar fi sarbatoare din nou 🙂 si vor alti prieteni sa mearga dupa coarne de cerb. Fiecare cu propriile fixuri… o sa-i duc ca le-am promis. Eu sper sa nu gasesc vreun corn, ca sa nu car de el toata padurea, neavand ce face cu asa ceva. Gasisem un corn prin muntii Baiului acum vreo 3 ani… si tot ma impiedicam de el prin casa. Il mutam de colo-colo, ma enerva ca nu se potrivea in camera… nu mai stiu pe unde este ca nu l-am mai vazut de mult timp… acum mi-am amintit, ori l-am aruncat, ori l-am dat cuiva. Mai vad pe cate un cetatean ca umbla prin oras cu coarne de cerb de vanzare… nu am reusit niciodata sa inteleg utilitatea, de ce sa cumperi, ca sa faci ce? E loc pentru fixurile fiecaruia 🙂

Completare pentru Guest, 16.04.2015:

Aveam si o poza cu ce mai fac unii, pe la noi, cu coarne de cerb. Evident ca iti trebuie foarte multe 🙂

coarne