Traim intr-o tara nesigura; atunci cand cu legea in mana treci de cealalta parte a baricadei

Intentionam sa scriu ceva despre proiectele din Bucegi, probabil maine sau poimaine voi scrie… Aman putin pentru ca am vazut mai devreme 2 stiri incredibile.

Prima:

Comisarului Traian Berbeceanu, un om care a impresionat o tara intreaga prin devotamentul sau fata de lege, i se face in sfarsit dreptate. Toti cei care l-au cercetat sunt acum sub urmarire penala, pentru ca i-au fabricat un dosar, pentru ca l-au invinuit pe nedrept. Exact ca in serialul „La Piovra”. Bine ca mai avem oameni cu respect fata de lege si incep sa corecteze aceasta situatie.

Deci, procurorul sef al DIICOT Alba si alti colegi i-au intins omului acesta o capcana, astfel incat sa nu mai fie crezut de nimeni. Va dati seama ce poti face cand ai legea pe mana si cand gandesti intr-un asemenea mod. Cine stie cate abuzuri si cati oameni au nenorocit de-a lungul carierei lor. Astia chiar ar merita orice pedeapsa…  mai jos link-ul cu stirea:

http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-16856523-procurorul-sef-diicot-alba-urmarit-penal-diicot-pentru-nereguli-grave-dosarul-traian-berbeceanu.htm

iA doua stire: De curand, cel mult 10 zile, camerele de supraveghere din interiorul Politiei Municipale din Piatra Neamt l-au surprins pe seful acestei institutii pe cand batea o copila de 14 ani. Atentie, imaginile sunt violente… este incredibil, un sef de politie, bate cu piciorul si palmele o copila, care indiferent cum era ea sau ce facuse nu trebuia astfel maltratata.

Ramai fara cuvinte, o loveste ca pe un caine… si ala este sef de politie, inca mai este. Acum nu stiu daca era o fata sau un baiat, se pare insa ca este totusi o fata.  Remarcati forta unui barbat adult fata de un copil, pentru ca nu o atinge usor, o bate zdravan. Ar trebui dat afara din Politie, ce sa caute un asemenea animal in randul acestei institutii???

Astfel de oameni, ca aceia de la Alba-Iulia sau Piatra Neamt, trebuie sa apere cetatenii, valorile democratiei, au legea pe mana…

PLATITI DIN BANII PUBLICI SA FABRICE DOSARE…

SA FRATERNIZEZE CU INTERLOPII…

SI SA BATA COPII!

Ce mizerabili!

Felicitari aceluia, acelora, care au avut curajul sa posteze filmarea si sa anunte Ministerul. Poate isi face cineva pomana cu „seful de politie” si-l trimite unde-i este locul. Intr-o padure, intr-o puscarie, la zoo… sa se simta omul in largul sau. Personal sunt de acord cu folosirea fortei fata de interlopi periculosi, huligani, pe unde-i prinde politia pe acolo sa-i bata bine, pe la meciuri de fotbal, etc… dar nu exista nicio justificare sa bati un copil in sectia de politie.

Doua proiecte. Astazi al doilea: Comunitatea Bucegilor

Proiectul Comunitatea Bucegilor

Nu se asteptau poate prea multi la acest lucru. Intrucat multi iubesc Bucegii, acest Parc Natural intins pe 300 km, si este evident ca mai multi inseamna mai multa forta si mai multe sanse de reusita, m-am gandit cum sa ne coordonam 😉

Astfel ca,

Incepand de astazi, cam oricine doreste, se poate inscrie in ceea ce o sa denumim Comunitatea Bucegilor.

Iata ce presupune acest lucru:

–         scopul principal consta in actiuni de protejare a patrimoniului natural gazduit de muntii Bucegii, promovarea potentialului turistic, sprijinirea activitatilor traditionale si a dezvoltarii durabile

–         in cadrul acestui blog am deschis o pagina denumita Comunitatea Bucegilor. In acel loc oricine are tangenta cu Bucegii, poate posta un comentariu si astfel se poate inscrie. Adica aici:

https://buceginatura2000.wordpress.com/comunitatea-bucegilor/

–         cei care doresc sa fie membri nu trimit niciun fel de date personale

–         cei inscrisi trebuie sa-si faca doar o adresa de mail noua, exclusiv pentru acest proiect de protejare a Parcului Natural. Acea adresa va fi ulterior cunoscuta de toti membrii

–         calitatea de membru nu este conditionata de plata vreunei sume de bani

–         la primul semn ca un membru strange date personale, incearca sa afle cine sunt ceilalti, respectivul va fi exclus

–         membrii pot relationa intre ei, pot face schimb de informatii de mediu

–         nimeni nu da ordine cuiva

–         mai multi membri pot decide excluderea altuia care foloseste un limbaj nepotrivit

–         oricine poate renunta oricand la calitatea de membru, dar nu oricine se mai poate intoarce

Cum functioneaza:

Eu reprezint interfata, merg in teren, initiez actiunea, ii dau o forma, dupa care o distribui celorlalti prin email. In acelasi timp, la toti odata. De aceea, cer adrese noi.

Ulterior, cine are ceva de spus pe marginea acesteia, o spune. Cand va fi o forma finala o vom publica pe:

http://comunitateabucegilor.wordpress.com/

Imediat dupa publicare toti membrii trebuie sa-si manifeste sustinerea prin postarea unui comentariu de genul “Sustin petitia” etc, fiecare scrie ce doreste.

De pe adresa mea de email, cunoscuta autoritatilor de mediu trimit petitia/sesizarea/cererea in format Word sau PDF si atasez capturi de pe blog.

Una este cand trimiti de unul singur o cerere pentru accesul la informatii de interes public, o sesizare, etc si altceva cand o sustin cateva zeci de persoane. Rezultatul autoritatilor va fi forwardat tuturor membrilor.

foto

Exista si o conditie de baza. Eu decid cine poate fi si cine nu poate fi membru. In principiu, orice iubitor al muntelui. Dar, nu poate fi cineva membru daca nu poate dovedi ca este bineintentionat. Vreau sa spun ca nu se poate da oricine iubitor al muntelui si strecura in comunitatea aceasta cu alt scop. Adica nu poate aparea cineva din neant, despre care nu stie nimeni nimic si sa devina membru imediat.

Nu ne-am nascut toti ieri!

As da un exemplu, pentru ca imi este cel mai la indemana si mi se pare cel mai potrivit.

Supernaturalvibes! Nimeni nu stie cine este, dar de peste un an de zile este prezent pe blogul Bucegilor si a spus foarte multe. Este evident ca in acest caz nu exista temeri, intrebari, nu este importanta identitatea acestuia. Devine membru din start, fara nicio obiectie.

Altele:

Nu trebuie neaparat sa fii membru ca sa sustii anumite actiuni. Este de ajuns un comentariu pe acel blog. Oficial, proiectul acesta va demara pe 12 aprilie.

Nu este nicio problema daca unii aleg sa-si foloseasca identitatile reale sau acelea virtuale care i-au consacrat.

Mie nu-mi trebuie datele personale ale cuiva. Sunt oameni care iubesc muntele si nu se pot exprima cum ar trebui pentru ca daca s-ar sti numele lor, ar avea probleme in viata reala.

Nu facem gesturi teatrale, de eroism, chestii de genul “ca nu imi pasa, nu are cine si ce sa-mi faca”. Actionam inteligent, constant, tenace, cu forta si cu respectarea legilor.

Oricine doreste sa ne intalnim si in particular, la vreo sedinta, ne vom intalni. Cu trecerea timpului, de va fi nevoie, aceasta initiativa va fi upgradata, in functie de vointa membrilor.

Lista cu propuneri este deschisa. De asemenea lista cu membri. Nu adresez invitatii nimanui pentru ca nu vreau sa oblig in vreun fel pe cineva.

Cred ca am spus destul de clar ce inseamna sa faci parte din Comunitatea Bucegilor: iti dai cu parerea, interactionezi daca vrei cu altii, postezi comentarii, nu ai obligatii, contribui la protectia Bucegilor. Nu este mare lucru, dar conteaza. Mai multi contam.

Si o dedicatie, o piesa care mie imi place foarte mult 🙂

Oamenii Bucegilor (I)

Aceasta este rubrica pe care am propus-o in locul aceleia cu „Vinerea muzicala”. Unora nu le-a placut ca am scos „Vinerea” dar eu zic ca 10 editii a ajuns…probabil din iunie va mai apare.

Altii, au tot intrebat ce si cand scrii altceva, ca am zis eu de o rubrica noua…ideea este ca  lucrurile nu se asezau cum vroiam, imi trebuia ceva inedit ca sa o incep, dupa cum va dati seama ineditul s-a produs astazi…deci am inceput o alta rubrica.

Voi poza si voi scrie povestile pe scurt ale celor intalniti de mine pe cararile Bucegilor…acum sa nu credeti ca merg la Babele intr-o zi de vara si fac poze la sutele de persoane de pe acolo…trebuie sa fie ceva mai original 🙂

Ideea este de a prezenta si altora nu doar opiniile mele despre Bucegi ci si ale celor care-i colinda, vreau sa le aflu motivatia, ratiunea, felul de a gandi, etc…si sa le scriu aici 🙂

Astazi deschid rubrica -care nu va avea o data fixa, poate fi saptamanala sau la cateva zile- cu doamne in varsta intalnite prin Bucegi.

Vremea astazi pe munte a fost astfel: mai sus de 1500 m ningea si sufla vantul, iar mai jos de aceasta altitudine ningea iar vantul era mai bland. Putini turisti prin zona Sinaia-Stana Regala-Cota 1400 urcand sau coborand pe jos…poate si pentru ca au fost speriati de vreme si de drumuri. Cum urcam noi pe drumul vechi al Cotei 1400, mult mai jos de Schitul Sf. Ana am vazut doua persoane coborand. Drumul nu este circulat decat de snowmobile deci va dati seama ca si zapada este destul de mare.

Cand ne-am intalnit cu doua femei in varsta…deci gata sosise momentul. Cateva vorbe, liber la poze si acum sa va spun cate ceva despre dumnealor.

Sunt din Bucuresti, cea mai in varsta are 77 de ani, colinda Bucegii si nu numai, se trezesc de la 4 dimineata pentru a prinde un Regio de 6 si a ajunge in Valea Prahovei pe la ora 9. Se mirau ca nu mai sunt tineri prea multi care sa mearga si acum iarna pe munte…normal ca iti trebuie plamani si picioare ca sa ajungi si pe munte, or multi daca urca scarile la un bloc sunt terminati.

Sfatul doamnei in varsta pentru lume? „Mergeti pe munte ca inseamna sanatate, eu prefer sa dau banii pe tren decat pe medicamente sau la doctor”. Bineinteles ca aceste cuvinte nu inseamna ceva pentru persoane care asociaza muntele cu pericol, urcus, stanci si ursi la tot pasul. Mai sunt cate unii care considera ca intr-o vara mergi de cateva ori prin Bucegi si-i cunosti…eu ce sa va spun…ca nu va ajung doi ani sa cunoasteti jumatate din ei. Ma refer nu doar la trasee turistice, brane, vai, ci la tot ce inseamna viata pe Bucegi.

Unii aleg sa se odihneasca stand in casa, muschii, plamanii, creierul se atrofiaza daca nu le dai aer curat, peisaje, ganduri pozitive, miscare, voie buna…altii aleg sa-si refaca fortele…colindand potecile muntilor. A doua zi ultimii sunt mai in forma la job decat primii…si asa va fi mereu…muntele este viata, sanatate, speranta…

Oare ce cauta sute de mii de oameni anual pe Bucegi daca muntele este asa periculos? De ce vin persoane de zeci de ani si de cate ori au ocazia pe munte?

Pentru ca simt forta si energia pe care ti-o da muntele! Bine, nu ma astept sa inteleaga toata lumea ce spun…ma refer la aceia fara niciun scop in viata, cei de prin spatele blocurilor, la cei care se plimba pe strazi ca sa se uite la oameni, la carcotasi pentru care universul este limitat…

Altii inteleg prea bine! O parte din ei sunt mai jos 🙂

Un mic tur de forta :)

Nu am avut cum sa mai scriu pe blog, pur si simplu nu am avut timp…tot felul de treburi apareau continuu, de dimineata pana noaptea…multumesc si in acelasi timp imi cer scuze celor care si-au facut griji si celor carora le-am raspuns tarziu…

Imediat dupa ultimul meu post am adormit. Dimineata suna telefonul de zor, raspund si peste doua ore eram in Sinaia. Am ajuns prin multe locuri de retinut in principal la Stana Regala. Imi place mult locul acela, ma simt bine acolo. Sunt cateva locuri in Bucegi, linistite, calitative… mai jos cateva imagini de la Stana Regala:

Telescopul de pe Stanca Franz Josef, la cateva minute de Stana Regala

Am cumparat doar unul, daca stiam eu ca abia peste atatea zile voi fi liber, luam eu mai multe 🙂

….

Am mers spre Vf. Omu pe la Cerdacul Obarsiei apoi spre Releul Costila si Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman, la intoarcerea la Babele era o coada impresionanta de turisti la telecabina. Oricum nu stateam la rand, asa ca am intrat pe o alta usa, dar eu vazand ce frumos este afara m-a tentat parcurgerea Platoului, asa ca…peste o ora de la Babele eram aproape de Cota 1400. A fost ceva de vis, era foarte cald si nu adia vantul, doar eu prin acele pajisti intinse…jos in Sinaia, am ales sa merg cu prietenii la un gratar si abia seara sa ma duc acasa. Asa s-a facut de ora 20, cand primesc un telefon, imprumutasem un telefon fara cartela dar incarcat. Eu zic bine, si ajung la prietena sotiei ca sa mergem la un Haloween, la vreo 40 km distanta, ma schimb, un dus repede, si fuga …decizii neinspirate.

Babele

Sfinxul

Aici se doreste ridicarea unui schit…nu stiu daca se va ridica, dar parintele Ioanichie de la Schitul Sf. Ana, nu prea-i dadea sanse, sustinea ca este asezat chiar in calea vanturilor

In imaginatia unora acesta este un Icar cazut…de unde? De prin cer, de prin minti, de undeva…

…ajung acasa, dorm cateva ore, schimb cateva vorbe cu sotia care era foarte calma, pusa pe glume cu emigrarea mea prin tari asiatice, mananc ceva si il iau cu mine pe Andrei. In viteza, ma opresc la o vila, stau 15 minute si ajung si la un prieten…plecam apoi cu doua masini spre Lacul Bolboci, o vreme hoinarim pe digul lacului, iar pe la masini, ne saturam de mers cu masina si o luam pe jos pre Cota 1000, ne oprim la Hanul cu Ursi, servim masa, si acasa. Il las pe cel mic la domiciliu si plec cu sotia la prietena ei, a noastra, la plimbare…pe la 10 noaptea m-am luat de citit alt dosar.

Cred ca este singurul loc unde DJ 713 recent asfaltat este mai lat, in rest abia incap doua masini…nici nu cred ca vor trage banda pe mijloc

Andrei…alerga tot timpul, pus pe pozne…aici i se paruse lui ca i se vede umbra jos langa apa 🙂

Ca la malul marii…in vara aici statea lumea pe paturi la soare

Lacul Bolboci, cred ca anul acesta a avut cea mai mica suprafata de cand s-a format

Intre toate acestea, am mai facut si altele… despre astazi nu mai am rabdare sa mai scriu :)))