Drumuri pe la Talea si protest al fermierilor la Comarnic

Talea este o comuna foarte frumoasa, cu oameni harnici, situata la o aruncatura de bat de Comarnic. Din centrul Comarnicului si pana in centrul comunei sunt cel mult 10 km. Oamenii de acolo au fost mereu cunoscuti ca pastori de animale inclusiv pe Bucegi, femei frumoase, barbati muncitori. Comuna este situata… sus, pe un plai. Urci destul de serios pana la ea 🙂 Populatia impartita in doua sate: Plaiu si Talea, este cu putin peste o mie de persoane si e clar ca se cunosc toti 🙂

Localitatea este atestata pe la 1790, dupa cum statea marturie o inscriptie aflata intr-o biserica din lemn care nu stiu daca mai exista astazi. Pe la inceput de secol XX aici, erau tot felul de mestesugari care-si duceau lucrarile, in special vesminte traditionale, la targul din Telega ce avea loc pe 8 noiembrie si 1 ianuarie. Toti locuitorii au fost improprietariti in anul 1864 de Cuza, cu parti din mosia printului Panait Ghica si din mosia Zoei Brancoveanu.

In anul 1865 se infiinteaza prima scoala a localitatii.

Pe mine ma interesa si ma intereseaza care erau drumurile vechi ce legau localitatea de Comarnic, Adunati, Bezdead, daca era drum de caruta… si daca era drum de caruta si spre zona Moroeni-Pietrosita in jud. Dambovita.

Colt din Talea

Colt din Comarnic, cartierul Ghiosesti

Afluent al paraului Belia

Leaota, un colt

Gurguiatu, Plesuva, o parte din Baiului

Si ceva la fel de frumos:

Tot legat de animale… azi, intre orele 10-19, in fata primariei din Comarnic are loc un protest al crescatorilor de animale atat din Comarnic cat si din localitati invecinate. Acestia protesteaza pentru ca autoritatile de mediu nu iau nicio masura impotriva ursilor. Doar la Comarnic sunt pana acum inregistrate 19 atacuri ale ursilor, acestia omorand peste 50 de animale.

Evident, Ministerul Mediului si institutiile sale de frica unor ONG-uri nu aplica legea. Fiindca acestea, cu un scop initial foarte bun, au ajuns ca prin nr. mare de membri sa puna presiune pe cei care reprezinta legea. Multi tineri nemultumiti de mersul societatii, de politica, intelegand ca dreptul la libera exprimare inseamna a injura oricand si pe oricine, au ajuns sa sustina tot felul de aberatii… protejarea fiecarui urs, a fiecarui caine si sa blocheze aplicarea legii prin diferite forme. S-au regasit mai multi in crezuri de genul ca nimeni nu face nimic, se taie padurile, se impusca orice animal, ca autoritatile sunt mana in mana cu hotii. Si astfel, dintr-o initiativa nobila de a stopa taierile ilegale si braconajul, s-a ajuns la sa nu se mai taie nimic, sa nu se mai impuste nimic. Cu timpul, anumite ONG-uri mari de mediu au devenit doar instrumente de presiune pe lege, pe autoritati. Real, in afara de a contesta si protesta, nu fac nimic serios. Iar daca ursii ataca oameni si animale domestice, evident nu trebuie impuscati ca e vina omului 🙂 Asa zic ei! Sunt nenumarate comentarii care sustin ursul si foarte multi gasesc intemeiat atacul acestuia asupra omului. Stai si te intrebi cata ura si frustrare poate fi in cineva astfel incat sa considere justa moartea unui om….

Rezolvarea acestei probleme om-urs, nu consta in explicatia ca omul a distrus habitatele ursilor si ca acum trebuie sa suporte ce a provocat. Chiar daca este asa, chiar daca nu ar fi asa, solutia nu este sa stam sa privim cum ursii ataca oameni si gospodarii. Solutiile sunt impuscarea imediata a oricarui animal salbatic, urs, mistret, ajuns in intravilanul localitatilor si realizarea unui recensamant faunistic real si profesionist care acum nu mai este atat de greu de facut.

Pentru mine, astia care taie la ras tot ce prind sau care impusca orice trece in bataia armei, pusi pe distrugere si inavutire calcand peste orice, ca unii politicieni, sau aceste ong-uri cu aberatiile lor, sunt acelasi lucru, doar ca se manifesta sub diferite forme. Iar aceste forme au aparut datorita slabei eficiente a statului in aplicarea legii. Ai taiat o padure la ras si nu aveai acte, o platesti si mergi si la puscarie. Ai instigat la nerespectarea legii si sunt consecinte ale neaplicarii acesteia din cauza ta, iti iei bocceluta si la puscarie, sa te trezesti. Fermierii nu de proteste trebuie sa se tina ci de plangeri penale contra autoritatilor de mediu si a ong-urilor care pun presiune pe aceste autoritati.

Este chiar stupid ca punctele de vedere ale administratorilor de arii protejate, de fonduri cinegetice, ale ocoalelor si directiilor silvice, ale garzilor de mediu si forestiere, agentiilor de protectie a mediului, specialistilor in flora, fauna, dezastre naturale, inginerilor, academicienilor, primariilor, jandarmilor montani, identice in ceea ce priveste inmultirea unor specii faunistice si pericolul reprezentat de nr. acestora, sa fie motiv de interpretare pentru tot felul de persoane din care majoritatea locuiesc in blocuri, la orase si nu se informeaza decat din postari pe Facebook.

Adica toate aceste autoritati reprezinta hotia, incompetenta, mint permanent doar ca sa se poata taia padurile tarii si impusca toate animalele salbatice iar altii care „rezista”, vand animale de jucarie si inventeaza povesti lacrimogene reprezinta tabara corecta, adevarul, interesul national! 🙂 Pentru ca aceasta este „conspiratia” promovata de unele ong-uri, zise de „de mediu”. Cultura de „mediu” detinuta de majoritatea acestor ong-uri este cel putin egala cu notiunile istorice cunoscute de d-l Serban Nicolae, in opinia caruia luptatorii anti-comunisti slabeau capacitatea de aparare a Romaniei 🙂

Pozele apartin d-lui Cristi Moaca si sunt luate de pe contul sau de Facebook. Evident niciun „ecologist” nu promoveaza acest potrest pentru ca realitatea nu poate fi acceptata. Probabil se alimenteaza cu minciuna ca sigur este o smecherie ca sa se poata impusca bietii ursi 🙂

Sindromul bolii verzi…

Vorbim de o boala verde raspandita la nivel national… aceea a iubirii de natura pentru ca si altii fac la fel. Pentru ca natura e frumoasa, pentru ca toti ursuletii si mistretii si catelusii trebuie sa traiasca si ei. Ca ei nu au nicio vina, ca noi le-am luat padurile, hrana, ca tradam pe cel mai bun prieten al omului… Nu v-ati saturat de prostiile acestea pe care le tot auzim mereu, sub diferite forme, in diferite medii?

Spunea un prieten, pe buna dreptate, ca niste smecheri cu tot felul de interese in spate au polarizat segmente mari de oameni iubitori de mediu, in ideea de a pune presiune pe autoritati si a-si promova diferite interese. Nu ar fi rau nici acest lucru daca interesele acestea ar avea legatura cu interesul general.

Acest sindrom al bolii verzi este un pericol la fel de mare pentru societate ca si coruptia. Eu inca mai sper intr-o lege care sa sanctioneze asemenea derapaje, instigari, atat pe manipulatori cat si pe manipulati. Personal nu sustin ONG-urile mari de mediu, cunoscute, si nu pentru ca am baut apa dupa nu stiu ce politicieni, ci pentru ca acestia in niciun caz nu au in spate intentiile pe care ei le tot propavaduiesc in spatiul public. Categoric ca in spate sunt oameni care au alt interes, nu al mediului.

Acelasi prieten, jurnalist regional, observase cu multa luciditate ca actiunile stupide ale acestor ONG-uri, au coalizat pe ascuns autoritati si exploatatori de padure, ca exemplu. In sensul ca, din zeci de sesizari, doar una-doua intrunesc niste aspecte ce pot fi cercetate. Restul e demagogie cu distrugerea padurilor si fictiune cu statistici luate din orice colt al netului. Deci, si abordarea unei petitii, sesizare, se face la modul dezinteresat si adesea se da o amenda modica, de comun acord, sa se inchida gura aiuritilor. In opinia mea, ONG-urile acestea manipuleaza mii si mii de oameni, prezentandu-le initial situatii reale, ca ulterior, sa se erijeze in autoritate unica in domeniul mediului, ca singurii care stiu si-i intereseaza ce e bine pentru natura. Astia nu pun si nu vor pune pret pe Academia Romana, pe specialisti in biodiversitate si cinegetica… ci doar pe aceia care se asociaza cu ei prin comentarii, like-uri. Pentru ei, ceilalti sunt toti mana in mana, nu fac nimic, nu-si dau interesul, stau in functii ca sa fure 🙂

„Oameni de munte” care iubesc mediul, intr-o conversatie pe Facebook, laudandu-se cu nerespectarea legii, cu instigari, cu injurii la adresa personalului administrativ al unei arii protejate. Cu sageata verde si un comentariu pertinent, realist.

Au sarit calul, au uitat de lege, blocheaza drumuri nationale, trag pe dreapta masini cu lemne, navalesc in exploatari legale, numesc genocid Ordinele date de ministri, inteleg cota de interventie ca fiind nr. de exemplare ce trebuie vanate in cadrul unei partide de vanatoare 🙂 Cand a emis ministrul Ordinul cu aceasta cota, ei si-au imaginat probabil, ca in fiecare zona unde este un urs, se duce cate cineva, se uita pe hartie si trage dupa cat scrie acolo: un urs sau doi ursi, zece ursi 🙂 Ei indeamna la respectarea unei legislatii de mediu pe care chiar ei nu o cunosc.

O consecinta a acestei „educatii ecologiste” este nesupunerea in fata legii atunci cand interesul lor este afectat. Daca legea se aplica altora e perfect, daca se aplica lor este un abuz. Si aici as da un exemplu. Cativa din acestia, „iubitori de natura”, au ajuns in Parcul Natural Bucegi si cand au fost opriti de un agent al ariei protejate si pusi sa plateasca tariful infim de vizitare nu doar ca nu au platit cei 5 lei, ci instigau si lumea sa nu plateasca, l-au injurat pe agent. Au facut apoi postari, vedeti sus discutile, chipurile sa-l faca celebru pe agent, in care l-au terfelit, injurat, unde se laudau cu faptele lor. Nu doar eu, ci si alte autoritati, i-am reclamat la Politie, Parchet. Niste declaratii, amenzi, nu le strica deloc…

Una este sa probezi ca se taie ilegal si alta sa pui in pericol intreaga industrie a lemnului, mii de locuri de munca, sa umpli spatiul public cu tot felul de povesti fara acoperire, cu tot felul de minciuni…

Si din postarile de pe Facebook se vede ca omul era imbracat in uniforma Administratiei, ca avea ecuson, dar astfel de nesimtiti aleg intotdeauna sa-si bata joc de lege.

Faza ca un transport lemnos este ilegal si l-ai depistat este un lucru, o lauda, iar instigarea la ultraj, la nerespectarea legii este cu totul alt lucru. Daca esti eco nu ai cum sa fii cand asa, cand asa.

Aici, in Valea Prahovei, padurile sunt pline de mistreti sau de ursi. Toata lumea da din umeri ca nu are ce face. Si aceasta situatie este peste tot in tara. Autoritatile centrale nu iau decizii de teama acestor instrumente de presiune care sunt aceste ONG-uri. Si mai departe chiar nu inteleg 🙂 Astia oricum nu au votat si nu vor vota PSD, deci eu daca as fi ministru PSD-ist, presupunand evident 🙂 nici nu m-ar interesa prostiile lor. As sustine exploatatorii si institutiile de mediu sa-i actioneze in judecata, sa le dea amenzi maxime. Doar amenda si munca mai educa o astfel de generatie. Dupa ce ai lasat telefonul si tastatura, viata te da pe brazda imediat.

Dar…. i-as si aduce in prim plan daca dovedesc furturile lemnoase de calibrul mereu subliniat de acestia…si as tine cont de parerile acelora care sunt rationali. Mai cred ca prostimea needucata nu trebuie sa participe la decizii, deciziile le iau oamenii cu capul pe umeri, cu scoala, nu aceia carora daca le arati o poza cu un urs impuscat plang 3 zile 🙂 Si dupa alte 3 zile le spui ca era de fapt grizzly si asta nu e pe la noi. Si iar plang pentru ca daca ai companioni, o tot tii intr-o lamentare perpetua. Dupa vreo saptamana, daca le pui o imagine cu un ren cu trei picioare si scrii ca un vanator roman i l-a luat pe al patrulea drept trofeu, aceiasi oameni cred imediat. Pentru ca poti manipula orice om lipsit de educatie, neinformat. Si la gradul de exprimare de pe Facebook, iti dai seama ca foarte multi nu au citit nici macar manualul scolar… vreodata.

De fapt, e cum am zis de la inceput. Se speculeaza emotiile oamenilor, e cool sa fii eco, sa vada prietenii, vecinii. In spate, altii isi ating scopurile, incurca, paralizeaza autoritati, activitati economice. Daca aceste ONG-uri fac o treaba mai buna decat Ministerul Mediului, Academia Romana, Politie, alte autoritati, sa-i punem pe ei atunci gestionari ai mediului 🙂 Ei cu retelele de socializare fac bine mediului, restul fac rau 🙂 In teren, 95% din acesti „ecologisti” nu cunosc urmele animalelor, nu deosebesc bradul de molid, planteaza copaci pe platoul montan sau puieti prin paduri seculare.

Altii, cu „experienta” cand aud ca autoritatile au salvat un urs ce s-a incurcat intr-un gard de sarma, in pofida filmarii evidente, se solidarizeaza in a crede ca a fost o capcana pusa de braconieri, vanatori, localnici etc. Unde evident toti conspira, mint. Niciodata adevarul nu e prezentat fiindca nu se doreste 🙂 Daca spui ca e altfel, ori devin isterici, ori patrunsi de adevarul propriu te privesc de sus cu intelegere, ca tu esti mic si prost si nu sti tu dedesubturile :))

Daca observati, toti cei care scriau despre Bucegi s-au cam oprit. Pentru ca exista riscul sa fii asociat cu astfel de rataciti, cu astfel de comportamente deviante. Astia nu stiu nimic despre natura… dar cu ajutorul „marketing-ului” transforma o frunza de fag intr-o defrisare cum nu s-a mai vazut. Cand este sa propuna masuri, vin cu toate prostiile, cu exemple din alte tari, neaplicabile la noi. Uita ca „dezvoltatii” din alte tari au 2-3 ursi sau deloc si noi vreo 7000. Sau nu stiu ce inseamna 7000. La intalnirile cu cei din minister, cu alte autoritati, sustin puncte de vedere obtuze, incoerente si nu pot enumera titlurile sau nr. vreunor acte normative. Vin acolo cu o poezie si o tot repeta. Daca nu le-o accepti, fac petitii sau ies in strada. „Ba’ daca impusti vreun ursulet, ma ia capul si ies in strada!” :)) Nu conteaza ca ursul a omorat sau ranit vreun om, ca a curatat de animale strazi intregi pradand cotetele oamenilor. „Ii era foame, ce? Este el vinovat? Tot oamenii sunt de vina 🙂 Nu au facut ei nu stiu ce? Uite cum se intoarce roata.” 🙂 Astfel de rationamente poseda „ecologistii” de azi!

Un studiu de impact realizat asupra acestei biodiversitati ar scoate la iveala faptul ca, anumite specimene trebuie conservate in spatii prioritare, in care sa li se administreze durabil si adecvat tratamente specifice: apa rece, munca, ore de cultura generala, dusi in gospodarii cu oameni ramasi fara animale sau care nu-si mai pot cumpara lemne de foc in prag de iarna din cauza pretului ce a explodat prin multe locuri. Dupa o saptamana… te duci acasa cu constiinta incarcata de cat rau ai putut face altor oameni, sustinand si propagand prostiile unor persoane pe care nu le-ai intalnit decat pe Facebook si care ti-au manipulat sentimentele demonizand autoritati, specialisti, legi…

Din cauza politicienilor de orice fel, am ajuns sa ne confruntam si cu aberatia aceasta. Daca marea majoritate a politicienilor ar lucra pentru tara la modul vizibil, asemenea curente nu ar exista! Oricum, eu pariez ca in vreo cativa ani, dispar astia cu zapacelile si manipularile lor in zona mediului!

Traseul turistic: Telecabina Pestera – Muntele Doamnele – Drumul Granicerilor – Valea Horoabei – Pestera

Un traseu prin Parcul Natural Bucegi…

Startul era de la telecabina Pestera. Initial am trecut cu masina pe langa lacul Bolboci:

Podul cu Florile oglindit in apele lacului Bolboci

Cabana Bolboci

Nu, nu functiona. o tineau asa. Era marti si aveau revizie pana la 10:30, ca asa este programul. Cu toate acestea, in geam era pusa o hartie cu scris de mana, ca la 12 o vor pune in functiune. Asa ca turistii care ajungeau, fie se intorceau la Pestera Ialomitei, fie porneau pe jos spre Babele.

Muntele Doamnele si zona pe unde urca traseul turistic marcat cu punct rosu.

Imagine spre Obarsia Ialomitei

Cascada Doamnei, monument natural

Natura virgina

In alte timpuri, astfel de arbori se numerotau pentru ca sunt foarte rari.

Perete de stanca

Mecetul Turcesc, alt monument natural

In varful stancii, flori

Se vede jos un stalp. De la acesta, abia mai sus se vede poteca marcata. De la stalp mai pleaca o poteca insa nemarcata, spre dreapta cum se priveste poza… trebuie putina atentie.

Stanca

Coltul Doamnei, in stanga

Tarcul oilor

Flori de colt abia deschise

Vedere de pe muntele Doamnele pana la lacul Bolboci, peste zona Pestera-Padina

🙂

Un buchet prin care se regaseste si o planta numita popular busuioc salbatic.

Un buchet adevarat de flori de colt 🙂

Cascada Obarsiei Ialomitei mereu impunatoare

Atentie, daca veti folosi traseul marcat cu triunghi rosu ce strabate Valea Doamnele. Exista o stana de oi chiar langa traseul turistic.

Traseul turistic ce urca de la Pestera la Vf. Omu. In vederile vechi, langa stanca de jos era un bolovan imens care pana la urma s-a erodat si a cazut prin jnepeni.

Sfinxul din Bucegi, vedere de pe culmea muntelui Doamnele

Din Drumul Granicerilor privire peste Valea Gaura spre muntele Scara

Am stat de cateva ori pe acel pod de piatra

Se vedeau niste animale pe muntele Scara

Erau 4 magari

Poiana Gutanului vazuta din preajma Drumului Granicerilor. Acest drum, azi traseu turistic marcat cu banda rosie, nu este chiar un drum propriu-zis, ci o poteca lata pe care patrulau in trecut granicerii romani si austro-ungari. Azi traseul turistic leaga Vf. Omu de zona Padina.

Refugiul din Saua Batrana

Pe astfel de portiuni ale Drumului Granicerilor se poate merge in picioarele goale 🙂

Din traseul turistic am coborat direct in Valea Horoabei, ca sa intram pe drumul de pamant si piatra ce leaga Valea Horoabei de Valea Ialomitei. Aceasta portiune de traseu din Drumul Granicerilor-Valea Horoabei-Valea Ialomitei ar trebui marcata turistic. O sa fac o propunere.

Cabana Diana cu verde si o noua constructie. Ne uitam dupa masina parcata 🙂

Hotelul Pestera, in mod sigur cea mai buna unitate turistica din Parcul Natural Bucegi, din mai multe puncte de vedere.

Lacuri in apropiere de Cheile Ursilor

Parca e plin de viata muntele cu atatea animale

Prea erau frumosi acesti cai, sa mai tin cont si de soare 🙂

Cam asta a fost, o excursie de vreo 6 ore lejera…

O zi prin padure: animale si… animale

Dupa ce in articolul anterior „luasem calea bisericii”… fiind nebun 🙂 … este momentul sa mai arat si din nebuniile altora, ale mele mai putin…

Cu siguranta, unii oameni se nasc pentru a face bine altora… este natura lor, s-au nascut pentru astfel de lucruri. Ma refer la un prieten, un coleg… cum treceam noi in scopuri nobile, adica acestea:

hrana animale

Printr-o zi senina ca aceasta:

peisaj 1

Ascultand povesti inghetate spuse in soapte de un parau:

peisaj 2In calea noastra apare mai intai, intr-o curte, un caine… parca si vad titlul pe Facebook: „Cate like-uri poate aduna acest exemplar canin ireprosabil?” 🙂

caine 1Ce frumusete! 🙂

caine 2

caine 3Un veritabil pradator… noi nu am indraznit sa parasim masina, eu cel putin ma simteam in siguranta totala inauntru 🙂 … bine ca l-a tinut cineva la distanta, ca ne devora cu masina cu tot 🙂

caine 4Prima oara cand l-am vazut, m-am agitat in masina cuprins de frumusetea lui fermecatoare: „Uite-l ce frumos este!!” si raspunsul: „Ce ai ma’, esti nebun?” 🙂 Bietul caine, cat l-am stresat… na, o gluma proasta, dovada ca aici in imagine s-a intors sa plece… Ni s-a spus ca are 16 ani, o varsta, in opinia mea… chiar potrivita pentru a debuta in concursurile de frumusete canina. Personal, l-as cumpara doar sa ma uit la el in fiecare dimineata, dar bietul patruped ar muri probabil de suparare… asa ca ii este mai bine acolo unde s-a invatat…

Lasand gluma la o parte… sa mai ajung si la subiectul principal. Cum mergeam noi asa, printre peisaje, animati de ganduri bune, aici nu vorbesc in dreptul meu… vedem un om fugind prin nameti spre noi. Ne spune ca undeva mai sus, s-a intamplat un accident, ajungem acolo exact la timp. Si vedem asta:

accident 1Doi cai trageau un bustean de fag si au cazut cu tot cu lemn intr-o rapa adanca. Dupa cum se vede, fiind trasi de bustean la vale, au ramas agatati intre alti copaci, un cal peste altul.

Complicat tare de tot! Mureau sufocati, abia mai respirau… i-am miscat cu ajutorul masinii si cu niste corzi… putin, sa mai respire. Cei care trageau lemne… pana la urma au taiat oistea, lanturile, hamurile, rand pe rand… ca sa nu-i mai traga busteanul pe cai in jos. A durat pana cand a fost eliberat un cal…

accident 2Pana la urma, ultimul cal nu a mai reusit sa se ridice si a alunecat pana jos… dupa cateva minute s-a ridicat si a fost dus langa celalalt. Cred ca unii nu ar trebui sa aiba animale… asta este una dintre concluzii. Cel putin doua ore am stat acolo… dupa ce a alunecat calul, rostogolindu-se pe panta abrupta, a coborat unul dintre proprietari dupa el. Insa, atunci cand animalele au fost eliberate de greutatea busteanului, acesta din urma se oprise intr-un mic arbust, fiind in echilibru fragil. Cand baiatul asta a coborat dupa cal la vale, a atins acel lastar si busteanul urias a venit dupa el. Cum panta era foarte abrupta si inghetata, doar cu coarda stateai in picioare, busteanul a prins viteza imediat… evident de bustean atarnau oistea si alte acareturi… care toate i-au zburat pe deasupra capului celui care cobora. Mare minune cum a scapat! Cred ca daca nu ar fi Dumnezeu, ar muri multi din prostie…

Cam asa a fost povestea… cand ne-am intors, caii mancau fan, in picioare, acoperiti cu paturi, langa caruta… socati si avariati… si cai, si oameni.

Finalul finalului este o imagine pe care nu am stiut a o localiza, dar trebuia sa i-o arat unei persoane, care poate stie:

peisaj 3Este un drum ce trece pe langa o plantatie de ceva… cereale, porumb sau grau cred…si ajunge pe malul unui lac… se spune ca acolo pe mal ar fi o biserica. Mi-a placut mie acest peisaj… poate pentru ca este foarte frig prin Valea Prahovei si nameti uriasi prin padure…

Ce este drept, pe la noi, iarna vine devreme si pleaca tarziu, asa ca o soacra… Dumnezeu sa o ierte… ca ma considera cel mai bun dintre copiii ei…

Si mai am o piesa muzicala, foarte frumoasa… mereu fac asa… ori scriu multe, ori deloc:

Defilarea vacilor de la Piatra Arsa… si alte imagini din Parcul Natural Bucegi

Azi am surprins prin Parcul Natural Bucegi o cireada de vaci… circa 7 minute am filmat-o si nu se mai termina 🙂

Ce mai, o defilare superba, este frumos sa vezi atatea animale.

1Fugise din cuib si ratacea de colo-colo

6

7

Si am vazut ceva 🙂 Un fluture de noapte ce rar zboara ziua si pe care nu am reusit niciodata sa-l pozez:

8Pe acolo era, asa ca de-a dreptul dupa el

9L-am urmarit o vreme cum zbura apoi i-am facut alte poze, ca m-am dus dupa el, vreo 20 in total, sa fie… eu merg pe principiul „nu ajunge pana nu ramane”

10

13O placere sa te uiti dupa animale cu un binoclu prin astfel de locuri…

Maine cred ca am un subiect de dezbatut, ma mai gandesc insa, ca este destul de… ciudat! 🙂

„Stalpii de lumina” si iarna grea

Iar o inventie! Noi simtim asa nevoia de a minti tot timpul, de a crea stiri false. Mereu am incercat sa vad de ce se intampla lucrul acesta. Uneori astfel de stiri sunt manipulari, alteori nu au ce sa scrie cate unii.

Acum vreo 2 luni, am citit pe undeva despre o poza fascinanta. Lumini verticale pareau a cobori din cer. Poza din punctul de vedere al unui iubitor de fotografie este reusita. De aici si pana la diferite interpretari nu a mai fost distanta mare.

Evident ca acele lumini sunt doar avertismente, ne asteapta un seism, o calamitate 🙂 🙂  Pe ce se intemeiau astfel de presupuneri, nu am reusit sa inteleg. In fine, poza, fenomenul pareau interesante si le-am tinut asa in asteptare. Cand le va vine timpul, o sa am si un raspuns… cam asa am gandit. Bineinteles, ca intr-o zi, mai exact aseara, vad si eu „minunea”. Ca si altii cu care am discutat tot aseara, nu o mai vazusem pe la noi.

Ce era mai exact?

De la o distanta cuprinsa intre 100 de metri si pana la 300 metri aproximativ, vedeai cum din dreptul fiecarui stalp de iluminat public, se ridicau lumini spre cer. Probabil inaltimea lor era minim 100 m. Era exact ca in acea poza cu articolul „miracolul stalpilor de lumina”. Incep sa caut pe net dupa articol, dar nu l-am mai gasit. Am gasit o preluare recenta.

luminiAceasta poza ilustra articolul recent. Bun, si? Concluzia?

O mare prostie. Este doar o imagine frumoasa, o proiectie a luminii artificiale in atmosfera. Nu vad legatura cu vreun cutremur, etc.

Aici este articolul, nu are nicio legatura poza cu textul de acolo:

http://ro.stiri.yahoo.com/fenomenul-misterios-al-st%C3%A2lpilor-lumin%C4%83-183605381.html

Aseara, cerul era senin si foarte frig. Cred ca a fost cea mai geroasa seara din ultimele 10 luni. Mie asa mi s-a parut.

Din cer, cadeau particule mici de gheata. Nu ningea, pareau fulgi dar nu erau…erau foarte mici particule de gheata ce cadeau ca dintr-o sita. Vedeti pozele. Cumva, prin aceste particule trecea lumina, poate nu stiu eu sa explic stiintific fenomenul, dar acesta nu reprezinta niciun semn, niciun avertisment cu referire la viitor. Conditiile meteo erau de asa natura incat au facut posibil acest fenomen.

1

3Cu ochiul liber nu prea vedeai aceasta cadere de particule de gheata, cu aparatul le prindeai imediat si greu iesea o poza

4Se vad undeva la distanta astfel de lumini verticale… din pacate, nu am gasit un loc bun de pozat si nici vremea nu te lasa, ideea este ca acel fenomen de care scriau unii, a avut loc si la Busteni, in seara zilei de 30 ianuarie. Multi se uitau… dar mare lucru nu era, in opinia mea…

5Dupa cum se observa, luminile din dreapta, planul apropiat, nu au nimic, in schimb, in stanga, departe, se vad coloane verticale… ce urcau poate chiar mai sus de 100 de metri. De aproape nu se vedeau acele coloane…

Nu este niciun semn 🙂

….

Inainte lumea se vaita ca nu mai vine zapada, acum, cand a venit, de ce a venit? 🙂

Pentru animalele din padure, acest strat de zapada reprezinta o mare problema. Nu mai gasesc hrana, nu se pot deplasa.

6Animalele vin pe fire de apa, pe drum, de aceea, pentru a le ajuta sa supravietuiasca, se deszapezesc drumuri forestiere, iar acolo unde nu se poate, se intra cu ATV-ul. Mistretii au scurmat in punctele de hrana dupa mancare. Le-a fost adusa insa alta… peste tot in Valea Prahovei, si in Bucegi, si in muntii Baiului.

7Prin astfel de santuri se deplaseaza animalele…din cauza zapezii mari. Acum este lupta pentru supravietuire…

Si o filmare din muntii Baiului:

Natură sălbatică în Parcul Natural Bucegi: Brâna Jepilor Mari – Brâna Ursului

De ce sa-ti rupi picioarele o zi intreaga, cand poti cuprinde tot ce vrei in cateva ore?

Una din filozofiile mele…

Azi voi posta imagini de pe un traseu foarte frumos, salbatic, probabil foarte putini oameni ajung vreodata prin acele locuri. Este si departe, si periculos, si abrupt, si multe altele…

Imaginile de astazi va dezvaluie o alta latura a vietii din Bucegi. Este viata aceea salbatica, unde natura este neatinsa, unde tu ca om patrunzi in liniste si fara a lasa nimic in urma.

Tot ce vedeti in imagini reda atmosfera de salbaticie, de inceputuri, cum erau Bucegii pana acum 200 ani aproximativ…de nepatruns si plini de animale.

In aceasta zi m-am simtit foarte bine, a fost ceva extraordinar sa umbli doar pe poteci de animale, prin abrupturi, pe langa cate un barlog… sa devii parte din asa ceva, a fost o senzatie greu de descris. Acolo, fiecare animal isi avea zona sa, nu am vazut urme de mistreti in zona caprelor negre, sau invers, ursul isi avea locurile sale, nu am vazut pe poteci urme de fuga, de animale care se fugaresc…si in plus, era liniste, nu erau gunoaie.

Initial aveam un alt traseu cu alti prieteni. Dar voiam sa merg pe un traseu in alte zone, tinea si de serviciu, si ca sa nu pierd o zi de munca, am zis sa ma si plimb, si sa si fac ce trebuia pentru o zi de lucru. L-am luat cu mine doar pe Matrix, din mai multe motive: merge bine, nu mai stie sa se intoarca in acele locuri fara mine, nu vorbeste mult, imi place sa-l mai enervez din cand in cand 🙂

La inceput de traseu l-am pacalit, am ocolit foarte mult, el s-a prins pana la urma, dar era prea frumos ca sa fie nemultumit. Mi-a si spus ca a fost cel mai frumos traseu pe care l-a facut in ultimii 2 ani.

Gata cu vorba, ce mai imi place si mie sa o lungesc 🙂

19.01.2014 018Intai un loc unde „s-a mocirlit” un mistret

19.01.2014 022Pe aici a scormonit un animal. Dar ce animal?

19.01.2014 024A dat pamantul la o parte dintre radacinile unui brad. Ce ar putea fi? Mistret sau urs.

Continuam,

19.01.2014 026Un craniu mic. I-am facut niste poze, cu un bat l-am asezat pe un copac cazut…pare un craniu de ied, are niste resturi de coarne

19.01.2014 030Si din nou, alt loc scormonit. Ma uit la bolovanul acela mare scos si arunc vina pe urs.  Banuiesc ca a cautat cuiburi de viespi, sa le manance. Martin a tinut minte unde erau in vara cuiburi de viespi si le devasteaza acum 🙂

19.01.2014 033A „aruncat” pietrele cat mai departe, sa nu-l incomodeze la sapat. Inteligent animal!

19.01.2014 039Aici doar timpul lucreaza

19.01.2014 043Sa luam si o bucatica din frumosul muschi…in fotografie

19.01.2014 049Urcam, coboram, urmam poteci, ne oprim deasupra unor stanci, ne blocam, in fine…si ajungem la niste culcusuri (a se vedea sagetile rosii!). Vizavi de culcusuri, zarim ceva marcat cu sageti verzi. Acolo au ursii toaletele 🙂

Asta este totusi nimic. Undeva prin abrupturile Jepilor Mari, stau pe polite de piatra multi ursi. Am scris eu despre ei acum vreo 2-3 ani.

19.01.2014 058Sa mergi pe aici, oare cum este? Doar sa-ti imaginezi si este frumos 🙂 Tu pe o poteca lata de un metru, o panta in dreapta, nu prapastie, si in stanga un perete de stanca inalt de zeci de metri. Si mergi asa minute in sir. Este de neuitat…

19.01.2014 067De pe o astfel de poteca, printre copaci vezi si Claia Mare, Crucea de pe Caraiman

19.01.2014 072Alta poteca, aceasta este mai ingusta

19.01.2014 075Si bradul acesta cum sta asa de zeci de ani

19.01.2014 080Mai luam si cadre din peisajul salbatic…doar nu mergem mereu pe aici

19.01.2014 082Si tot umbland in liniste, cu ochii in patru…ajungem intr-un loc desprins din „O lume disparuta” 🙂

19.01.2014 086In poze nu poti sa redai valoarea reala a unui peisaj, doar te apropii de ea. Aici, latimea este de cam trei metri, inaltime acceptabila, nu te uiti sa nu dai cu capul

19.01.2014 088Neaparat o poza in acest loc minunat

19.01.2014 090Pentru unele flori, cum este Crucea Voinicului, a venit primavara

19.01.2014 092Sa pozam si din alt unghi…bine, eu am facut aici vreo 10 poze cel putin

19.01.2014 094Dar cum este sa te imaginezi, trecand printre acel copac si peretele stancii, in drum spre locul prezentat mai sus. Sa te asezi pe o lespede de piatra, deasupra sa fie tavan stancos, de jur imprejur un peisaj incantator, liniste, soare…

19.01.2014 100Frumos, nu? Desprins parca totul din filme…

19.01.2014 103Copac pe margine de stanca…asa creste Zada, in felul acesta ciudat

19.01.2014 104Licheni verzi, arata clar ca suntem intr-o zona cu zero poluare…astfel de barometre naturale ale starii habitatelor mai sunt si fluturii

19.01.2014 107Amalgam de crengi si radacini

19.01.2014 109Tot felul de pante, versanti, dar nu este nicio problema…cu atentie faci cam orice

19.01.2014 114Suntem chiar sus, vedem jnepenii, pajistile alpine…pana acolo, ore bune 🙂 Dar nu aveam ce cauta pe acolo…

19.01.2014 124Inca un exemplu despre cum loveste fulgerul…vedeti cumva urmele unui incendiu? Nu! Ca sa nu uitati ca de fapt in spatele incendiilor din Bucegi, a stat cineva. Multi dau vina pe fulger, de fapt eu am sustinut constant ca nu au nicio legatura acele incendii cu fenomene naturale. A pus cineva foc…

19.01.2014 129Multe urme de animale si pe aici…

19.01.2014 133„Flori nemuritoare”…in traditia populara, ar vindeca nu stiu cate boli

19.01.2014 134Pozam tot ce vedem, luam sute de imagini cu noi, pardon, cu mine…ca Matrix este exasperat. Eu merg stanga, dreapta, cobor, revin, cum vad ceva interesant. Timpul de analizare a ceea ce vad este mult mai lung decat utilizarea aparatului foto, deci este clar ce iese…intre noi se face distanta si de 300 metri

19.01.2014 143Am vazut varful acesta stancos de la departare. Si am ajuns si la el, ca sa admiram imprejurimile. Trec peste cate sute de crengi a trebuit sa indepartam pe acest traseu, cati copaci cazuti am sarit…

19.01.2014 147Dupa varf…un hau ametitor, doar se vad copacii mai jos 🙂 Clar, nu era de noi pe aici, dar nici cateva poze nu strica…

19.01.2014 154Matrix are emotii, imi face cateva poze, una dupa alta, mai tarziu constat ca niciuna nu era cum trebuia, ba sunt cu ochii inchisi, ba vantul imi ridica parul sau o fi fost de la inaltimea din preajma…in fine, doar poza asta este ceva mai asa…oricum, si aici zici ca sunt agatat de stanca, visam probabil…vai de noi, cu pozele astea…

19.01.2014 158Sa mai si urcam pe muchii cu stanci si iarba

19.01.2014 164Am iesit in traseul turistic Sinaia-Complex Piatra Arsa, chiar in zona Piciorul Pietrei Arse

19.01.2014 173Coboram pe traseuul marcat in ideea de a urma Brana Ursului, poteca nemarcata ce iese la Schitul Sf. Ana. Daca tot am traversat bazinele vailor Babei si Piatra Arsa, hai si prin cel al Pelesului 🙂

19.01.2014 178Cam asa arata brana pentru un timp

19.01.2014 195Nu este deloc dificil, insa urme de ursi la cam 10 minute…

19.01.2014 196Stana Regala si Poiana. Trebuie spus ca exact la a doua vale de dinainte de a ajunge la schit, am auzit ceva. Initial, i-am spus lui Matrix ca miroase foarte puternic a urs, dupa cateva minute am auzit un animal deplasandu-se mai sus de noi. Nu am vazut ce este. Cand am traversat valea, ne-am oprit ascultand. Poate nu va vine sa credeti, dar un urs, pe panta de langa vale, mormaia asa a jale…se vaita de ceva. Matrix nu a vrut sa ne apropiem la o distanta rezonabila, motivand ca mai vrea sa traiasca 🙂 Ideea era sa urcam pe versantul paralel, ca sa vedem despre ce este vorba…terenul era accidentat, sanse slabe sa te prinda un urs si daca alearga. Este probat personal, nu ca ma duceam eu marele curajos sa vad ce are ursul 😉 Nu avea cum sa ne prinda, ursul este alergator bun pe distante scurte…in teren accidentat, cu multe stanci, saritori, copaci prabusiti, desis, totul asa amestecat, nu te prinde, mai ales daca si fugi bine 🙂

19.01.2014 211Privire inapoi spre Piciorul Pietrei Arse. Acolo eram cu o ora in urma…unde este sageata verde

19.01.2014 218In Poiana Stanii

19.01.2014 219Stana Regala…si de aici, in 50 de minute eram acasa…incheind o excursie de neuitat 🙂