Asculta-i inima de Ajun, este cel mai frumos colind

Azi se da startul la mirosuri de sarmale si cozonaci, colindele rasuna, copiii asteapta sosirea Mosului…noi fugim alertati ca am uitat mustarul, painea, cine mai stie ce accesoriu culinar.

Vin rudele, prietenii, tavi cu mancare, mese intinse, nu degeaba am stat sute de ani sub ocupatie otomana.

Pentru mine imaginea Craciunului, bucuria Nasterii este asociata in primul rand cu aceasta imagine:

tarle 1Cel mai adecvat cadru de petrecere a unei seri de Craciun…imaginea este din Bucegi, Cabana Stana Tarle

Dar eu deja am ascultat primul colind si cel mai frumos dintre toate. Va recomand si dv. Lipiti-va urechea de pieptul fiintei iubite si ascultati asa un timp. Inchideti ochii, este ceva special.

In 1964, cercetatorii au descoperit ca in lume nu exista doua inimi la fel. Fiecare bate in felul ei unic. Mie mi s-a parut cel mai frumos colind 🙂 I-am auzit inima 🙂

Va doresc un Craciun Fericit, in care sa patrundeti tainele unui bun crestin. A crede neconditionat ca noi suntem mici creatii si ca nu detinem controlul, a avea mila de altii, a da tot sufletul celei/celui care merita, a fi cumpatat in ganduri si fapte…sunt atatea. Dar daca ii poti asculta inima si nu ti se pare ciudat, atunci poti face multe altele.

Inchei cu o melodie de munte, pe care ideal ar fi sa o asculti langa un semineu cu foc de lemne, afara zapada si frig, s.a.m.d. 🙂

Ar fi trebuit sa scriu un vis interesant, de azi-noapte…l-am visat pe Dumnezeu in cer, statea intr-o parte, parea la infatisare un barbat la cel mult 50 de ani si nu un batran, cum apare in povesti. Statea asa pe ganduri, intors pe o parte…dar ajunge, sa nu stricam „magia” altora 🙂 Ar trebui un alt articol. Altadata! 🙂

Sa aveti un Craciun frumos, linistit, sa va bucurati de aceste sarbatori impreuna cu cei dragi, neuitand de fapt semnificatiile acestor zile!

Craciun 2012

Agitatie maxima cu aceasta sarbatoare. Cea mai frumoasa a anului. Craciunul mai inseamna si familie, prieteni, persoane ce inseamna ceva pentru noi. Mai inseamna si sarmale, cozonaci, colinde…stiti si voi ce inseamna 🙂

De cate ori se apropie Craciunul, ma gandesc la „editiile” anterioare, la copilarie, la altii care nu mai sunt printre noi…la brad, la traditia din familie de a-l impodobi in Ajun, la globurile folosite cand eram mic si din care mai pastrez…unul. Bine, in mintea mea sunt toate globurile cum erau cand eram copil, imaginile raman.

1

Nu am reusit sa fac prea multe lucruri in Ajun, nu ma pot concentra prea bine 🙂 Ma si enerveaza ca totul decurge intre aceeasi parametri, este aiurea banalitatea, gandirea doar dintr-un punct de vedere, statul la masa cu gandul la ghiftuiala, daca nu eram prins si cu jobul mergeam pe la o manastire. As vrea ceva nou, nu sarmale si cozonaci, artificii, stiri de doi lei cu partii de schi excelente, taiat de porci…ceva mai spiritual. Merg eu pe undeva zilele acestea 🙂

Si de Revelion trebuie sa imi fac drum pe undeva 🙂 Miroase a sarmale, am impodobit bradul, bucuria copiilor. Printre altele, am facut si  cateva planuri pentru la anul. Ma refer la domeniul Bucegilor. Iar am auzit pe cineva spunand „Ce mai este de vazut prin Bucegi?”. Ma uit la ea asa si o intreb ce a vazut pana acum. Ea, ca aproape tot. Tot adica din acestea pe unde merge oricine. Am povestit putin…Parcul Natural Bucegi se intinde pe 300 kmp, traseele turistice nu ocupa cred ca nici 25-30%…mai am eu de mers inca vreo cativa ani prin diferite „cotloane”, si merg de mic.

Acum astept un moment prielnic din punct de vedere meteorologic ca sa merg prin acele zone din Bucegi…unde nu poti ajunge vara 🙂 Nu-i asa ca pare ciudat? Poti ajunge iarna si vara nu 🙂 Si totusi asa este!

2

Am plecat ieri la o mica plimbare cu doi prieteni. Datorita lipsei mele de atentie, in aceeasi zi am uitat de cateva ori unde am pus o cheie 🙂 , mi-am dat cu o creanga de brad peste ochi, am vrut sa rup creanga dar nu era ea de vina…cand am pus mana pe un copac sa ma sprijin  s-a intamplat altceva. Pe kilometri de jur imprejur erau numai paduri, nameti, salbaticie. In toata aceasta poveste naturala, eu am gasit sa ma sprijin de singurul copac care avea cuie in el. Cine le-a batut, cand si de ce, trece pe plan secund. Ideea este ca dintre miile de copaci eu m-am sprijinit de unul singur, pe acela care avea cuie…in care m-am si intepat evident.

Spuneam eu ca daca este ceva prin acesti munti, este imposibil sa nu-l gasesc la un moment dat… am gasit un cui in care sa ma intep in mijlocul padurii, deci :)) Si ma uitam asa la mana cum curgea sangele… in fine ajung pe acasa.

3Cuiele

Pe la tv, in majoritate colinde cu leru-i ler si alte vrajeli, asa ca m-am resemnat. Dar prietenii la nevoie se arata. Cateva discutii si vine vorba de animale de casa. Eu am multe ciudatenii, nu mananc pasari de curte, animale de curte, nu-mi place sa aud, sa vad guitaturi si gaini fara cap, pene fierte, mi-e sila de toba, de caltabos, de pomana porcului, nu suport miros de alcool, anumite traditii…sunt imposibil.

Am mers in piata la Busteni, acum vreo 5 zile, sa iau legume si fructe. Bine, eu nu fac diferenta intre pastarnac sau telina ori gulie si praz. Daca ma intreaba cineva le arat pe ghicite. Mie mi se par inutile si nu le mananc niciodata. Si cum ma uitam eu la tarabe, ce vad? Oua! Am vazut eu multe ca se vand in piata, asa ca nu are ce sa ma mai surprinda. Si gata, trebuie sa iau oua…imi vine mie asa un gand.

Ma uit la pret, un leu un ou. Ma mai uit eu  o data si ma gandesc ca nu am vazut niciodata sa coste un ou, un leu. Nici nu stiu cat costa un ou prin magazine. O privesc pe vanzatoare, nu stiu de ce, dar mie mi se parea amuzant sa dai pe un ou…un leu, si o intreb de ce un ou costa un leu. Era foarte simplu, pentru ca „sunt de casa”. I-am zis si eu „multumesc, tocmai de casa nu voiam sa cumpar”… Ea nu a zis nimic, ce mai conta unul in plus, la cati nebuni vede zilnic?! Bine, este consacrata povestea cu animale de casa, sanatoase, si ce periculos este sa cumperi din oras. Eu am insa alt meniu 🙂 Poate il scriu o data aici…

4Terenul de joaca al mistretilor

Apoi tot acum in Ajun am ras cu lacrimi. Cand merg undeva sunt serios, dar se mai intampla anumite „conjuncturi” si atunci nu ma pot controla. De exemplu, daca la o petrecere, intalnire, este cineva care face anumite gesturi, lucruri si altii se abtin din diferite motive sa nu rada, si mie mi se pare teribil de amuzant, atunci ma pun pe jos de atata ras. Azi asa s-a intamplat. O relatare serioasa, oameni de bun simt, si eu razand continuu…pana la urma au ras si ei. Nu aveai cum sa nu razi! Sa vedeti de ce:

Un amic avea un curcan. Curcanul foarte periculos, ciupea atat animale cat si oameni. Amicul il indopa sa fie cat mai mare de Craciun. Din cand in cand il cantarea printr-o metoda originala. Il insfaca, si de picior ii prindea un siret. Din siret alcatuia o bucla. Apoi intorcea curcanul cu capul in jos si cu picioarele in sus. Prin acea bucla strecura carligul unui cantar. Asa il cantarea la anumite intervale de timp :)) Pana aici hai ca m-am abtinut, sunt tot felul de oameni, fiecare „original” in felul sau. Insa la partea a doua…

Din cand in cand, curcanul mai era potolit de stapan, fiind cum am spus agresiv. Nu era linistit oricum. Cu o ghioaga uriasa era trosnit peste spinare. Cand stapanului i s-a atras atentia ca poate sa-l omoare astfel, acesta a spus ca „este invatat curcanul…si apoi nu-i face ceva rau, ii fragezeste carnea”.  Si am tot ras…

Sa aveti un Craciun Fericit! Sa radeti, mult si bine :)) Nici nu am terminat de scris si m-au sunat prietenii sa plecam la o excursie pe munte, nu azi, pentru maine…de abia astept 🙂

Asa arata ziua de Craciun:

6Senin si destul de cald.

Sa va aduca Dumnezeu, in aceste zile cat mai multe 😉

Imagini din Ajunul Craciunului din padurea Bucegilor

Motto:
Chestia cu postul mi se pare ipocrizia supremă a unora care, înfrânându-şi ispita cu chin, de parcă şi-ar fi smuls limba, se ţin departe de merinde, dar nu şi de la a-i “colinda” pe alţii în gânduri cu ochi piezişi!
Cred că ar trebui să ne curăţăm mai degrabă sufletele, ale unora demult nemaifiind fără de prihană.
Cred că ar trebui să învăţăm a ne recrea, pentru că despre asta este vorba în taina Crăciunului…este Creaţie din Nou; ne recrează…de mai vrem, de mai putem, de mai înţelegem această taină.

Cred că ar trebui întru ascultat să trecem mai des unii printr-alţii, lucru la care unii au renunţat demult…cred că ar trebui să înţelegem cum sa reînvăţăm să renegociem nişte sensuri, ale unor cuvinte, cum ar fi :”am întâlnit” ceea ce nu’i totuna cu a fi ştiut a privi mai întâi de aproape iar apoi pe dinăuntru, acel suflet, acele suflete.
Cam despre asta ar trebui in această vreme…nu doar una a colindelor în sunete, ci a colindării prin noi, prin alţii, cu un văz desăvârşit şi pur.” Acestea sunt gandurile unei persoane ce scrie pe blogul meu. Voi folosi acest motto la toate postarile pana de Craciun, drept exemplu cum ar trebui sa fim in aceasta perioada!

Asa a fost de Ajun si asa  va fi si maine…Valea Prahovei este plina de turisti…

Eu sunt cu plimbarile prin padure…azi am vazut destule persoane mergand pe jos pe Drumul Cotei 1400.

Vremea in Valea Prahovei si Bucegi

Castelul Peles