Traseul turistic: Camping Zanoaga – Cheile Zanoagei – Lacul Scropoasa – 7 Izvoare – Cheile Zanoagei – Turbaria Laptici – Valea Ialomitei

Intr-o zi de week-end cand nu a plouat pe Bucegi. Sau cel putin nu am prins noi in acele ore…

Traseul spre Lacul Scropoasa, cu trecere prin Cheile Zanoagei incepe chiar de langa Campingul Zanoaga.

Marcaj cruce albastra si 1 1/2 ore spre lacul Scropoasa. Cabana nu mai exista de mai bine de 15 ani.

Se trece un podet, apoi pe langa campingul Zanoaga se face stanga.

Acolo e DJ 714

Mai erau cate unii care cautau planta aceasta. E suficienta prin zona campingului 🙂

La intrare in Chei

Prin sectorul Cheilor Zanoagei… absolut superb. Pe vreme buna e si mai bine. Dar am prins in alti ani asa ca ne multumim cu orice vreme.

Trunchiul acela l-am gasit pe acolo si l-am aruncat peste apa ca sa putem trece… fiindca podul e luat de vreo doi ani de ape.

Podul, ce a mai ramas din el. Fiecare trece mai sus sau mai jos de acel pod, cum reuseste. Nici busteanul acela pus in apa nu mai este acolo, dupa ploile acestea.

O mierla de apa, o pasare speciala cu un comportament interesant.

Poteca turistica

Un cintezoi canta de zor

Lacul Scropoasa. Pe acesta erau gaste domestice, rate si domestice si salbatice.

De la lac am pornit spre zona 7 Izvoare. In acel loc, destule persoane fie se uitau cum curge apa pe versant, fie luau apa in recipiente. Ca doar e „apa lui Zamolxe, cea mai pura din lume”. Este o conspiratie intreaga cu acest loc 🙂

Apa care te face nemuritor sau cel putin ii „facea” pe geto-daci candva…

Ne-am intors prin Chei spre Zanoaga:

Si totusi nu cade…

Zambri… niste copaci speciali.

Am iesit la Camping Zanoaga si ne-am dus mai departe spre Turbaria Laptici.

Intreg traseul tematic a fost amenajat de catre Administratia Parcului Natural Bucegi.

Salcie bicolora

Si alte poze din excursie, ca ne-am bagat si prin grote, pesteri mici:

Toata aventura prin Chei ne-a luat dus-intors vreo 4 ore, copiii au mers foarte bine. Cu ce am mai stat prin alte locuri din Valea Ialomitei… sa mai zicem alte 4 ore. Desi traseul prin Chei nu este dificil, el presupune ceva conditie fizica si incaltaminte aderenta, cu talpa mai groasa.

Traseul turistic: Cabana Dichiu – Camping Zanoaga – Cheile Zanoagei – Lacul Scropoasa – Captarea 7 Izvoare – Drum forestier Scropoasa – DJ 714 – Cabana Dichiu

Un traseu pe jos de circa 6 ore, depinde de cat stai sa admiri anumite obiective.

Venind din Sinaia, am lasat masina la cabana Dichiu fiind vorba de acel episod al lucrarilor demarate din senin, in varf de sezon, la DJ714A.

Era pe 1.08.2017

Am continuat spre intersectia cu DJ714 ce vine dinspre Moroeni:

Intersectia, la stanga spre Sinaia, la dreapta spre Moroeni. Noi venisem dinspre stanga si coboram spre Zanoaga.

Coborand spre Zanoaga si lasand intersectia in spate

Un molid devorat de licheni

Camping-ul Zanoaga… o cafea, o cola

Casute

Luam traseul marcat cu cruce albastra, ce intra prin Cheile Zanoagei, de-a lungul raului Ialomita.

Ce elemente protejate prin lege ar fi in aceasta imagine? Unul mai ales este evident.

Raul Ialomita

Primul pod, in stare buna

Al doilea pod peste rau, este insa rupt, luat de o viitura. Se coboara pe unde vedeti sagetile rosii.

Pe acolo se trece

De aici,  se vede mai bine podul rupt

Aspect din poteca turistica. La fel este aproape tot traseul. Ei bine, pe acesta am intalnit zeci de turisti din care majoritatea erau din acestia… legumicultori. Adica erau in slapi. Da, poti merge in slapi intre Bolboci si Padina, pe drum, dar prin mii de bolovani… Unii mai purtau si copii mici in brate. Nu zic sa te duci echipat de escalada, dar o talpa mai tare, un adidas ceva… e necesar.

La Scropoasa

Lacul Scropoasa

Pe lac am vazut rate domestice, rate salbatice si gaste domestice

Crucea celui care a fost cabanier la Scropoasa. Cabana este acum o ruina.

Cabana Scropoasa

Intreaga cabana este o ruina

Am continuat sa ne mai invartim pe langa lac:

Tunelul acesta de la capatul barajului apare prin unele locuri pe net, ca fiind „al americanilor”, stie toata lumea povestea, nu o reiau eu 🙂 Umbla pe sub munte dupa secrete… 😉

De acolo incep Cheile Orzei. Nu spun si eu ca sunt cele mai inguste chei din tara, pentru ca si altii zic ca la ei sunt de fapt cheile cele mai cele… Asa ca, le va masura cineva serios pe toate, intr-o zi, si vom afla si noi.

Trageau si ele la umbra

Apoi, plecam spre 7 Izvoare, o captare, o casa, pe sub care curge un suvoi de apa curata. Oamenii aceia pe care-i vazusem prin chei veneau in special atrasi de mirajul acestui loc. Nefiind indicator umblau de colo-colo epuizati si nu le gaseau. Cand au vazut izvoarele, locul nu le-a spus nimic. Au ramas in drum si au facut poze. Nu au luat apa ca trebuiau sa coboare putin, sa treaca paraul Scropoasa si sa ajunga la „apa zeilor”. Adesea lenea vine din prostie, din lipsa de educatie.

Bineinteles ca apa este foarte curata, dar nu are nicio treaba cu povestea ce se vehiculeaza. Dar povestea plus amenajarea acelui loc, supravegherea sa nu se arunce gunoaie, ar face-o o atractie serioasa. Amenajare si taxa. Cand iei bani si intretii.

Locul numit 7 Izvoare. Apa vine din munte pe sub acea constructie.

Mai sunt si aspecte reale de pe aici, dar nu doresc sa indemn oamenii la aventuri. Se mai accidenteaza cineva, cine stie. Plus ca fiind captare de apa, nu prea ai voie prin locul acesta.

Unul din sapte 🙂

Replica dupa Bigar la o scara mai mica.

Apoi am inceput sa urcam pe drumul forestier Scropoasa pentru a intersecta DJ 714, pentru ca urmandu-l, sa iesim mai tarziu la celebra intersectie de mai sus. Ca si cum veneam dinspre Moroeni.

Niste babe imposibile care ajunsesera pe acolo, tot bolboroseau intruna si tot felul, ca intr-un final sa ne intrebe de ursi, daca sunt. Pai, fiind in mijlocul Bucegilor logic ca erau, dar nu ies nici astia asa oricum 🙂 Iar ele faceau parte dintr-un grup de 15-20 persoane. Am inteles ca stateau undeva pe la Zanoaga-Bolboci si le indemn sa mearga pe unde au venit intrucat drumul ocoleste foarte mult. Dar fiind babe, ele intai vorbesc si apoi gandesc. Cand zic baba, nu ma refer la varsta inaintata, ci la femeile de un anumit gen, care comenteaza intruna, stiu totul, fac permanent observatii, te cicalesc si te fac cu capul. E bine sa iei distanta ca sa ai grija de sanatatea ta mintala.

Cum mai mereu am dreptate, nu a zis nimeni nimic si ne-am departat pe drumul nostru. Nu prea rapid din pacate, cum as fi vrut, pentru ca existau mustrari de constiinta, cavalerism probabil. Nu din partea mea. Pot sa zic ca imi cam dau seama de oameni destul de repede. Bun… si ne trezim cu babele vorbind intruna, speriate de moarte de urs, tragand de familii tampite de atata vorbarie, prin spatele nostru. Mai fac o incercare sa le explic ca nu e niciun pericol si ca nu are rost sa alerge nimeni, ca e mai scurt drumul pe care au venit. Inutil! Erau setate sa faca doar ce le trecea prin minti in acel moment.

Specia aceasta apare fie pe la tara, unde brusc tarancile se transforma in orasence care le stiu pe toate, fie sunt mahalagioaice de cartier, ce stau la parterul blocului si barfesc trecatorii. Doza de nesimtire este intotdeauna maxima. La scurt timp, simtind dezbinarea masculina au marsat cu aceasta. Femeile de genul acesta, daca le lasi sa ti se suie in cap nu le mai dai jos de acolo. Evident ca marionetele de barbati, sotii babelor, nu scoteau o vorba, striviti de posibilitatea unui scandal cu aceste vrajitoare 🙂

Doamne, si nici un urs macar nu se arata prin preajma 🙂 La limita decentei, a vocabularului, am scapat de ele si au facut cale intoarsa prin chei, pe unde venisera. Aruncau servetelele pe jos, pet-urile goale, dupa aceea au vazut zmeura si plangeau ca nu au pet-uri, ca nu trebuia sa le arunce. Deci, pe astia trebuie sa-i lasi in treaba lor, nu-i civilizezi niciodata, nu-i ajuti in vreun fel. Fiind oportunisti si needucati nu inteleg nimic. Simuleaza doar. Este prima oara cand mi-a parut rau ca nu a aparut un urs, sa-i fi luat putin la alergare…

Dupa o vreme, am inceput sa mai fac poze.

Intersectie la Scropoasa

Canton, odinioara al celor de la Administratia Parcului

Si am continuat pe drum… de la Scropoasa la Dichiu, la mers binisor, se fac cam 2 ore si un pic.

Nr. de telefon jandarmi montani

Iar la intersectia spre Dichiu

Ne apropiam de cabana Dichiu, unde nu mai aveau cine stie ce… ne-am luat totusi cate o cafea si cate o inghetata.

La plecare, am oprit masina sa luam niste branza de la o stana ce se vede de la cabana Dichiu. Mai luasem si altadata, cam scump, 30 lei/kg branza de burduf, dar face toti banii. In week-end, sotia baciului are o taraba langa cabana si se poate cumpara de la ea. Altfel, mergand spre stana, nedand claxoane, neavand un spray pentru caini, cine stie ce se intampla.

Noutati din zona mediului… si de unde provin „bolile” nationale scenarita, spionita sau mitul populatiei alese

O sa le amestec un pic, adica nu voi urma strict ordinea din titlu… de fel sunt o persoana dificila, deci nici prezentarile nu au cum sa fie altfel decat… dificile 🙂

Daca ne aruncam ochii prin bibliotecile bunicilor si avem sansa sa mai gasim carti dinainte de anul 1945… a, de fapt azi, adica pe 6 martie 1945 se instaura primul guvern comunist din istoria Romaniei, condus de dr. Petru Groza… vom gasi o lume diferita de aceea zugravita in cartile din perioada comunista. Acea lume are multe in comun cu lumea de astazi. Bine, mai gasim cazuri ciudate, ca nu exista perioada fara acestea 🙂 Ma refer la Densusianu… dupa mine, ca inteligenta a fost un mare zapacit, un aberant… ca scriitor mi-a placut ca si-a urmarit ideea si a redat-o intr-o uriasa lucrare. Cred ca Nicolae Densusianu este pionierul literaturii S.F. la noi in Romania. A amestecat cunostinte de geografie, istorie, cultura, cu propria imaginatie, rezultand o lucrate considerata de marii istorici ai momentului, de exemplu de Vasile Parvan „parintele arheologiei romanesti”, ca fiind un delir.

Pana la finele celui de-al doilea razboi mondial, teoriile sale au mai prins la unele persoane, dar cum istoria nu se scrie pe vorbe sau din imaginatie, ci pe realitati intamplate, cum ar fi documente din acele vremuri si dovezi arheologice, Nicolae Densusianu si cei care ii impartaseau parerile nu au constituit un segment de luat in seama… societatea avand alte prioritati, mult mai realiste.

De prin 1948 si pana prin 1964, in Romania a avut loc un adevarat masacru al elitei tarii… mii de oameni de o valoare recunoscuta nu doar pe plan national si-au lasat oasele pe la Canal sau au fost lichidati prin puscariile comuniste. Dupa alungarea regelui si instalarea regimului stalinist al lui Gheorghiu Dej, populatia a fost nevoita sa accepte o alta educatie. Cartile scrise inainte de 1945 inclusiv manualele, au fost fie distruse, fie structurate in asa fel incat sa arate ca acestea erau doar creatia Partidului Comunist Roman. Practic a inceput falsificarea istoriei si indobitocirea in masa…

Dupa Revolutia din 1989, ideile lui Densusianu au gasit un camp fertil in generatia post-revolutionara nestiutoare si asta deoarece in scoala de dinainte de 1989, toti invatam despre extraordinarele fapte de vitejie ale romanilor, aparatorii intregii crestinatati si cate si mai cate. Printr-o propaganda acerba… ceva de genul cum privim noi acum cu mirare la ce se intampla in Coreea de Nord, populatia a devenit docila si a inceput sa creada toate nascocirile. Stiti ca anul trecut televiziunile nord-coreene transmiteau populatiei ce se intampla la Campionatul Mondial de Fotbal… unde echipa lor nationala de fotbal depasea la scor orice selectionata intalnita, iar in finala au intalnit Statele Unite ale Americii, formatie careia i-a administrat un usturator 6-0 sau 7-0, nu mai stiu exact. Si lumea iesise pe strada, sa se bucure, sa planga… ca au castigat finala CM 🙂 Realitatea era de fapt ca echipa Coreei de Nord nici macar nu reusise calificarea la acea competitie, priveau de acasa cum joaca altii fotbal.

sfinx

Venind toti din comunism, nu a mai avut cine sa ne spuna ce suntem si cum suntem, asa ca ne-am tot zbatut de vreo 25 de ani sa aflam ce se intampla. Nu am mai avut in familii, varstnici care sa ne insufle educatia de altadata si atmosfera de atunci. Am venit in democratie cu ideea ca regele a furat poporul sau, mai rau, ca regele Carol I topise nu stiu cate placi de aur dacice ca sa-si ridice castelul Peles… niste minciuni uriase, existand documente despre cum a fost ridicat acel castel. Cum intreaga constructie se sprijina pe un imprumut acordat lui Carol I de catre Wilhelm, imparatul Germaniei… regele nostru returnand banii mult mai tarziu si in rate anuale.

Din perioada comunista, obisnuiti cu raportari mincinoase, intoxicati cu povesti cum ca armata noastra avea un laser care topise la Prut nu stiu cate tancuri rusesti prin 1968, nu a fost greu deloc sa continuam in democratie tot felul de teorii conspirationiste. Acest fel de a fi, a fost speculat atat de romani mai pragmatici care transformati in politicieni au pus mana pe averea tarii, cat si de straini care profitand de naivitatea noastra ca suntem in Gradina Maicii Domnului, ca sunt de ajuns cateva rugaciunii si ies strajerii de sub munti, beneficiind de tradarea celor ajunsi in anumite functii, au reusit sa acapareze sectoare importante din economia nationala. Lucram pentru ei, facem ce vor ei…

In acest timp, stam amortiti de emisiunile tv si visam tot felul de nerozii si dau cateva exemple:

1. Ca la Vf. Omu a fost inlantuit Prometeu si ca o stanca de acolo este acvila care il mai ciugulea pe el din cand in cand, torturandu-l, desi legendele plaseaza inlatuirea titanului in muntii Caucaz.

2. Ca Sfinxul este centrul lumii, ca de milenii vegheaza natia romana… ceea ce este o imensa prostie, aceasta stanca fiind introdusa prin anii 1930 in peisajul literaturii montane, pana atunci nu-l observase nimeni. Toata lumea facea poze pe partea celalalta a stancii pentru ca inca nu avea sculptate toate caracteristicile unui chip. De pe la 1900 si pana prin 1940, societatile de turism care reuneau mii de montaniarzi strabateau Bucegii si ridicau cabane, pozau orice stanca, floare, animal, realizau poteci… nimeni nu a pozat Sfinxul, asa cum este astazi, pana la un moment dat. Orice om normal care trece pe langa Sfinx este atras de acel chip, nu ai cum sa nu-l retii. Ei bine, nu l-a vazut nimeni pana prin anii 1930 si ceva… Toti au fost prosti asadar… si orbi. In perioada comunista i s-a creat o istorie centrand acest chip prin tot felul de filme… asa ca nimeni nu-si mai pune azi intrebari daca este adevarat ce se spune despre Sfinxul din Bucegi. Este ceva de genul unui exemplu intalnit recent… o baba cretina spunea unei tinere sa nu iasa afara din casa 40 de zile dupa ce nascuse un copil, ca spurca pamantul si nu mai stiu ce… ca vine asta din batrani, ca ea stia de la mamica (adica mamica babei) 🙂  Ce dobitocie!!!

Parerea mea este ca un tip cu ceva imaginatie au umblat pe acolo cu o dalta si un ciocan… si azi ne mandrim cu un fals national, fara nicio legatura cu istoria. Probabil daca ar cauta cineva prin arhive foto s-ar descoperi stanca exact cum arata ea…

Majoritatea oamenilor de azi nemaivand acces la carti scrise in preajma anului 1900, vad lucrurile doar dintr-o perspectiva, lor le este de ajuns sa le dai ca argumente titluri de carti aparute dupa Revolutie ca si cred ca este adevarat ce se spune. Doar ca acele carti nu se constituie ca probe, toate sunt niste carti scrise dupa alte carti, copii mai mult sau mai putin imbunatatite, care reiau aceeasi idee… neexistand proba documentelor istorice. Nu exista niciun document istoric si nicio carte anterioara de anul 1930 care sa spuna ceva, de exemplu, despre acel chip denumit Sfinx. In acest context, au aparut toate fabulatiile despre Bucegi, idei care au afectat dezvoltarea unui segment important al societatii, care nu a mai facut diferenta intre poveste si realitate. Iar cand nu vrei sa accepti logica lucrurilor, o dai cu arhivele Vaticanului, evreii…

3. Cele 7 Izvoare de la Scropoasa… o alta inventie cu apa bauta de daci si pe care o ravnea Ceausescu. Nu va suna a nebunie? Un pic asa, nu vi se pare un scenariu pentru creduli? Pentru cei interesati de subiect le recomand lucrarea scrisa de A.G. Orescu „Memoriu asupra alimentarii cu apa a orasului Bucuresti. Studiul apelor de izvoare din munti in vederea viitoarei alimentari a orasului Bucuresti” aparuta in … anul 1902. Scrie omul acolo cum a studiat zona Scropoasa, nu apare nicaieri ceva de 7 Izvoare sau ceva despre daci sau geti, pentru ca nu-si umplea timpul cu astfel de prostii. Nenea asta a gasit doar 3 cursuri de apa, in afara de Ialomita… si nu 7. Le-a masurat, a facut tot felul de propuneri.

SAMSUNGCaptarea „7 Izvoare-Scropoasa”… de fapt este captata doar o singura sursa de apa

Constat de vreo 3 ani incoace ca felul de persoane incep brusc sa devina atrase de Bucegi din cauza a tot felul de prostii propagate mai ales prin intermediul internetului. Atat de mult au ajuns sa creada fanteziile unor oameni care abia au facut cunostinta cu muntele incat, reintorsi de pe Bucegi, spun si ei in toate directiile ce „energie vine de la Sfinx”, ca au intrat in aceasta stanca… Prin astfel de comportamente, cum ca unii deja stiu ce loc au in Univers, ca au venit pe aici cu o simpla treaba si trec apoi in alta dimensiune unde au lucruri mult mai importante de facut, am ajuns in incapacitatea de a mai crea ceva bun pentru progresul societatii. Inventam povesti in care ne risipim anii vietii, ne dam inteligenti dar concret nu producem ceva benefic si pentru altii. Pierdem vremea si intoxicam si pe altii cu tot felul de prostii.

Si totul sta in educatie…acum chiar avem libertatea si puterea de a vedea cum au stat de fapt lucrurile de-a lungul istoriei.

….

Despre Mediu acum…

Cateva lucruri importante de stiut:

– nu a fost depus nici in 2014 si nici acum in primele luni ale anului 2015… vreun proiect turistic referitor la zona Caminul Alpin din Busteni… pentru avizare la institutiile de reglementare in domeniul mediului.

– povestea cu grupul acela hotelier, cel mai tare si mai mare de pe la noi, care crea mii de locuri de cazare pe la Azuga, undeva pe muntele Sorica… si mult trambitat de autoritatile din Azuga, nu a prins contur… nici pana azi nimeni nu a depus vreo documentatie in acest sens.

– proiectul telegondolei ce va lega Cota 1400 de varful Furnica, proiect al Primariei Sinaia a primit avizul Natura 2000, astfel ca in primavara lucrarile vor incepe. Scopul proiectului este realizarea legaturii intre instalatiile de transport pe cablu ale Primariei… deja existente. Astfel, telegondola Sinaia-Cota 1400 va fi legata de telescaunul din Valea Soarelui printr-o alta instalatie de tip telegondola.

– noua instalatia va avea statiile in suprafata egala, de 525 mp fiecare si 14 piloni metalici.

– garajul care spulbera anumite indoieli va fi sus la altitudinea de 2063 m.

– se va folosi un elicopter.

– decizia emiterii avizului Natura 2000 are la baza avizul favorabil al Administratiei Parcului Natural Bucegi (25.04.2014), institutie care va superviza desfasurarea investitiei.

Traseul turistic: Sinaia – cabana Cuibul Dorului – cabana Dichiu – 7 Izvoare-lacul Scropoasa – Cheile Zanoagei – campingul si baza Salvamont Zanoaga – cabana Dichiu – Sinaia

De curand, am facut o excursie frumoasa… am avut si vreme buna, si traseul a fost interesant.

Am plecat din Sinaia, cartierul Malul Spitalului… spre Scropoasa, cu trecere pe la 7 Izvoare. Unii cand au auzit unde mergem, si pe jos, s-au speriat. Lor li se parea greu si lung drumul cu masina… ce sa mai vorbim de a merge pe jos. Cineva spunea ca sa nu-l sunam sa vina sa ne ia, ca nu va veni 🙂 Mda! Nu-mi amintesc vreodata sa ma fi luat cineva, ca am mers prea mult. Mereu stiu ca merg atat cat pot, nici mai mult si nici mai putin. In cele din urma, am plecat doar trei persoane.

La 7:40 plecam din Sinaia pe DN 71, am depasit intersectia cu drumul forestier Calea Codrului si am inceput sa urcam serpentinele spre Cuibul Dorului:

cascada inghetataCascada Vanturis inghetata

cruce

La un moment dat, am intrat pe drumul vechi spre Cuibul Dorului si am scurtat astfel vreo 3-4 kilometri:

cuibul doruluiCabana Cuibul Dorului, unde eram la ora 8:50

Drumul din apropierea cabanei, DJ 713, era deschis, se vedeau urme ca au urcat masini, cineva aruncase si cu nisip… cert este ca trebuie sa fii putin inconstient ca sa te aventurezi pe acel drum plin de gheata. De altfel, asa cum aveam sa constatam, temerarii au ajuns la 200 metri distanta de cabana Dichiu si s-au oprit. Ce deznadejde i-o fi cuprins!! Sa vezi cabana la doi pasi si sa nu poti ajunge din cauza unor nameti.dj 713Pe la curbe nu ajunge soarele, parapetii lipsesc, pentru ca acest drum nu va fi gata niciodata… de aceea este si inchis oficial. Ar fi trist sa mai devina si mormant de oameni, dupa ce este unul al milioanelor de euro.

urcusNici pe drum nu am stat prea mult, preferand totusi urcusul, mult mai frumos. Dupa noi se tineau si doi caini de la cabana, unul insa a cedat si a ramas la cabana Dichiu, celalalt, desi l-am imprietenit putin cu piciorul, a mai venit dupa noi pana la Scropoasa si s-a pierdut pe acolo. Na, daca nu a vrut sa asculte!

limita judeteSi iar pe drum, iesind la un punct panoramic, situat la limita dintre judetele Prahova si Dambovita. Mare parte din aceasta drumetie a fost pe drum, pentru ca prin padure era zapada prea mare, stabilisem sa mergem pe unde este mai accesibil.

peisaj

molidUn molid mic

pauzaO pauza la soare

la umbraSi o alta, la umbra

nametiAsa arata drumul cand am ajuns la cabana Dichiu, cea din imagine. Cine a incercat sa ajunga cu masina, trecand peste multe pericole, aici s-a oprit.

cabana dichiuLa cabana Dichiu iesise un domn pe la fereastra, surprins de aparitia noastra. Ne-am dat buna ziua, dar daca-i spuneam ca venim inapoi dupa o „trecere” pe la Scropoasa, probabil i-am fi stricat ziua 🙂

dj 714Am inceput coborarea spre Valea Ialomitei, trecusem ramura estica a Bucegilor

intersectie dj 714Destul de repede am ajuns la intersectia spre Moroeni-Scropoasa si Zanoaga-Bolboci. Era 11:00 si un pic. Continuam pe drum, vreme buna, cald si nu mai intram prin padurea Dichiului ca sa scurtam… aveam timp destul la dispozitie. Trecem si de cantonul Administratiei Parcului, de o troita, si intram pe drumul auto spre Scropoasa… unde ne intalnim cu un utilaj de deszapezire. Tocmai curatase drumul. Perfect!

Uite asa, ajungem la 7 Izvoare, sursa unor povesti incredibile. Eu mai trebuia sa verific niste aspecte, informatii, sa nu le redau in carte fara acoperire… acesta a fost, de fapt, scopul excursiei. Dar cum unii voiau sa se plimbe, am zis sa leg problema mea de timpul lor liber 🙂 Ei voiau un traseu lung si fain, eu sa ajung la 7 Izvoare, asa ca le-am facut ciorba pe toate.

7 izvoare

Am revenit la drum si, dupa cateva curbe, am ajuns la lacul Scropoasa si la constructiile din acest loc:

drum scropoasa

casa scropoasaO casa veche la Scropoasa

De cand s-a inchis cabana de aici, nu este aceasta din imagine, totul pare incremenit in tacere. Nu am stat mult, lacul era partial inghetat, vreo 20 de rate erau undeva pe langa un mal… poezie…

poteca prin cheiAm inceput sa urcam pe traseul ce strabate Cheile Zanoagei, un traseu destul de lejer, marcaj cruce albastra, timp, cam o ora

peisaj cu gheata

raul ialomita

aspect traseuTot sectorul acesta am mers singur, ramaneam mereu in urma, la poze, mergeam foarte incet

peisaj 2

covoare de zapada

podetS-au pastrat foarte bine podetele facute acum cativa ani de catre Salvamont Dambovita

panou apnbLa fel si toate panourile Administratiei Parcului amplasate intre Scropoasa si Zanoaga

muschi

perete zanoagaAm stabilit sa facem un popas pentru masa pe langa acest versant… am urcat putin, dar a meritat efortul, peisajul era de vis 🙂 Dar mai era pana acolo…

podet 2Al doilea podet peste Ialomita

podetdoi

camping zanoagaCampingul Zanoaga… ma intreb daca s-a cazat cineva in acest loc vreodata? Mereu mi s-a parut lipsit de logica, dar mai ales ilegal, sa construiesti ceva pe langa barajul de la Bolboci. Bine, campingul este la vreo 500-800 metri distanta, dar nu este niciun obstacol natural intre cele doua obiective… si apoi, se afla la vreo 3 metri distanta de albia raului Ialomita. Dar poate altora li s-a parut legal… in Legea Apelor scria ca nu se pot amplasa decat constructii provizorii in astfel de zone, sau temporare. Acum, daca nu sta nimeni iarna la camping, poate fi considerat si asezare temporara 🙂 Uite asa, acolo sunt ingropati vreun milion de euro 🙂 Cred ca nu face totul nici o suta de mii, dar este alta poveste…

baza salvamont zanoagaBaza de la Zanoaga… aici eram la 14:10

Tot pe drum am ajuns si la intersectia pe langa care mai trecusem, inchideam asadar bucla din Valea Ialomitei si reluam urcusul spre cabana Dichiu:

intersectie 2Prima oara am fost aici pe la ora 11. A doua oara eram la 14:30… deci trei ore si jumatate plimbatul prin Valea Ialomitei

panou cu reguli de accesIncepea intoarcerea pe acelasi drum… orice alta varianta, pe vreun traseu turistic, ar fi fost dificila din cauza zapezii

saua dichiuluiNe apropiam de cabana… vedem ca soarele a topit zapada pe drum, este o poza pentru comparatie ceva mai sus

Aproape de cabana, la care am ajuns la 15:05, ne-am intalnit cu acelasi utilaj de deszapezire pe care-l mai zarisem si spre Scropoasa. Va imaginati expresia feţei soferului cand ne-a vazut  si pe acolo 🙂  El deszapezise si partea aceea dinspre DJ 713, inlaturand nametii:

dj 713

drum deszapezitTotusi, ramane o cale dificila, riscanta, din cauza ghetii de mai jos

limita judeteanaLa 9:50 eram prima oara in acest loc, apoi la 15:40

La intersectia cu Calea Codrului, am vazut ca a fost distrus un panou nou al Administratiei Parcului Natural Bucegi:

panou distrus

A fost floare la ureche sa ajungem apoi in Sinaia, sosind pe Malul Spitalului la 17:15… si, gata excursia 🙂