Spuneam anterior, de vreo doua ori, ca pentru o imagine cat mai corecta despre doboraturile din Bucegi, am trimis o solicitare la Administratia Parcului Natural Bucegi.
Acum, nici nu stiu cati mai vor sa fie corect informati. Spun aceasta pentru ca am vazut un silvicultor pe Facebook care crease niste postari interesante, in acestea explica omul ce inseamna una, ce inseamna alta, cum sa recunosti lemnul taiat ilegal, ce este o marca, o cioata etc. Nu va spun ce injuraturi si-a luat. El chiar voia sa explice niste lucruri pe intelesul tuturor dar… unora le este bine in bula lor. Dincolo de ea sta realitatea care unora nu le place.
Am ajuns sa cred ca nici nu ai cum sa condamni pe cineva. Unii, ca sa fure, spun orice minciuna. Altii vor o lume idilica, sa nu se taie nimic, sa nu se impuste, sa nu se ridice cainii de pe strazi… care este treaba cu ciorile sau cu porumbeii… Oricum, nu prea poti sa mai spui ceva fiindca fiecare isi are propriul adevar; iar cand vezi cum tot se plimba padurea pe drumuri iti dai seama ca adevarul gol-golut este undeva sus de tot. Astfel ca, nu am evoluat toti in aceeasi parametri… ci in functie de locul nostru in societate. Daca stai pe munte, e posibil sa vezi semne in orice nor, daca stai in apartament si vezi masini cu lemne sigur se fura, daca lucrezi in domeniul mediului oricare altii sunt #rezist… si tot asa, intelesuri alterate mai mult sau mai putin de mediul in care traiesti si nu numai! Apropo de aceasta idee, in ultima vreme tot aud de oameni care fug ca din pusca cand li se spune de internare la Spitalul Judetean Ploiesti. Brusc, toti se simt minunat 🙂 Bine, in general, miza in vremurile acestea este aceea sa nu ajungi la niciun spital. Cel mai probabil, peste vreo 10-20 ani, toti aceia care au murit in timpurile acestea prin spitale sau acasa, vor fi declarate victime ale sistemului si urmasii vor trebui despagubiti. Cum a fost dupa comunism.
Fiecare insa, trebuie sa ne facem treaba in dreptul nostru, cat mai bine si cat mai corect; ca sa stii tu ca ai facut cam tot ce tinea de tine! 🙂
Cum stam cu Bucegii, cei mai vizitati munti ai tarii??
Administratia Parcului Natural Bucegi a avut amabilitatea, si le multumesc, sa raspunda la cateva intrebari. Intrebari si raspunsuri care prezinta ce s-a intamplat in aria protejata, in urma acelui fenomen meteo extrem de prin februarie.
Ca sa fie usor de inteles, am trecut si intrebarile si raspunsurile intr-o ordine. Aceasta ca sa nu urmariti intrebarile intr-un loc si raspunsurile in altul. Imi era mai usor asa dar nu toate lucrurile usoare sunt si utile :)) La final, am postat si doua capturi de pe adresa A.P.N.B.
Iata intrebarile adresate Administratiei Parcului Natural Bucegi si raspunsurile primite:
1. Care a fost cea mai afectata suprafata de padure din Parcul Natural Bucegi? Unde a fost cea mai mare doboratura?
Raspunsul A.P.N.B: „Cea mai mare suprafata afectata a fost pe teritoriul judetului Dambovita si suprafata limitrofa in judetul Prahova pana in Valea Vanturis.”
2. Daca aveti o statistica pe judete? Ce cantitate de lemn doborat se afla in Bucegi, pe raza judetului Prahova? Dar pe Dambovita si Brasov?
Raspunsul A.P.N.B: „Da. Avem aceasta statistica astfel: Prahova-31625 mc, Dambovita-67096 mc, Brasov-3110 mc. Total 101.831 mc. Pentru volumul mentionat a fost parcursa procedura legala in vederea evacuarii iar pentru diferenta de volum in aceasta perioada se activeaza pentru a se indeplini prevederile legale, existand posibilitatea ca volumul total estimat sa fie si mai mare.”
3. Daca s-au constatat si alte pagube aduse de acel vant puternic constructiilor sau amenajarilor turistice?
Raspunsul A.P.N.B: „Constructiile silvice nu au fost afectate ci doar infrastructura turistica aferenta traseelor tematice, care au fost distruse in proportie de cca. 70%-80%.”
4. Care sunt UP-urile cu cele mai mari doboraturi?
Raspunsul A.P.N.B: „Avem si aceasta evidenta dar consideram ca nu este concludenta pentru societatea civila si nu avem timpul necesar pentru a o intocmi. Daca doriti in mod expres o sa o facem pentru ca ea oricum a stat la baza evidentei pe judete.”
5. Cum intentionati sa puneti in valoare, sa accesibilizati unele zone cu doboraturi, cum ar fi traseul Busteni-Cascada Urlatoarea sau zona muntelui Dichiu (cum se vede din DJ 713), unde nu sunt drumuri de acces si este alt regim de protectie? Este evident ca fara drum nu se pot scoate. Ar fi oare mai utile:
-realizarea unui funicular sau
-obligarea exploatatorului/ocolului sa insamanteze/planteze ulterior drumul realizat?
Raspunsul A.P.N.B: „Punerea in valoare si exploatarea masei lemnoase, inclusiv solutiile de scos-apropiat, funiculare, drumuri de tractor, drumuri pentru atelaje intra in responsabilitatea administratorului drumului forestier. Problema cea mai importanta este obtinerea si plantarea de puieti care sa corespunda normelor tehnice pentru aceste suprafete. In urmatoarea perioada de timp va fi necesara o colaborare si o monitorizare atenta, astfel incat regenerarea naturala si regenerarea artificiala sa conduca la un arboret aproape de starea naturala.”
6. Ce valoare totala, in lei, are cantitatea de lemn doborata in zona Bucegilor?
Raspunsul A.P.N.B: „La aceasta intrebare nu putem sa raspundem aceasta fiind apanajul pietei masei lemnoase. Oricum, o cantitate destul de importanta de lemn este degradat si are o valoare mult mai mica fata de exploatarea normala a acestuia si, in consecinta, valoarea lemnului exploatat si evacuat este mult mai mica fata de normal. Piata lemnului dicteaza pretul.”
7. Stiu ca nu a stat nimeni sa numere arborii cazuti dar o cifra cat mai aproape de realitate imi puteti spune? Cam ce numar de arbori apreciati ca au fost doborati de vant in Bucegi? 10.000?
Raspunsul A.P.N.B: „Numarul de arbori va putea fi comunicat dupa ce se va finaliza etapa de evaluare. Oricum, de comun acord cu toti administratorii de paduri, inventarierea s-a facut fir cu fir, conform normelor tehnice si vom avea o situatie clara care se va regasi si in SUMAL.”
8. Ca o comparatie, au fost afectate mai mult padurile din exteriorul muntelui, ex. Abruptul Prahovean decat padurile de molid din bazinul Ialomitei, zona Pestera-Bolboci?
Raspunsul A.P.N.B: „Din primele estimari a fost afectata in mod special zona de S-E a masivului Bucegi.”
9. Care este concluzia Dvs. ca administrator al ariei naturale protejate referitor la acest fenomen meteo extrem, care a doborat atatia arbori? Ma gandesc ca agentii Parcului si alti lucratori in domeniul mediului tot mergand prin aria protejata au tras concluzii care ajuta si mai mult la intelegerea fenomenului.
Raspunsul A.P.N.B:„In momentul de fata nu putem trage o concluzie pertinenta, urmand ca specialistii din diferite domenii, cu sprijinul Consiliului Stiintific sa analizeze toti factorii care au dus la aparitia acestui fenomen. Oricum el trebuie integrat cel putin la nivel regional pentru ca si in judetele limitrofe s-au inregistrat fenomene asemanatoare. Facem mentiunea ca acest fenomen nu se datoreaza asa-ziselor defrisari ilegale sau alte activitati antropice cu impact negativ asupra patrimoniului natural. Va stam la dispozitie cu lamuriri suplimentare iar in cazul in care avem informatii importante vi le vom pune la dispozitie.”
Apreciază:
Apreciază Încarc...
Similare
BUCEGI NATURA 2000 
Buna ziua, evident pădurea are nevoie de intervenția omului atât pentru regenerarea ei cât și pentru exploatare în sensul creșterii economice a statului. Consider ca exista condiții foarte exacte în cea ce privește tăierea, în funcție de multe aspecte (tipul de pădure, zona etc). O tăierea corecta se face prin rarire, defrișarea fiind aplicata doar în cazul redării terenului agriculturii. Pornind de la acest aspect îmi puteți spune de ce zone mari de pădure, din apropiere Cabanei Diham este efectiv rasa?
ApreciazăApreciază
Imi amintesc ca atunci cand au chelit versantul spre cabana Diham am chemat Garda Forestiera Brasov. Evident a fost legal, cum sa nu fie 😉 Mi-au zis ca e vorba de taieri la ras in parchete mici. Adica in legislatie e voie sa tai la ras dar sa nu depaseasca suprafata de 2-3 hectare. Mi-au spus si ca trebuie impadurit in vreo 3 ani. Ma gandesc ca 3 ani au trecut, ramane de vazut daca au impadurit.
ApreciazăApreciază
Deci trebuie sa întelegem odata pentru totdeauna ca este perfect legală taierea la ras , a pădurii, în suprafață care să nu depășească 2-3 Hectare , se poate taia la ras 3 hectare din fiecare zona a parcului natural desi este o zona protejată de interes national. Se explică atunci prezenta acțiune in zona Valea Cerbului.
ApreciazăApreciază
Taierile de padure la ras nu se fac pe un considerent atat de simplist. Se intocmesc niste amenajamente, se tine cont de mai multi factori inclusiv ca e parc natural. O astfel de taiere a fost si pe muntele Dichiu acum cativa ani, tot in padure de molid. Legislatia in domeniu o interpreteaza si o aplica ocoalele silvice, administratia parcului, directiile silvice… va dati seama, la unii primeaza factorul economic, la altii protectia mediului 🙂 Presupun ca la bani se inteleg cu totii :))
Pe valea Cerbului nu se efectueaza din fericire taieri la ras. Dar la modul cum se lucreaza nu sunt mari diferente.
Vedeti la concluzii, nu se explica nicio taiere pe valea Cerbului printr-o taiere la ras pe Diham. Nu are treaba una cu alta. Fiecare zona de padure se exploateaza in functie de incadrarea acesteia, nu se aplica peste tot aceeasi regula. Incadrare pe care nu o realizam noi ci, aceia din domeniu, mai mult sau mai putin subiectivi.
ApreciazăApreciază