Prin padure…

Inca o zi prin padure. Plecare din Busteni spre Azuga si intoarcere la Busteni…

Incepem cu un urcus 🙂

Iasca

Cum urcam, calc pe ceva ce suna a tabla. Dau frunzele si ridic o usa 🙂

Ce sa caute o usa metalica pe la jumatatea unei pante, stiind ca „de sus” nu are cum sa ajunga… In fine, cumva a ajuns dar probabil folosea la ceva. Ma uit prin preajma si vad mai sus un adapost prabusit:

Din fata asa arata fostul adapost…

O mai fi fost acum cativa ani cineva pe aici… Oricum, din cat este padurea de mare si panta de abrupta, tocmai aici am nimerit. Evident nu sunt poteci, undeva mai jos era una de mistreti. Este in Muchia Lunga, jumatatea pantei spre Azuga.

In locuri mai umblate

Podbal, un vestitor al primaverii dezorientat

In padurea Clabucetului

Cuptorul

Iesirea din Busteni spre Azuga

Busteni, cartierul Cezar Petrescu

Vedere spre fostul tunel