Bucegi: Podu’ cu Florile si Claia de Piatra

Povestea de cateva ore a inceput de la cabana Dichiu, loc de parcare a masinii.

De aici, pe jos spre Zanoaga-Bolboci-Podu’ cu Florile-Claia de Piatra si retur.

Returul ar fi trebuit sa fie: Claia de Piatra-Scropoasa-Dichiu pe triunghi albastru, numai ca vremea nu a tinut cu planul nostru si am revenit tot pe traseul initial.

La Zanoaga

Stancarii superbe decorate cu molizi… pe alocuri si cu cate un exemplar de zâmbru.

Asa-zisa „cabana” Podu’ cu Florile. O investitie de peste 22 miliarde lei vechi, inutila din nastere, bani ingropati pe veci.

Drum de acces mai sus de „cabana”

Aici e de Jeep, nu de orice masina.

O parte din muntele Lespezi: Claia de Piatra

Aspect din muntele Lespezi pe fundal.

Panorama din drumul spre punctul panoramic Podu’ cu Florile

Selenar de Bucegi

Prim plan cu muntele Tataru

Stanele s-au deschis pe Bucegi 🙂

Lacul Bolboci vazut de la Podu’ cu Florile

Zona Zanoaga

Noi ne uitam la acest lac chiar din zona de unde a fost luata piatra pentru digul lacului.

Jandarmi in patrulare

Dupa niste peripetii, am ajuns si la Claia de Piatra. Chiar daca nu pare, zona este destul de salbatica, fauna bogata in ursi, lupi si caprioare 🙂

In apropiere este si cariera functionala de la Lespezi (a Fabricii de Ciment Fieni).

Platoul Carstic Lespezi

Borna veche

O privire spre Obarsia Ialomitei cu Mecetul Turcesc

Camp de izma (menta).

Si… ploaia ne incurca planurile, asa ca printre trasnete si bubuituri asurzitoare, ne-am intors pe acelasi drum. Am incercat fara succes sa prindem in poze astfel de fenomene insa, cum ploua cu galeata, am abandonat ideea destul de repede.

Pe la Podu’ cu Florile s-a oprit ploaia. Pana a venit urmatoarea repriza trecusem de Bolboci si ne-a prins cu o curba inainte de cabana Dichiu. Ca ploua sau nu ploua, la Bolboci si pe DJ 713 era ca pe DN 1, masini foarte multe.

Sa mai si calcam pe digul lacului 🙂

Lacul

In partea cealalta, langa drumul asfaltat erau niste comercianti care vindeau porumb fiert si fructe de padure. Atat de multa lume era incat cei de acolo au vandut tot porumbul din oala, din portbagaj. Daca mai aveau, mai vindeau inca pe atat :))

O privire spre Cheile Zanoagei, de unde se ridica o ceata… 🙂

De la masina ne-am mai oprit putin prin Sinaia si pe la ora 16 eram acasa.