…sau Crucea de pe Caraiman, aceasta fiind o alta denumire!
Nu imi propun cu aceasta ocazie sa arat in imagini starea jalnica de degradare a acestui monument de importanta nationala, lasat intentionat in paragina…pentru a se scoate apoi bani din acesta. Dupa cum am mai scris, au mai facut unii proiecte de reabilitare, cerand si 2 milioane de euro. Au fost si proiecte de bun-simt, intocmite de arhitecti, dar daca nu aduc bani pentru anumiti factori abilitati, nu sunt bune.
In prezent, foarte degradat, acest monument va fi scos foarte probabil la vanzare, nu stiu cand, poate intr-un an sau doi. Am vazut ce soarta ii era rezervata Cantonului Schiell. Trebuia sa vina cineva sa-l demoleze si sa faca acela „ceva frumos” acolo, un bloc de sticla si teren pentru elicopter. Va fi la fel si cu Crucea, deocamdata primeaza instrainarea domeniului schiabil Kalinderu, licitatia va fi pe 17 septembrie, Primaria doreste o redeventa anuala minima de 100.000 euro, garantia de participare este 5000 lei, etc…
Monumentul…cu norii, „m-am jucat” putin, la culoare ma refer
…in ceea ce priveste asfaltarea dincolo de anul 2015, a drumului de pamant cuprins intre intersectia Piatra Arsa si cabana Babele, efectul imediat va fi urmatorul: disparitia covorului vegetal pe mii de metri patrati…mii de masini si zeci de mii de oameni pe jos cu siguranta inseamna un impact devastator…se va merge printr-un peisaj selenar. Potrivit unor calcule simple, logice, 5000 de oameni intr-o zi de vara, risipiti in zona Babele-Caraiman-Sfinx-Vf. Baba Mare, adaugate parcari, constructia schitului Taborul Bucegilor, plus zapada si ploile, vor insemna fara niciun dubiu disparitia ierbii. Daca toata lumea o calca, nu mai creste, terenul se degradeaza, ploile pe teren fara covor vegetal inseamna doar eroziune…o sa vedeti cum pentru niste bani pe care vor sa-i fure cate unii din asfaltare si din instrainarea unor terenuri, ce va deveni zona aceea prin 2020. Chiar va fi expresiva si actuala denumirea de pe pozele de pe aici: „arhiva buceginatura2000”. Dar noua, care ne bucuram ca a scazut pretul painii cu cativa bani :)), nu prea ne pasa ce fac alesii cu ce este al tuturor!
Romanii sunt atat de saraci si de deprimati, incat cine se mai gandeste la ce va fi??? Ca o paralela, Bucurestiul are pe la 2 milioane de locuitori si doar vreo 2000 de cetateni sunt constanti la manifestarile impotriva a ceea ce se va intampla la Rosia Montana. Restul?!
Si cum a inceput, daca ati fost atenti? Stateau pe margine cativa cu pancarte, strigau ca noi nu vrem cianura, bla, bla, nu-i pasa nimanui intr-o capitala europeana condusa de o clasa politica asternuta in nesimtire de 23 ani. La un moment dat, cateva fete, s-au dus si s-au asezat pe jos, in calea masinilor. Asa a demarat adevarata manifestatie. O mana de femei au blocat traficul, pentru ca nimeni nu-i luau in seama, televiziunile aservite nu dadeau stiri despre acest protest. Cu cat creste ponderea prezentei feminine in functiile de conducere, in societate, cu atat mai repede se va stopa acest declin in care ne aflam. Suntem condusi de o clasa politica preponderent masculina, depravata si alcatuita in procent covarsitor, pe la 90%, doar din lichele ce ar trebui sa se afle in puscarie.
Acum doar poze de la Cruce :)
Cand nu ai ce face, mai stai si pe marginea prapastiei, sa-i mai indemni si pe altii la gesturi nesabuite
Crucea a fost ridicata intre anii 1926-1928 de regina Maria, in memoria eroilor romani din primul razboi mondial. Conform d-lui Haiduc de la Salvamontul din Busteni, soclul a fost ridicat ulterior, in anul 1930.
A trebuit sa revin cu o completare, azi 10.09. In comentarii, 2 prieteni isi exprima indoiala in privinta ridicarii soclului Crucii. Adica ar reiesi din aceste vederi ca soclul a fost ridicat tot intre 1926-1928 si nu in 1930, cum spune dl. Haiduc. De fapt, din cauza repetatelor minciuni ale Salvamontului din Busteni, multa lume se indoieste de afirmatiile lor. Chiar de ar spune ca acest monument strajuieste orasul Busteni, si atunci ar iesi cineva din casa sa vada daca asa stau lucrurile. Ramane oricum un semn de intrebare cu anul edificarii soclului. Teoretic, le ridici cam in acelasi timp, si soclul si scheletul metalic. Imaginile vechi au fost copiate de pe fostul site eco-bucegi.ro al d-lui Alexandru Popescu, cunoscut om de munte!
Orasul Azuga
Orasul Predeal
Pe marginea monumentului…daca ar fi bine administrat, acest monument ar aduce multi bani Primariei din Busteni. Dar in turismul civilizat nu se investeste la Busteni, din pacate…
Un turist obisnuit cu muntele, tot cauta ceva prin iarba…cel mai probabil flori de colt, sa le culeaga. Cum credeti ca trebuie tratata o astfel de actiune? Astept parerea voastra! In opinia mea, inveti de la clasele primare despre floarea de colt. Deci, cativa oameni cu drept de sanctiune sa stea in haine civile prin astfel de locuri. Filmat individul, apoi perchezitionat, totul filmat si amendat cu maximum prevazut de lege. Apoi publici totul. Efectul este maxim!
Peisaj mai jos de Cruce
Vedere spre Sinaia si spre Poiana Stanii Regale. Sambata eram in Poiana si priveam spre Cruce, duminica priveam de la Cruce spre Poiana :)
Spre Platoul Bucegilor
Brana Caraimanului
Orasul Busteni
Sfarsitul unui episod al zilei de ieri!
BUCEGI NATURA 2000 
Potrivit cuvintelor tale ar fi un singur spus, adâncindu-te în semnificaţii; „nădăjduind împotriva oricărei nădejdi”. Fiinţele astfel sunt himericii visători, care încă mai cred că pe lumea asta nu totul va fi deşertăciune şi zădărnicie, acei care odată ce au început să vadă în Bine, în el se vor încrede toată viaţa, şi din asta vor face lupta lor.
Eu nu cred că va cuteza cineva să doboare crucea de pe Caraiman, pentru că asta ar însemna dispeţuire pentru tot ceea ce ea simbolizează, pentru că asta va abate asupra lor dezlănţuiri stihinice.
ApreciazăApreciază
Da, nu cred intr-o altfel de viata, aceea a desertaciunilor; fiecare traieste cum stie, cum cauta si aplica intelesurile vietii. Poate nu o va dobori cineva dar o poate transforma in altceva. Daca nu au avut bani pentru niste scanduri si ciment, a se vedea cantonul Shiell, cu atat mai putin vor investi in acest monument. S-ar putea sa vina vreun „investitor strain” care sa doreasca si el „sa faca un lucru frumos” :) Pe mine nu ma mira nimic aici, orice este posibil.
ApreciazăApreciază
Cu privire la intrebarea legata de florile de colt, raspunsul meu ar fi acelasi: aplicata legea cat mai sever cu putinta, apoi mediatizate sanctiunile. Caci si in aceasta chestiune constatam ca avem legi, dar ca nu le aplica nimeni. Si oamenilor le place sa-si tina banii in buzunar. Daca ar fi cativa pedepsiti drasic, sunt sigura ca s-ar potoli rapid si ceilalti. Oare Franta sau Germania cum reactioneaza in astfel de situatii?
ApreciazăApreciază
Exact! Avem cadru legal, dar in Bucegi cred ca nimeni nu a fost sanctionat pentru culegere de flori de colt in ultimii 20 de ani. De exemplu, cine ajunge primul in Valea Cerbului, la un mic bordei de mioare, dupa ce au fost coborate oile, gaseste un buchet de circa 30 de flori de colt, culese de ciobani…si exemplele sunt numeroase. Dar daca s-ar da amenzi…
ApreciazăApreciază
Minunat! :)
ApreciazăApreciază
Foarte adevarat! :)
ApreciazăApreciază
Şi am uitat să îţi mulţumesc pentru majestate; e ceea ce simţi când atingi cu degetele ochilor acele tărâmuri cărora le eşti trăitor, pe care nouă astfel ni le aduci aproape, ni le dai.
ApreciazăApreciază
Acesta este termenul definitoriu cand vorbim de Crucea de pe Caraiman si imprejurimile sale: majestate! Pe langa imaginile postate, exista si o parere de rau ca nu pot scrie doar despre peisaj, natura. A scrie doar despre cat este de frumos, inseamna a ignora aspecte ce iti rastignesc constiinta.
ApreciazăApreciază
Sunt unele locuri în Bucegi de o frumuseţe aparte, specială, iar „La Cruce” este unul dintre acestea.
Merită făcut orice efort pentru a ajunge acolo, totul este mult peste aşteptări.Tot ceea ce găseşti în acel loc, Crucea, peisajele, priveliştea, împrejurimile, îţi taie respiraţia.
Privită de jos, din oraş, Crucea impresionează pe oricine, dar numai o dată ajuns acolo sus, lângă ea, realizezi efortul uriaş pe care l-au făcut cei care au ridicat acest monument, ținând cont şi de acel loc de amplasare, loc ales cu multă grijă. Numai şi din respect pentru toată această concepţie, pentru această muncă, strădanie a lor, a înaintaşilor noştri, muncă ce a durat doi ani, şi ar trebui ca acest monument să arate impecabil, să fie îngrijit cu multă dragoste şi recunoştinţă.
Nu mai vorbim de semnificaţia lui, aceea de a cinsti memoria eroilor căzuţi în timpul primului război mondial, şi de fapt, a tuturor eroilor ce s-au jertfit pentru acest pământ românesc; aceşti munţi mustesc de sângele vărsat…
Plus că este şi un simbol sacru, un monument unic în felul lui, şi îmi place că este orientat şi spre răsărit, lucrurile s-au potrivit foarte bine.
Sper să nu dispară această Cruce, am citit că este declarată monument istoric de grupa A, adică de valoare naţională şi universală, are codul de identificare PH-IV-m-A-16887.
Fiind monument istoric, face parte din patrimoniul cultural naţional şi este protejat prin lege.
Conform legii, administraţia locală ar trebui să vegheze ca acest monument să fie conservat, păzit, protejat împotriva oricăror distrugeri, ar trebui să aplice însemnul de monument istoric care să atragă atenţia asupra regimului special de protecţie de care se bucură construcţia respectivă.
Ca proprietar, trebuie să asigure consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentului. Orice intervenţie asupra monumentului se face numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii.
ApreciazăApreciază
Despre eforturile depuse in vederea ridicarii acestui magnific monument ar trebui scrisa o carte intreaga, nu stiu insa unde sunt pastrate sau daca exista vederi, acte, de atunci. In zilele noastre ar fi foarte greu de facut un astfel de monument, costurile ar fi uriase :)
O fi monument istoric, dar cate nu au fost pe la Busteni astfel si au disparut? Foarte frumos ai scris si comentariul tau reflecta un punct de vedere civilizat, normal, de bun simt. Doar ca este o „mica” problema. La Busteni, nu exista acesti termeni…nu s-a auzit de cultura, civilizatie sau bun simt…trebuie scos bani din orice, nu conteaza metoda…sunt specializati pe capusarea oricarui tip de fonduri…o sa vezi cum se va prabusi acest sistem fara temelie, cladit pe minciuna, abuz si furt.
Aviz de la Ministerul Culturii? Cum sa ceara aviz in orasul lor? :)
ApreciazăApreciază
Buna Adrian,
M-a frapat o chestie, nu stiu dacă era mișto sau nu insă din fotografia de mai jos
… se vede că soclul nu putea fi adăugat in 1930.
Pe urmă, intr-adevăr mariana are dreptate ( btw, La multi ani pt ieri ) Crucea este in patrimoniul național. In patrimoniul contabil al Primăriei are valoarea de 1.600. lei ( 16.000.000 lei vechi), sau cel puțin avea in 2012 , :) , stie o anumită persoană că am vrut să o cumpăr la primul salariu după aflarea sumei, dar bine ințeles că era o glumă :) , ;) insă asta era valoarea.
Intr-adevăr mai devreme sau mai târziu, poate după construirea următoarei ”fabrici de bani” de la Cruce, adică acel Schito-Mânastire pe 3000 de mp cineva va dori să cumpere și ultimul ( sau primul ) simbol al Bușteniului.
Ce pot spune eu este, că sper din tot sufletul ca Legenda Meșterului Manole să reânvie și să fie pusă in zidăria Schitului persoana sau persoanele care tot incalcă fiecare fir de iarbă si stănca fie cu trupul, cu gândul , cu pixul sau ștampila pentru ”ridicarea” lui. Dacă tot iși dorește cineva să facă locuri de rugăciune alocând fonduri sau sponsorizări mai bine le-ar aloca direct către Cruce. Tot nu mai este acel generator, deci să facă bine să sfințească locul, să pună o icoană și să-l lase acolo in sihăstrie pe cel căruia i-a venit ideea construirii a ”incă ceva lângă”.
ApreciazăApreciază
Salut, din ce am vazut in vederile vechi, lucrarile par a se desfasura in acelasi timp. Si eu am fost uimit cand am aflat valoarea monumentului…1600 lei. Nu stiu, poate mi se pare mie, tu vezi ca pe zi ce trece inteligenta locuitorilor scade vertiginos? Totul este invers decat ar trebui…De acord cu tine, sper sa-i ajute Dumnezeu, la fel dupa cum lucreaza pentru El si oamenii pe care-i induc in eroare.
ApreciazăApreciază
„Inseamna a ignora aspecte ce iti rastignesc constiinta”… vorbeste ziaristul din tine.
Bravo !
Noi visatorii vedem numai fumosul … avem nevoie de oameni ca voi.
Tot respectul !
ApreciazăApreciază
Sa stii ca ma intriga ce a ajuns presa astazi, asta apropo de chestia cu ziaristul. Sunt cumparati mai toti, si au ajuns sa nu mai redea adevarul. Presa traditionala nu mai este cainele de paza al democratiei. Locul ei a fost luat de Facebook, bloguri, etc, asa-zisa presa alternativa. Multe televiziuni nu au dorit sa prezinte protestele impotriva proiectului de la Rosia Montana. Altii care au dat un fel de stire, au redus de 5 ori numarul participantilor, din 10.000 au facut 2000 pentru a arata ca sunt o mana de oameni, „ecologistii nebuni”.
Multumesc, trebuie sa fim mai rapizi si mai activi decat ei. Cand esti corupt, mintea iti leneveste deseori si ai orizontul limitat. Acum, gratie internetului, poti spune orice si citi cat mai multi. Degeaba spun televiziunile un lucru, ca pe net stirea adevarata se propaga aproape la fel de repede.
ApreciazăApreciază
Am citit in mai multe locuri doua lucruri ce trebuie corectate: 1. ca becurile de pe Cruce au 500 W fiecare (nu stiu exact ce putere au, dar e aproape imposibil sa aiba atata. Probabil 60 – 100 W, cel mult 150 W; becurile de 500 W sunt foarte scumpe si puterea totala absorbita de Cruce ar fi mult prea mare), si 2. ca soclul a fost construit ulterior partii metalice. Uite un link cu o fotografie din timpul constructiei, in care se vede clar ca soclul a fost construit inainte de finalizarea constructiei zabrelite:
Cu prima ocazie am sa verific si puterea becurilor ;-)
ApreciazăApreciază
Cred ca au adaugat un zero in plus, aici la Busteni totul este umflat :)) Cu siguranta nu s-a ridicat soclul ulterior, pare anormal. Oricum, stai linistit, chiar nu conteaza consumul la Cruce. Nimeni nu a platit vreun leu vreodata. Primaria a spus ca are contract cu un minister, cei de acolo nu au auzit…nici cei de la Radiocomunicatii si nici Electrica :)) Probabil s-au conectat singuri pe acolo, de ani de zile :)) …”sa se vada Crucea frumos, sa fie bine pentru toata lumea” :))
ApreciazăApreciază
La noi, in piete se gasesc florile reginei,un ghiveci mic costa numai 10 lei cat o sticla se suc.Inventivi florarii nostri.Cred ca fiecaruia dintre noi, care ne pasa de ce se intampla in tara lui papura.Trebuie sa facem ceva cat mai repede!Suntem alaturi de tine.Tot binele-ti dorim tie si fam.tale,toate bune!
ApreciazăApreciază
In curtile oamenilor, floarea de colt creste mai mare si se inmulteste repede. De aceea au multi flori de colt. Mai bine sa dea 10 lei decat sa o rupa de pe munte. Cine vinde flori de colt, are probabil zeci de ghivece. Nu ar fi rau daca ar fi cerute niste acte acestor gradinari, sa se vada de unde provin florile. Intai o sa ma documentez si apoi o sa fac o sesizare, sa nu le aduca din import…
Multumesc foarte mult si va doresc asemenea, numai bine! :)
ApreciazăApreciază
Flori de colţ în ghivece şi în curţi? Cât de întristător. Era o floare care cerea cutezanţă, pentru a te apropia de ea.
ApreciazăApreciază
Iti dai seama cate sunt pe piata, daca este doar 10 lei ghiveciul!
ApreciazăApreciază
Baiu cu pedepsele stii care-i?
S-a intimplat si nu numai o data, sa fie amendati unii care au calcat iarba, dar nu si altii care isi spala masinile in riuri, care rup plante rare, numai pentru ca sint rare, care realmente distrug.
Cei care trebuie sa aplice legea nu stiu sau nu vor sa faca diferenta intre protectia mediului si goana dupa statistici (amenzi).
Iar pe „inspectorii” de mediu nu-i controleaza nimeni.
In cazul florilor de colt, le-as da cu piatra peste degete -pe linga amenda- ca sa nu uite niciodata.
Sanatate!
Pentru voi si pentru munte.
ApreciazăApreciază
Asa este din pacate! Si legea aceasta trebuie aplicata de persoane cerebrale, una este sa calci iarba, alta sa speli masina in rau, amenda nu poate fi aceeasi. Cred ca in Bucegi nu a dat nimeni amenda pentru culegere de flori de colt…pentru ca nu umbla nimeni prin astfel de locuri. Este trist!
Multumesc si toate cele bune!
ApreciazăApreciază
Florile reginei,sunt aduse din Olanda.Difera cu mult la aspect de cele montane,dar satisfac dorinta celor care vor sa o aiba fara a mai distruge , putinele pretioase care au mai ramas!Stiu Sigur ca cineva a facut un gest nobil si a recultivat aceasta pretioasa floare in locurile unde disparuseura .O sa mai discutam despre acest subiect.Toate bune.
ApreciazăApreciază
Daca este din afara este o veste buna! Multumesc Dolly!
ApreciazăApreciază
Ce chestie…nu ştiam că pe vremea comunistă a început să i se spună floare de colţ, ca lumii să nu îi umble alte lucruri prin minte, amintiri.
Aşa cum şi pe Moş Crăciun îl travestiseră, îi costumaseră numele, preschimbându-l în Gerilă
ApreciazăApreciază
Nu stiam ca are vreo legatura cu acele vremuri comuniste. Gerila venea de revelion… in acea perioada s-au mistificat multe lucruri.
ApreciazăApreciază
Da, atunci i-au spus altfel de cum se numea, au numit-o floare de colţ.
Cât despre Gerilă care venea de Anul Nou, de Crăciun cine mai venea? sau nu venea atunci, ci la trecerea în alt an şi de Crăciun era pe furişatelea?
ApreciazăApreciază
Ca sa nu mai aminteasca oamenilor ideea de monarhie. Nu stiu exact, dar eu am ramas de atunci cu ideea ca in afara de Nicolae si Craciun, mai era unul Gerila si de revelion :)
ApreciazăApreciază
Sambata asta am urcat pe V. Priponului si am mers apoi spre monument insa n-am mai coborit pana la el ci ne-am multumit sa ne uitam de pe varful Caraiman. Surpriza: usa monumentului era deschisa si din cate imi dadeam seama unii turisti intrau si se catarau pe schelele interioare.
Mi s-o fi parut mie si de fapt erau lucratori..?
ApreciazăApreciază
Frumoasa valea aceea :) Cred ca au deschis usa turistii nu altcineva…acum intre noi fie vorba, eu am fost duminica si nu am gasit-o deschisa, pacat :))
ApreciazăApreciază
Pe un site unde mă așteptam cel mai puțin, http://www.universdecopil.ro, am găsit un articol despre floarea-de-colț, mi-a plăcut și îl scriu și aici, se potrivește :
„Simbol al curajului și dragostei, al purității și curățeniei, floarea-de-colț (Edelweiss, Floarea-reginei, Leontopodium alpinum) este și un simbol național în multe țări cum ar fi : Elveția, Austria sau Germania. Semnificația germană a numelui este „edel” – aristocratic și „weiss” – alb.
Metabolismul rar al florii de colț a protejat-o timp de mii de ani în condiții climatice aspre. Floarea de colț crește pe vârfuri montane cu înălțimi de 1500-3400 metri deasupra nivelului mării. O asemenea locație expune această floare la raze ultraviolete puternice, presiune atmosferică ridicată, condiții meteorologice extreme și schimbări ale umidității.
Greu de găsit, ea devine în imaginarul popular o adevărată comoară, iar cei care se încumetă să o caute sunt eroi ce riscă totul pentru a trece prin acest test, la capătul căruia se vor număra printre puținii care au avut curajul și șansa de a găsi această delicată floare.
Pentru că la fel ca în basme și povești, ei trebuie să depășească numeroase obstacole, să lupte adesea cu ființe fabuloase, să înfrunte munții și pericolele acestora, totul pentru trofeul suprem – Floarea de colț.
Această floare este prezentă în arta populară, în basmele și legendele vechi de secole, în tradițiile păstrate de la o generație la alta.
În România, floarea de colț are mai multe denumiri.
Nestor Urechia, în 1911, ne spune că „Edelweiss este numele nemțesc al unei flori care crește numai pe piscurile înalte ale Alpilor și pe steiurile inaccesibile ale Bucegilor noștri. Un gând curtenitor a îndemnat pe unii s-o numească pe românește floarea reginei; nu acesta este însă adevăratul său nume, ci acela dat de ciobanii care petrec vara în vecinătatea ei – pe plaiurile Caraimanului și Coștilei – și anume Floare de colți, Floare de Bucegi, sau, mai simplu, Floare, căci după cugetul ciobanilor ea este floare, așa cum Dumnezeu este Dumnezeu”, iar la 1926 ne spune că
„Denumirea de Floarea Reginei nu este populară, ci este o denumire recentă dată în cinstea reginei Elisabeta, căreia îi era foarte dragă. Numirea ciobănească era Floare de Bucegi sau Floare de Colți, și mai simplu, Floare. În muntele Ceahlău se numește Albumeala și Tudelita.”
Legenda care circulă în folclorul popular românesc pune apariția pe pământ a florii de colț în strânsă legătură cu momentul nașterii lui Iisus Hristos, astfel că : Steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi spre locul nașterii Domnului, a stat o clipă deasupra Bethleemului și s-a gândit ce să facă mai departe, căci își îndeplinise misiunea dată de Dumnezeu.
„Să mai stau pe cer așa strălucitoare cum m-a făcut stăpânul lumii, nu se poate, fiindcă nu trebuie să uit că unealtă smerită sunt în mâna Domnului; și apoi s-ar înșela oamenii, crezând că pe fiece seară s-a născut Fiul. Unde să mă aciuiesc, dar, pe Pământ?”
Și coborî steaua de pe boltă, să-și afle locul de odihnă.
Călătorind peste mări și țări, peste ținuturi cu oameni mai sălbatici decât fiarele, care înrobeau alți oameni, sau se războiau pe gustul conducătorilor, într-o zi…’ steaua sosi deasupra unor munți înalți cu spinări îmbrăcate cu o iarbă scundă’, stânci golașe și molifți trufași. Erau Bucegii, cufundați în liniște și pace, cum nu întâlnise nicăieri în lunga sa rătăcire în jurul Pământului.
‘Nici chiote sălbatice chemătoare la măceluri, nici vaete, nici plânsete; o tăcere adâncă nesfârșită. Și, desfăcându-se în mii de steluțe, căzu, de se agăță de steiuri și ziduri uriașe; fiecare steluță se făcu o floare albă, moale ca lâna. Și așa se înfăptui Floarea Bucegilor.'”
ApreciazăApreciază
Superba aceasta relatare, o perfecta completare. Legenda chiar pare reala, stii ca prin Bucegi abia dupa anul 1850 au aparut crampeie de civilizatie. Pe aici, cei mai batrani o stiu sub doua denumiri: Floarea Reginei si Floarea de Colti.
Multumesc pentru completari :)
ApreciazăApreciază