Prima ploaie la munte in 2013

Nu este nicio mirare, am auzit si tunete in primele zile ale lui ianuarie, in alti ani. Dar, nu stiu, mereu mi se pare intr-un fel…sa ploua in ianuarie la munte. Imi place sa ma mir eu asa, de fiecare data 😉

Dupa ora 12 s-a oprit ploaia. Pe munte, pana la circa 1800 era lapovita, iar mai sus, vant cu transport de zapada…

Astfel ca, am facut niste poze prin Sinaia, in special:

1

2Acum nu mi se mai pare un peisaj trist…este doar un peisaj de iarna

3Mereu, ca tot veni vorba despre unele lucruri, privesc sau pozez aceste ghivece superbe din Parcul Dimitrie Ghica

4Bine ca nu stau pe banca asta si iarna. Am cateva locuri preferate unde stau pe banca in acest parc. Sigur o vor repara pana la primavara 🙂 …poarta atatea amintiri, nu doar ale mele 🙂 …poate la mii de persoane.

5Pentru ca am trecut in revista „amintiri” , am imbunatatit poza aceasta, pana mi s-a parut mie ca imi place cum arata

6Si aceasta…sa iti duca gandul asa spre departari, sa ne impinga la…???…amintiri 🙂

7Mi s-a parut extrem de interesant … ca o creanga, un varf de pom, sa aiba nesimtirea sa cada chiar sub ochii lui Creanga (Ion) 🙂

8Probabil in alte orase s-a topit deja zapada de prin parcuri

9Pasoptistul Nicolae Balcescu…

10Vara, in acel chiosc canta fanfara

11Ce poveste frumoasa are acest leu…nu este singur 🙂

12Nori cu raze de soare…redusa putin luminozitatea si asa a iesit poza asta

13Crucea de pe Caraiman…nu are zapada inghetata pe ea…astept si acel moment, sa merg pana acolo…sa o vad imbracata in alb 🙂

Azi am auzit o voce deosebita, un remix de anul trecut, melodia este insa mai veche…

8 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. criscar50 spune:

    „De mana” cu Raoul (cu adevarat o voce deosebita) ne-ai plimbat printre copacii raniti ai parcului,printr-o atmosfera putin nostalgica,evocatoare…Acum o saptamana,la incheierea turului Muntelui Diham (in care am beneficiat de truda din ajun a celor ce au deschis poteci prin nameti),am vazut Crucea Eroilor,frumos luminata,de langa cap. Musat.

    Apreciază

    1. Crisan, nu ai povestit tura ta prin Bucegi 🙂

      Apreciază

  2. mariana spune:

    Ştiu foarte bine acest leu, şi pe celălalt, perechea lui, pentru că sunt doi lei, din bronz, ce străjuiesc o alee cu trepte din acest parc. Ştiu că au fost aduşi aici în parc în 2009. Au fost salvaţi, dacă pot spune aşa, de la Vila Ştirbei, sau mai bine zis, vila Alina Ştirbei Florescu din Sinaia, construită în 1875 pe domeniul Ştirbei. Se zice că mai erau şi alte sculpturi la acea vilă, unele fiind reproduceri după sculpturi ale lui Rodin, aduse de generalul Ioan Florescu de la Paris. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu celelalte.
    De altfel, este o poveste tristă cu acest domeniu Ştirbei, cu vila şi cu acea capelă ce au căzut pradă paraginii şi indiferenţei. Sunt multe de spus despre aceste obiective, poate cu altă ocazie. Ideea este că nu înţeleg cum se pot lăsa să piară nişte monumente istorice, nişte mărturii culturale deosebite, e foarte trist.
    Mă bucur că măcar aceşti lei au fost aduşi aici, poate vor dăinui în timp. cu toate că cel mai bine le stătea tot acolo, la vilă.

    Îmi plac aceste statui, aceste obiecte din parc, vechi, în stil clasic, la care se vede acea grijă infinită pentru detalii, îmi place atmosfera pe care o crează, pe care o emană. În Sinaia sunt multe astfel de elemente ce evocă o lume cred că mai puţin grăbită, mai spirituală, mai subţire, mai elegantă, o lume dispărută…

    Apreciază

    1. Un alt fix al meu este pozarea leilor intalniti prin diferite curti din Sinaia. Cred ca am pozat orice leu, de la distanta 🙂 Mai am doi intr-o curte, langa sediul Politiei 🙂 Da, de acolo de unde spui, au fost adusi leii din Parc, de unde era Fiscul pana acum un an, doi. Acum cladirea, vechiul palat Stirbei, cum mai este numita, este a primariei din cate am inteles…sa vedem ce se va face cu aceasta. Cred ca acesti lei era cam tot ceea ce a mai ramas intreg pe acolo. Intr-adevar, in Sinaia, la pas, cu atentie, este o lume mai putin grabita…o vedem in diferite aspecte, mici detalii.

      Apreciază

  3. criscar50 spune:

    N-am povestit,dar,intre doua trenuri, am avut clipe de mare satisfactie! Dupa viscolul din urma cu doua saptamani,era zapada mare,proaspata.Pana joi cand am ajuns,drumul spre Gura-Diham fusese curatat si chiar mai larg decat vara.Cu o zi inainte au trudit unii mai nerabdatori si au deschis potecile.Am mers la Diham prin Saua Baiului.Rand-pe-rand s-au dezvaluit :M-tii Baiului si ramura lor nordica,apoi,peste ceata Tarii Barsei, Persanii cu Magura Codlei pudrata,Pastavarul,P.Mare,Taga,extremitatea de nord a P.Craiului.In departare M.Harghitei in nuante albastrii.In sfarsit :Culmea Tiganestilor,Bucsoiul cu Prepeleacul,Fata Moarta(prefer sa-i spun Frumoasa Adormita),Creasta Balaurului…Minunat! Jos atmosfera era calma,copiii schiau pe panta spre cabana.Sus pe culmi ,zapada era spulberata de vantul care alerga norii ce se sfasiau trecand printre Coltii Morarului.Mai departe,prin P-na Armasarului,spre Pichetul Rosu pe sub bolta grea de zapada innobilata cu chiciura.Pe sub Capatana Porcului sunt vreo doua pante cu pericol de avalansa,mai ales acum la incalzirea vremii!!! Spre P-na Costilei s-au aventurat unii cateva zeci de metri pana s-au afundat in troiene,renuntand.Pana la P-na Izvoarelor m-am mai oprit de cateva ori pentru Ace si pentru a „citi” vaile de abrupt din Morarul,f.clar desenate de zapada inghetata.La G. Diham m-am oprit o clipa la crucea ridicata unui iubitor de munte,Dl. Petre Petrescu,tatal unui bun prieten…Alte clipe de aducere-aminte privind, de langa caporalul Musat, Crucea aprinsa pe Caraiman…

    Apreciază

    1. Crisan, frumos ai povestit, de aceea te si indemn ca ai har 🙂 Si cine citeste se lasa purtat cu gandul pe unde ai mers tu.
      Care este de fapt povestea acelei cruci de la Gura Diham?

      Apreciază

  4. criscar50 spune:

    E imposibil sa redai prin cuvinte ceea ce vezi si simti in mijlocul naturii…Crucea( cu ochi albastri) a fost ridicata de batran,iar dupa decesul acestuia la peste 90 ani ,fiul sau a montat a placa de granit cu o poza si cateva cuvinte pt. cel ce :”A iubit muntele,oamenii si acest loc”, de unde se vad :Caraimanul,Costila,Morarul…Cerul sa-l aiba in paza!

    Apreciază

    1. Prin unele cuvinte pot fi redate o mare parte din cele traite. Bine, niciodata ca in fata realitatii. Multumesc foarte mult, pentru detaliile referitoare la acea cruce. Dumnezeu sa-l odihneasca!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.