Gradinita de copii :)

Unii spun referitor la copii ceva de genul „cine are sa-i traiasca, cine nu, sa nu-i doreasca”. O mare prostie, in opinia mea. Cred ca un copil inmoaie sufletul oricarui om si ar trebui sa fie cate unul, macar, in fiecare familie.

Pe la noi vin niste prieteni, fetita lor de 2 ani si jumatate ramane mai multe ore si se joaca cu Rares. Cand am timp, ma joc cu amandoi, ii sperii, ii las sa faca toate boroboatele, ce mai, uneori intoarcem casa :). Rares tipa si fuge intruna, fetita la fel, eu ii incurajez :)) Ma distrez foarte tare 🙂

Alaltaieri le-a facut Oana spuma din fructe de padure, adica din afine, si fiecare umbla initial cu cate un brat de la mixer in mana. Fugeau prin casa si uneori mai dadeau cu limba pe acele brate 🙂 Erau asa de bucurosi si atat de simpatici, alergand unul dupa altul.  Pur si simplu, erau definitia inocentei 🙂

1

2Rares si spre seara tot murdar de afine era. Pentru ca apoi i-am dat sa manance asa crude, de fapt, eu i-am pus, ca el singur si-a luat din castronel…a mancat si cu obrajorii si cu nasucul 🙂

Sa trec repede la pozele de grup, ca sa ramana o amintire:

3Cu Rares si Ioana. Al meu nu poarta ciorapi prea mult timp, ii scoate si ii arunca

4

5Nici unul nu prea ascultam indicatiile fotografului

6Trebuia sa-i tin bine, sa le distragem atentia, ca impreuna se indeamna, nu au astampar o clipa.

Rares are cam 19 luni, trebuie sa fii cu ochii pe el,  urca si coboara singur din carucior, sta pe scaun la masa, mananca singur, se duce la usa si stie sa introduca cheia, sa o roteasca, la fel si butonul de siguranta, il roteste si pe acela. Cu alte cuvinte, poate sa iasa singur din apartament. Cate nu face…dar mie imi place, sa faca multe, cat mai multe 🙂

Am auzit atatea sfaturi, etc, copiii sunt insa o binecuvantare, nu altceva. Normal ca unii mai egoisti, invatati sa fie doar pentru ei, nu iubesc copiii si li se pare ca este ceva extraordinar de greu, de complicat…

Cum doarme un bebe de 15 luni

Mai intai, trebuie sa-l aduci in pat 🙂 Dupa diferite artificii, pentru ca daca vede patul, stie ca vrei sa-l adormi si tipa.  Uneori spun: „da-mi-l mie, ca-l adorm eu”, dar bebe intelege despre ce i se pregateste si incepe sa faca zgomot. Nu vrea sa vina la mine stiind ca vreau sa-l adorm.

Pana la urma, il apropii de locul somnului, dupa ce il obosesc cu diferite jocuri. Urmeaza insa alta „lupta”. Stam unul langa altul. Eu cu o mana peste el, el cu o mana peste obrazul meu si cu cealalta dupa gat. Din cand in cand ne privim in ochi. Eu cu ochiul drept, el cu cel stang. Ne verificam unul pe altul, daca dormim.

Cand ma surprinde ca nu dorm, eu incerc sa ma prefac repede, dar el cu degetelul incearca sa-mi deschida ochiul 🙂

Adoarme destul de greu, uneori adoarme cu ochii intredeschisi, dar nu pot sa plec de langa el, ca simte si se trezeste. Oricum, tot efectul este dat de momentele cand bebe este de acord sa doarma. Atunci el intinde mainile micute si te imbratiseaza, ascunzandu-se dupa obraz. Un bebe, poate iubi 🙂

O melodie frumoasa, doar este duminica, incepe ea cu un zdranganit neinspirat, dar apoi este in regula 🙂

Castelul Cantacuzino…intrebarea retorica a Busteniului!

Trec eu ieri, ca un cetatean, pe langa acest castel. Stiti de ce folosesc formula aceasta cu cetateanul?

7

Pentru ca sunt niste fanatici locali, care orice s-ar intampla in oras, ei vad lucrurile tot roz, si ii deranjeaza la culme cand scriu ca merg eu ca un cetatean, ca nu stiu pe unde am mai umblat in cetatenia mea 🙂

Si ma uit la acest castel al unor investitori rusi, rude cu primarul, si ma gandesc ca este bine ca l-au inclus in circuitul turistic.

Mai ma uit tot eu, mai fac o poza, doua, si vad gardul castelului. Acelasi de cand eram copil, dinainte de Revolutie.

2

Ma opresc si ma gandesc ca un cetatean al orasului: Astia nu sunt in stare sa-si repare gardul prapadit si degradat de timp si vorbesc la televizor ca vor sa ridice o statiune de un miliard de euro prin padurile muntilor Baiului!

Probabil la Busteni, oras in care edilul-sef a pus drujba si buldozerele pe toate parcurile orasului, este enervanta atata padure. Unde te uiti sunt numai bani si trebuie doar sa-i tai si sa-i vari in buzunar :))

Sau poate numai cand se uita unii la padure, cat este de mare, li se pare ca atatia copaci ii sufoca, le inchide orizontul, sunt poate ca niste gratii 🙂 Cine stie ce ganduri ii tulbura pe cate unii 🙂

6

Dar ca si concluzie, am ramas cu gandul la gardul acela, al castelului. Proprietarii nu sunt in stare sa-l renoveze, dar pot ridica o statiune de un miliard de euro 🙂 Realitatea poate fi uneori daunatoare, poti crede ca este de ajuns sa vorbesti si toata lumea sa creada, la comanda. M-am straduit sa prind in imagini locurile unde gardul arata mai bine, ca arata si mai rau. Doar sa va uitati cand treceti. Dar sa nu uitam totusi sa vorbim de dezvoltarea magnifica a comunitatii, proiectele europene si alte de-astea :)). Nu-si mai dau seama ce fac!

Fac o paralela cu un banc:

Un musuroi de furnici a pus la cale atacarea unui elefant pe cand acesta dormea. S-au urcat toate pe el ca sa-l omoare. Se trezeste insa elefantul, se scutura putin si cad furnicile pe jos. Mai ramane insa una agatata de gatul animalului. Stiti ce strigau la ea, toate celelalte furnici aflate pe jos? „Sugruma-l! Sugruma-l!” 😉

Chestiile acestea survin pe fondul desprinderii de realitate!

Zgomot, meditatie, liniste…de week-end

Vine week-end-ul, am auzit ca si astazi este sarbatoare…cam multe sarbatori, parca de la o zi la alta sunt si mai multe sarbatori si mai multe zile libere 🙂

Acum incepe frenezia de iarna, cu „merg la munte, zapada si schi”, coloane de masini. Prin Capitala am auzit ca nici macar un fulg de zapada nu a cazut, dar ce spun eu de Bucuresti cand nici macar la Comarnic nu este zapada…aici la vreo 17 km.

1

Bine ca se incheie campania electorala, oamenii au fost mai apatici ca niciodata, circ am vazut destul pe la tv. Cel mai tare m-a amuzat un lucru, aici in Busteni :)) Sunt pdl-isti infocati care nu au fost de acord cu decizia primarului, de asemenea PDL, de a lasa amplasat vizavi de Primarie un balon cu candidatul USL la Camera Deputatilor, dl. Mircea Rosca.

Intr-un oras in care membrii PDL sunt mai bine de jumatate din cetatenii cu drept de vot, sa vii tu cu balonul USL si sa-l pui in fata Primariei este cel putin de domeniul fantasticului. Si de cand a aparut balonul, pdl-istii credinciosi partidului, spun in stanga si dreapta, „a dat jos balonul ieri”. Dar ieri este mereu si balonul tot acolo :)) Cred ca simt nevoia asa sa se amageasca intre ei. Pai daca primarul a fost de acord, o fi avand dumnealui vreun plan :)) Altfel tragea cu o prastie, o pusca, cu ceva acolo, de pe la balcoanele Primariei.  Daca este acolo, inseamna ca vrea sa fie acolo :)) Deci bine ca se termina si aceasta campanie…totusi, cum naiba sa tii balon USL de 5 metri in curtea PDL?! Pe bani nu scrie si numele partidului…asta era de fapt, acum am venit de acasa 😉

2Un bulgare de pamant, de lut 🙂 …in el sunt prinsi melci milenari. Acum ce sa spun, ca am doar unul, un bulgare, cand eu am luat mai multi…oricum nu stie nimeni de unde i-am luat asa ca, tot eu va trebui sa iau o decizie ca unele lucruri sa nu se piarda.  Cam slaba scuza dar atunci mi se paruse ca se poate produce o surpare si n-aveam chef sa sap cativa metri.

Intre timp insa, ca sa ma distrez sau sa-mi mentin atentia maximizata, cu o mica pila si alte ustensile incerc sa mai eliberez din gasteropode. Atinsi mai tare se sfarama…melcii astia i-am mai postat, dar din cand in cand mai eliberez cate unul de pamant. Este impropriu zis melcii, pentru ca doar cochiliile mai sunt de ei. Dormeau ei somn milenar la cativa metri adancime…vedeti?, nimic nu este vesnic, nici macar somnul lor, milenar :))

Chestia cu nu stie nimeni este spusa asa, mereu mai stie si altcineva :)) Cum este cazul lui Cristian Cioaca…bine ca l-au arestat. Oricum va ramane in istorie dosarul acesta.

Mi-a placut ce au spus procurorii, motivand astfel necesitatea arestarii. Am sa redau mai multe randuri, ce arata cat de realisti sunt unii oameni ai legii…mai devreme sau mai tarziu isi va recunoaste si Cioaca, fapta.

„Ca urmare, neluarea fata de autorul infractiunii a unor masuri ferme dupa descoperirea unor elemente probatorii noi, care au caracterul unui moment de cotitura in evolutia anchetei, in conditiile existentei unei atentii fara precedent din partea opiniei publice in legatura cu parcursul prezentului dosar, atentie nezdruncinata sau chiar intensificata de trecerea unui interval important de timp de la comiterea faptei, ar incuraja satirizarea unei infractiuni deosebit de grave, ar tulbura opinia publica si i-ar afecta grav increderea intr-un sistem real de valori, generand atitudini de neincredere la adresa organelor statului chemate sa protejeze ordinea sociala”, subliniaza procurorii.

„Inculpatul, in calitate de ofiter de politie, obligat sa vegheze la respectarea si aplicarea legii, nu numai ca a incalcat grav ordinea de drept prin uciderea propriei sotii, dar s-a si folosit de pregatirea si experienta sa profesionala pentru a ascunde urmele infractiunii, cunoscand faptul ca mijloacele de tehnica criminalistica existente in dotarea organelor de urmarire penala la momentul respectiv, faceau extrem de dificila detectarea urmelor de sange aflate sub noul strat de vopsea”, sustin anchetatorii.

„Procurorii mai afirma ca toate aceste imprejurari au condus la transformarea regretabila a victimei unei infractiuni de omor (comisa de propriul sot, ofiter de politie, in apropierea copilului minor al acestora), in sursa de divertisment, de umor de situatie – fapt de notorietate, care nu mai necesita administrarea de probe”.

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13754110-cristian-cioaca-fost-adus-arestul-central-politiei-capitalei.htm

3Cateodata ma relaxez asa…asez laptop-ul pe o masuta, masuta langa fotoliu…in stanga este o ramura de care am agatat mai multe cosulete. In fiecare cosulet sunt lucruri mici care imi trebuie si nu stau sa le caut peste tot, dintr-o privire cuprind toate cele 5 cosulete. Le am de la Ion, tiganul, care vinde fructe de padure pe la Cota 1400 :)) Mi le-a adus dupa…vreo doua luni :)))

4Evident ca tot dintr-o privire cuprind si peretele pe care am agatat tot felul…spre mirarea unora, dar se obisnuiesc cate unii, in timp…cand nu mai imi plac le dau jos, iar le asez sau le inlocuiesc…dupa „inspiratie”. Parintele Ioanichie sta si el pe aproape, intr-o imagine data de staretul Schitului Sf. Ana. Fotografia facuta de mine parintelui sta pe mormantul dumnealui de la manastirea din localitatea Rus…o mare multumire pentru mine, asa a vrut Dumnezeu sa fie.

Pe perete sunt mai ales fişele de concurs de la Maratonul de 92 km al Bucegilor…frunze, alte bazaconii 😉

5Si cateva povesti frumoase…

6O privire satelitara…din care nu putea lipsi o piatra superba. L-am denumit cand l-am gasit, mai mult in gluma, „Artefactul Diluvian”. Zacea in albia unei vaii seci, ingropat cam 3/4. L-am scos, ca am vrut sa pozez si un astfel de calcar. Cand l-am eliberat de pamant si nisip si l-am vazut…am fost surprins. Are parca un fel de ochi, aduce a pui de pterodactil, este o forma ciudata. Ca este greu de transportat este o alta poveste…dar il aduceam eu si de la 1000 km 😉 Cand trebuie, trebuie. La anul, nu l-am mai gaseam…il acopereau aluviunile din primavara.

Mai stau acum si cu gandul la spusele unui prieten, care alaturi de altii, renumiti in domeniu, cerceteaza Bucegii…si altfel. Spunea el, ca exista o legatura stransa intre ceea ce se afla in subsolul unei zone traversate (de noi) si psihicul uman.

7Daca ridic privirea peste laptop ca sa imi odihnesc ochii…peisajul este pe placul meu. Logic, devreme ce eu l-am pus in scena. Artefactul cel semet, sculptat in cine stie cat timp, fluturasul cel frumos pictat pe coji de oua, diverse, o icoana cu niste portite. Tot de la parintele Nicolae, staretul de la Schitul Sf. Ana, o am. Intr-o zi, era mai tarziu, era ceata si vreme inchisa, parea ca vine noaptea mai repede, eu coboram…ne-am vazut, ne-am salutat si parintele mi-a dat icoana. Eu nu am vrut sa o iau dar mi-a zis ca daca ma intalnesc cu vreun urs sa i-o arat, si pleaca. Altii probabil ar fi ras, dar eu nu am ras. Pur si simplu chiar am crezut. Dar bine, oricum nu cu ursii am eu o problema. Eu cobor indiferent de ce se spune, si ziua, si noaptea…ursul nu este agresiv decat daca ii creezi situatii.

8Apropo de urs, acum vreo doi ani, am gasit un craniu de urs, eram mai multe persoane, si Matrix a reusit sa-i scoata maselele si dintii…acasa le-a prelucrat, dat cu un lac si ne-a dat fiecaruia asemenea amintiri. Spunea el ca a incercat cu un burghiu sa le dea cate o gaura dar nu a reusit :))

10Aceia sunt alta specie de melci, Mastus Transsylvanicus, de asemenea sunt doar cochiliile. Melcii din aceasta specie reprezinta o alta curiozitate a naturii…o sa revin pe viitor cu un subiect.

11

12Fiecare piatra cu istoria ei…

14Pene…un porumbel a fost prins si mancat de o pasare rapitoare. La locul intamplarii au ramas urmele, si ale unuia, si ale altuia.

15Sub razele soarelui…

Bebe Rares, Oras, Munte, Stana Regala, Turism

Aceastea sunt „titlurile zilei” 🙂

Mai intai, ce face un micut la aproape 10 luni

1. Isi stie numele, si raspunde la el.

2. Face cu mana „pa, la revedere” si stie sa aplaude.

3. Spune cuvinte, printre care „mama, „tata”…bine, are o predispozitie sa spuna „tata” mai des decat alt cuvant. Mai spune „mama mea” si „da-mi”…

4. Stie sa asculte la telefon si sa mi-l duca mie de exemplu la ureche.

5. Cu premergatorul stie sa ocoleasca obstacolele. Daca intampina ceva in cale, atunci se da inapoi si ocoleste.

6. Nu uita. Daca vrea un obiect si ii distragi atentia de la el cu ceva, genul o banana, etc, mananca banana dupa care se reintoarce sa caute acel obiect.

7. Se ridica in genunchi, sta pe scaunel la masa, se rostogoleste prin pat.

8. Daca ii spui sa te pupe si are chef, atunci intinde bratele, te ia de gat si isi lipeste fata de obrazul tau, si spune „mmm”, moment in care inchide ochii. Pune pasiune 🙂

9. Poate deschide usa la dulap, sau se poate ascunde dupa o usa de la camera.

10. Eu il las sa bage mana in farfuria lui. Si daca il intreb: „Rares, imi dai si mie?” el ia cu mana din farfurie si vrea sa imi dea :))

Mi-am amintit 10 lucruri pe care le face un copil mic 🙂 Pentru ca uneori uitam ce este frumos! Mai sunt si altele, bea cu paiul, cu cana :))

Cateva priviri prin orasul Sinaia:

Se reabiliteaza centrul statiunii. S-a decopertat asfaltul crapat si…s-a ajuns la vechiul drum de odinioara. Pavat probabil in epoca regala cu piatra. Nu trebuia evident sa scap acest moment istoric 🙂

Mai departe…pe urme regale

Prin Parcul Natural Bucegi:

😉

Ingeniozitate…cine stie a cui


La Stana Regala:

Momente Turistice:

Panou montat de catre angajatii Parcului Natural Bucegi, cel mai sigur de d-nii Clementin Negutescu si Stelian Soare. Cititi asadar ce trebuie sa faca Prietenii Naturii in aria protejata.

Mai ales „Nu circula cu mijloace motorizate in afara drumurilor publice”! 🙂

Asa se semnalizeaza un traseu turistic. Uitati ce panou…simplu, util, aspectuos. Amplasat de Salvamont Sinaia.