La Stancile Sfanta Ana si prima zapada cazuta pe Bucegi

A plouat duminica mai toata ziua la Sinaia. Trebuia sa ajung la aceste stanci sa ma uit de ceva 🙂 Cand iti vine asa cate o idee din aceasta, nu mai stai, mergi sa vezi cu ochii tai, parca nu mai conteaza cum este vremea. Te duci azi, ca sa nu mai stai cu gandul ca trebuie sa faci acel lucru maine.

Mai exact, gasisem pe acasa, prin niste albume mai vechi, niste poze din 2 mai 2003, in care erau niste curiozitati sa le zic, care se vedeau mai bine acum, dupa… 12 ani, 6 luni si 20 de zile 🙂

Inainte, adica pe vremea aceea, rar facea cineva alpinism pe la aceste stanci… inca domnea linistea, parintele Ioanichie era undeva la 1 km de aceste stanci, lucrand la un schit. Adica pe dinafara acestuia si la imprejurimi, ca schitul intr-o forma mai mica era ridicat dinainte de 2003. Evident ca nici jandarmii montani nu erau prezenti, pentru ca nu erau infiintati… Centrul de Pregatire si Perfectionare de la Sinaia a fost infiintat in anul 2004.

Tot prin 2003 s-a constituit si Administratia Parcului Natural Bucegi, care dupa vreun an, doi, a intrat mai bine pe teren. Deci in afara de turisti ocazionali si de cate un calugar ce se retragea intr-un adapost situat deasupra Stancilor si transformat in prezent de ilustri necunoscuti ai muntelui, nu prea vedeai pe altcineva. Nu mai stiu cu exactitate cand am fost la aceste Stanci… in primii ani de dupa Revolutie, mai mult ca sigur. La fel, de nu stiu cate ori, ne-am speriat de calugari ce umblau pe acolo in liniste, si cand ii vedeai de la distanta in negru, ziceai ca este vreun urs.

Stancile Sfanta Ana reprezinta cel mai vechi loc religios ortodox din Valea Prahovei, schitul ce se afla la baza stancilor fiind atestat la 1453.

aIn grota din stanca, cineva aprinsese o lumanare cu o zi inainte, sambata

bStand pe o bancuta in acea grota si privind la ploaia mocaneasca de afara

Insa cum este sa stai in Grota Pustnicului de la Stancile Sf.Ana si sa te uiti la niste poze cu acest loc, din 2003? Intr-o poza este grota in care stai in prezent, in 2015, si te uiti la o imagine facuta tot de tine in 2003 :))

cUn detaliu foarte important… nu era icoana aceea, din lemn aurit, in fereastra metalica. Desi se spune ca prin 1999 a fost pusa, de fapt, cred ca a fost vorba de o cu totul alta icoana. Cea din lemn, disparuta probabil pentru ca era deteriorata, undeva prin 2014, a fost adusa prin 2003-2004.

dEste bine sa pozam periodic locurile pe unde trecem si care inseamna ceva pentru noi. Ulterior, peste niste ani, se pot observa niste diferente majore… de exemplu, unele inscriptii s-au cam dus… si aveau o foarte mare importanta. Sau, desi se bate toba ca schitul Sf.Ana a fost ridicat in 2008, existand si o placa pe acolo care mentioneaza ca niste cetateni au construit locasul, realitatea este putin diferita.

Actualului staret, parintelui Nicolae, i-am si dat o imagine veche cu schitul, asa cum il ridicase parintele Ioanichie prin anul 1995. Schitul era mai mic ca actualul si avea altarul orientat spre sud, totusi, se tineau acolo slujbe. Prin 2007 s-au apucat niste binevoitori sa ridice o constructie mai mare, integrand in ea micul schit. Dupa care a aparut la intrarea in schit si pe pisanie ca ei sunt ctitorii 🙂 In opinia mea, pentru respectarea adevarului, ar trebui data jos placa de la intrare in schit sau pusa alta in care sa se mentioneze ca, de fapt, a fost o redimensionare a schitului intamplata in 2007-2008, urmata de o sfintire facuta de I.P.S. Varsanufie Prahoveanul, coordonata de actualul Patriarh… si nu o ridicare totala din pamant.

Daca pe la poalele muntelui a plouat, pe creste a nins:

eSi, din ce se vede acum, de dimineata, sufla si vantul

f

Traseul turistic: Busteni – Vf. Omu – scena de poveste a Vaii Malaiesti

Din nou la Malaiesti, la exact o saptamana dupa ce am mai fost… Parca prea este frumos acel loc 🙂

Mai intai am urcat din Busteni cu telecabina la Babele, dupa care am aruncat o privire pe la Sfinx:

sfinx

Din acest loc, am urmat traseul spre Varful Omu, pe care nu-l poti pierde nici pe ceata si cred ca nici noaptea, fiind lat si cu multi stalpi. Marcajul este banda galbena.

Pana la Omu, iata ce am intalnit:

desen piatraCe reprezinta nu stiu…

stanca 1Cam toate stancile cu anumite forme au o denumire. Dupa cum li s-a parut unor oameni. Denumirile sunt folositoare ca repere in orientare, nu ca ar semnifica nu stiu ce. In timp, probabil, poteca de langa stanca din imagine va capata denumirea de: Aleea Icarului Cazut… si tot asa.

peisaj 1Pe acolo, pe jos, am vazut 3 exemplare de vanturel rosu, specie protejata de legislatia comunitara… sunt niste pasari ca niste ulii mici.

cerdacAndrei prin zona Cerdacului Vaii Cerbului. Multi spun „Ceardac” 🙂 dar DEX-ul ne spune cum este corect…

SaturnCu sageata rosie cabana Omu. Stanca din fata este Saturn, deci v-ati dat seama cum sta treaba 🙂 Prin stanga stancii, mergeti pe str. Saturn, bifurcatie imediat cu b-dul Ialomitei care coboara vertiginos, dar dvs continuati sa urcati si pana la Omu mergeti pe str. Intreitul Stalp al Cerului… adica strada asta trece si ea pe sub varfurile Gavanu-Bucura-Omu.

Ajunsi pe la Omu, am dat pe acolo tururi de cabana si de stanca, eu cu ideea ca o ciocolata calda este 7 lei, de fapt Cola era 7 lei la 0,5 l. Pana la urma ciocolata nu era atat dar nici nu stiu cat… oricum nu am stat mult ca voiam sa facem un mare popas la cabana Malaiesti, insa 20 de minute tot am stat 🙂

salvamont omuBaza salvamont de la Omu. A costat vreo 4 miliarde lei vechi daca tin bine minte 🙂 La aprecierea mea, evident eronata 🙂 cu un miliard lei vechi, aduci si materiale, faci si o jucarie mult mai mare. Deci chestia asta permanent inchisa nu e buna de nimic 🙂 Serios! 🙂 De cand merg eu la Omu, daca am vazut deschisa de 2 ori sandramaua aceasta. Acum mai este o parte amuzanta 🙂 Intrucat nu au gandit la momentul respectiv, pe timpul iernii „baza” nu poate fi folosita… deoarece au pus usa spre nord, pe directia vantului dominant. Daca totusi reusesti sa intri, nu ai cum sa mai iesi pentru ca ingramadeste vantul nametii in fata usii. Cum o dai nu e bine.

vf. bucuraSa privim mai bine spre varful Bucura

valea gauraSi spre Valea Gaura…

In cele din urma si spre traseul nostru:

vedere de la omuCam de pe acolo incepe coborarea pe poteca de vara spre Malaiesti… sau bulevardul Malaiesti

indicatoareNe dam seama ca suntem bine 🙂 Hornul Mare este un pic mai departe de aceasta intersectie, la cel mult 7 minute… spun asta pentru ca am intalnit niste turisti care au preferat sa urce cu rucsacii prin horn, pe motiv ca distanta dintre locul unde iese poteca de vara in creasta si locul de iesire din horn ar fi de 30 minute 🙂 Asa ca au luat-o prin horn pentru a castiga cele 30 de minute. Fain!

Am inceput sa coboram, este superba valea, sa prinzi zi buna ai ce vedea, te bucuri de liniste, de peisaje, de floricele, de zborul fluturasilor… de observatiile pertinente ale unora ca mine, care observase o banda de struti mergand incolonati pe Brana Caprelor 🙂

aeroportPare un aeroport, eu de ce sa nu am naluciri? Deci, poteca nu trece pe langa el, din motive de securitate: Zona de Decolare a Viselor. Traseul turistic este undeva in stanga.

poteca de varaIata ce frumos serpuieste poteca de vara, perfecta pentru o drumetie in care nu alergi, nu te grabesti, cand mergi ca turistul obisnuit. Pe acolo am coborat, de la o curba am pozat stanca aceea „aeroport”.

macul galbenMacul galben, alta specie ocrotita, o floare gingasa de munte

cruciAndrei citind ce scrie pe o cruce… adica povesti despre niste copii care nu au fost cuminti si nu au ascultat de parinti, ce sa zic si eu. El a venit acasa cu versurile de pe crucea aflata pe stanca Saturn, „ca aceia iubiti de zei, mor tineri”…

hornul mareIntersectia cu Hornul Mare

drept inainteCelebrul nostru indicator „Drept Inainte”… reper de unde stiam ca vom intra foarte curand chiar acolo, la mama viselor. Adica aici:

vis 1

vis2

vis 3

vis 4

vis 5

vis 6

vis 7

vis 8Am privit doar, ca nu trebuie sa vorbesti in asemenea peisaje. Acolo unde sunt stancile cazute ma gandeam daca ar fi si cred ca este, un petec de iarba, sa asezi cortul. Oare cum ar fi sa stai o noapte prin acea lume de piatra si sa privesti la stele? 🙂 De incercat pe viitor…

Hai ca in sfarsit am vazut ca ne apropiem si de cabana, mult a fost, tot la fel a ramas:

cabana malaiesti

cal alb

cai

drumetiCabana de munte, oameni de munte. Nu este un peisaj antropic frumos? 🙂 Pentru ca nu ajunge chiar oricine la Malaiesti

zapada varaDoua pete de zapada

Am stat circa o ora si 45 de minute, un popas adevarat 🙂 Intr-un final, cateva tunete ne-au trezit la realitate si am pornit spre Prepeleag-Pichetul Rosu, pe marcaj triunghi rosu:

malaiesti 1Privind inapoi… prin urmare mai venim 🙂

peisaj 2

stanca 2Alt chip stancos, cum sa-i zicem, cum sa-i zicem? Fofează! 🙂

peisaj 3Mult incolo se vede Magura Codlei

la prepeleag

bancaBanca ridicata in memoria lui Traian Murgilas, mort pe Valea Bucsoiului in 2012. Dumnezeu sa-l odihneasca!

pichet indicatoareAm ajuns si la intersectia de trasee de la Pichetul Rosu. Tabla cu apa ar trebui data jos si amplasata pe la Poiana Izvoarelor, ca in acest loc nu foloseste la nimic… pentru ca nu ai o sursa de apa la indemana. Daca ai ajuns pana aici, ce faci, te intorci dupa apa la cabanele din spate? Nu mai bine pui anunt la acele cabane? Bine, tabla este de peste 10 ani, ca ne obisnuim asa.

costilaConcert peste muntele Costila, cu lumini, tunete

cruceLa Gura Diham, dupa o coboare frumoasa, printre cativa stropi anemici de ploaie… apoi pe drum pana la gara, ca fiind si duminica si dupa orele 18, cei cu minicarul care asigurau transportul intre gara Busteni si Gura Diham nu au mai circulat, dar nu a fost asta cine stie ce mare problema. A fost o excursie reusita! 🙂

Traseul turistic: Busteni – Babele – Vf. Omu – cabana Malaiesti – La Prepeleag – Pichetul Rosu – Poiana Izvoarelor – Gura Diham – Busteni

Un nou traseu prin Parcul Natural Bucegi. Anul acesta este anul descrierilor de trasee :)) Intai, sa va spun ceva de ieri. Rares a facut un parc intreg sa rada…fugea el pe acolo, si la un moment dat s-a plictisit, asa ca…? Fuga-fuga spre caruciorul lui. Sub privirile tuturor, s-a catarat pe roti si s-a suit in carut. Acolo s-a asezat mai bine, ca sa doarma :)) La un an si jumatate face tot felul de chestii, lista este prea lunga, asa ca revin la traseu.

Noi am urcat cu telecabina, impartiti in grupulete, care cum i-a fost norocul, raportat la numarul mare de turisti ce asteptau sa le vina randul…

Si cafeaua de dimineata trebuia sa o bem la Babele, gata, ne-am obisnuit in batatura omului acela :)) Cum va spuneam anterior, recomandabil este sa cumperi un expresso la 5 lei, decat de la aparatul cu fise.

Mai departe am trecut de Babele, am zabovit putin la Sfinx si am pornit mai departe spre Varful Omu, unde trebuia sa ajungem cam in 2 ore.

1

2Muntele Obarsia

3Aici este zona La Cerdac, bine, de aici incepe. Din acest loc, se bifurca traseul spre Omu, in stanga este mai lung, fiind o varianta de iarna. Traseul Babele-Omu fiind inchis iarna, va dati seama ca este improprie aceasta denumire de traseu de iarna. Totusi este o alternativa utila primavara cand inca mai este zapada pe asa-zisa poteca de vara.

4Dupa unii, acesta este Saturn. Adica mai-marele zeilor, intelegeti, tampenii din acestea. Este frumos sa pozezi stanci cu anumite chipuri, frumos asa ca dovada a ceea ce face natura. Dar sa ajungi sa consideri stanca aceasta drept nu stiu ce zeu, trebuie sa nu fii intreg la minte. Chiar spuneam unei persoane apropiate, ce s-ar fi intamplat daca autorii unor albume ar fi avut conditie fizica si ar fi mers prin tot muntele, probabil ca din cauza acelor nebuni, ar fi mers tipografiile non-stop. Astfel de idioti, prezentand tot felul de stanci sub diverse denumiri, nu sporesc misterul Bucegilor, ci reprezinta un atentat la bunul-simt. Nu poti sa fii atat de idiot…

Datorita acestora si altora care ii copiaza, Dumnezeu nu mai conteaza, pentru ca inainte de el a fost Saturn, atlantii, acum sunt reptilienii, iar ceea ce trebuie inteles si reprezinta realul, dar mai greu de acceptat, este si mai mult incalcit. „Acum vorbeste invidia din mine!” 😉 🙂

5bAcest chip este mult mai real decat acel „saturnian”…si nu lui i s-a adus o floare, simbolului

6Valea Morarului; cu rosu, traseul Omu-Bucsoiu-Busteni ce trece pe marginea acestei vai

7Spate in spate cu Valea Morarului se afla Valea Gaura. Pe acolo, pe unde vedeti sagetile este traseul spre Bran

8La cabana Omu, am baut cate un ceai, „am luat toate cabanele la rand” :)). Ceaiul era foarte bun…erau trei femei in bucataria cabanei, ele tin aceasta cabana cu mult mai bine decat proprietarul, cabanierul Popa. Bine ca in ultimii doi ani nu l-am mai vazut pe acest incurca-lume pe acolo.

Am ajuns la indicatorul aflat la circa 500 metri distanta de cabana Omu. Atentie, pe timp de ceata se poate sa nu vedeti poteca. Marcajele sunt indeosebi pe bolovani. Va recomand sa evitati traseul prin Hornul Mare. Daca ar fi dupa mine, as inchide acel traseu, daca este sa cobori unul dupa altul, cine stie cum desprinzi o piatra si-l accidentezi pe cel de mai jos…acesta nu se poate feri. Vara, mai bine evitati acel horn.

9Asa incepe poteca

10Salutam destul de repede si primul Bolovan 🙂

11Se vede poteca mai jos. Inca de la intrarea in acest traseu ce coboara Valea Malaiesti, se observa ca poteca descrie o bucla larga, accesibila, desi poate exista iluzia de verticalitate accentuata. Daca ramai pe poteca nu ai ce sa patesti. Ma intreba un prieten daca sunt pietre pe poteca, da sunt, si multe, pana la baza Hornului Mare, dupa care cobori mult mai bine. Problema este daca vrei sa mergi, mergi, daca gasesti cusur si probleme in si la orice, nu vei gasi determinarea necesara de a vedea un loc superb ca Valea Malaiesti.

12Ca o pista de decolare, frumos acest colt de stanca ce pare suspendat

Rotind aparatul foto, prin imprejurimi, vedem si noi un chip. Nu-i punem nume acum, poate vin fotografii profesionisti din Valea Prahovei. Parerea mea este ca in tinerete au fost ei prosti, dar la batranete au atins un nivel ce este practic imposibil de egalat. Fantezia lor, povestea lor, nu este asezata pe vreun crampei de realitate. Iar daca vreun copil vede albumele lor si ce au scris, trebuie sa li se atraga atentia ca sunt mai bune povestile lui Creanga, basmele lui Ispirescu…

13

14

15

16Aspect poteca

17Zapada destul de multa prin imprejurimile traseului

18In departare, traseul turistic din Valea Tiganesti, ce porneste de la cabana Malaiesti pana la refugiul din Saua Tiganesti, marcajul este banda galbena

19Jos, se vede cabana Malaiesti

20Aspect din muntele Padina Crucii, ce desparte vaile Malaiesti si Tiganesti. Dupa cum se observa exista o imensa despicatura…multi au zis ca vor sa parcurga culmea acestui munte. Le-am zis deseori de aceasta despicatura, fara echipament de alpinism nu ai cum sa treci dintr-o parte in alta

21

22

23Nu-ma-uita, unul dintre cele mai clare exemple de melanism

24Intrarea in Hornul Mare

25Asa arata hornul

26Drept inapoi cum o fi?

27

28

29Pe la jumatatea acestui versant se afla Brana Caprelor, traseu marcat cu triunghi albastru

30Macul galben, una dintre cele mai superbe flori din Parcul Natural Bucegi. Observati un mic manunchi de maci, in mijlocul grohotisului

31Maci galbeni, relicte glaciare

32Cimbrisor, un alt pionier

33

35Aici incepe visul 🙂

34

36

37

38Mai postez si cruci, pentru a se intelege cat mai multe…

39

40

41

42O floare de colt, cum mergeam sa vedem buchetul de mai jos de garofite, era si ea in drumul nostru

43

44Cele mai frumoase garofite vazute vreodata in Bucegi, multe si superbe

45Din nou, floarea de colt

46Valea Malaiesti ramane una dintre cele mai frumoase vai din Bucegi. Daca ma credeti, nu am zarit un gunoi, un pet, nimic, desi traseul este unul circulat. Probabil din cauza ca doar turisti cu rucsacul in spate ajung pe aici…adica oameni educati. Cabana Malaiesti ramane singura locatie turistica din Bucegi unde nu se poate ajunge cu masina.

47Mai avem putin pana la cabana.

48Bucsoiu, din orice parte l-ai privi, ramane un munte impunator

49Ferigi foarte mici

50Molizi, parca lipiti de stanca muntelui

51Indicatoare langa cabana

52O privire inapoi, de unde venisem

53Preturi la cabana Malaiesti

54Sala cabanei

55Mancarea noastra, ceaiul lor

56Refugiul Malaiesti situat in imediata vecinatate a cabanei

57Nu se poate descrie in cuvinte cat de frumos este in aceasta vale, la cabana. Unii vin si monteaza cortul, sunt putin sau mai putin inspirati. Cred ca este o greseala sa amplasezi cortul la doi pasi de albia unui parau, fie ea si seaca. Daca noaptea ploua si te ia vreo viitura?!

58

59Superbe picturi prin interiorul cabanei…dar, aici a gresit pictorul, observati ca eu imi dau cu parerea la multe :)) , pai i-a facut coada acestei pasari prea lunga. Mie imi seamana a pasare rapitoare de zi, pare o acvila, ori pasarile de acest gen nu au ditamai coada 🙂 Si acvila nu are dusmani naturali sa priveasca in sus, ea de regula cand se afla pe un colt de stanca priveste in jos, dupa prada…gata, l-am criticat si pe omul acesta 🙂

60

61O replica a cetatii de la Rasnov

62Aici plecam, dar sa pozam si indicatorul traseului nostru. Acum este randul salvamontului, ce naiba este scris acolo? Spre Pichetul Rosu prin cabana Poiana Izvoarelor…o prostie. Intai ajungi la Pichetul Rosu, dupa aceea vine cabana aceea. Exprimarea este total eronata. Pichetul Rosu este o intersectie de trasee, o mica poienita. De acolo, faci dreapta spre Busteni prin Poiana Costilei, inainte continui spre Poiana Izvoarelor, in stanga pe punct rosu mergi la cabana Diham Phoenix, deci abia acolo apare punctul rosu…le-au incurcat si oamenii acestia 🙂

63Nu-i asa ca sunt frumoase aceste locuri? 🙂

64Eu daca alerg pot spune ca sunt in 4 ore in Rasnov, altii cu rucsacul in spate nu cred ca reusesc 🙂 Pana la Valea Glajariei intalnesti un drum forestier…lung de 17 km 🙂 Daca abordati acest traseu calculati-va sosirea in Rasnov dupa 6 ore, cel putin, pentru ca pana la acel drum mai este de mers. Apoi vin cei 17 km

65Traseul spre Valea Glajariei si Rasnov, ca sa urcati la cabana Diham trebuie abordat marcajul cruce albastra de la valea mentionata…urmeaza un urcus de 45 minute- o ora

66Traseul nostru, marcaj triunghi rosu. Recomandarea mea, daca vreti sa mergeti vara la cabana Diham Phoenix, este sa urmati acest traseu. Este mai pitoresc, mai usor…decat sa-ti fortezi picioarele prin padure pana la Glajarie, privind la copaci, mai bine mergi pe curba de nivel, mai cobori, este mult mai frumos…si sa urci toata panta aceea de la Glajarie, nu este nicio placere, cand esti la plimbare.

67Turisti spre Glajerie

68

69Cabana si refugiul de la Malaiesti

71Rasnovul este undeva mult in dreapta 🙂

72O banca montata de curand pe acest traseu, intr-un loc pitoresc. Pe ea asteptau niste persoane sosirea salvamontului. Nu mai puteau sa mearga, asa am inteles ulterior. Dar nici noua si nici altor turisti, oamenii acestia, accidentatii, nu ne-au zis nimic. Mie nu mi s-a parut ca au ceva. Dar totusi ceva de mancare, o fasa elastica, etc, o vorba buna, cred ca aveam la noi. Mai jos, am intalnit si salvamontisti din Busteni si jandarmi montani si voluntari, plecati sa-i salveze. Ar trebui sa existe cadrul legal sa fie puse astfel de persoane la plata actiunii. Nu poti chema atatea persoane…pentru ca nu mai ai chef sa mergi sau ai febra musculara. Sunt tot felul de copii de bani gata care nu stiu nimic pe lumea asta, li se pare ca orice se poate cumpara cu bani, si ca pot face orice…aici sunt de acord sa le fi dat cineva vreo doua suturi in fund, ori amendati pentru apelarea nejustificata a nr. 112

73

74

75Cabana Diham Phoenix, traseul din Glajarie urca toata padurea din stanga

76

77Indicatoarele acestea doua reprezinta intersectia La Prepeleag. Pe banda rosie urci pe Bucsoiu, noi am continuat spre Pichetul Rosu pe marcaj triunghi rosu

78Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti care au murit pe munte

79Hribi uriasi

80Banca amplasata de prietenii lui Traian Murgilas, prins anul trecut de o viitura pe Valea Bucsoiului, din apropiere. In acea zi, cand a murit, 23 iunie, si noi am dat de o alta viitura pe Valea Gaura, dar am scapat, uzi pana la piele am ajuns in Bran

81Cred ca era masina salvamontului, dar nu am pierdut ocazia sa ma pozez in ea, ca sa ma vada ei :)) Cum pui mana pe volan simti diferenta intre Atv si masinuta aceasta. Este mai puternica si mai sigura aceasta 🙂

82Aici este Pichetul Rosu, mai departe se merge foarte lejer spre cabana Diham Phoenix, noi am mers insa inainte

83Tringhiul rosu continua tot spre Busteni, dar prin Poiana Costilei. Nu avea rost sa mai umblam si pe acolo, asa ca am luat varianta mai simpla spre Busteni, pe marcaj banda rosie

84Printre ierburi Atv-ul Jandarmeriei…

85M-am urcat si pe el, pentru o poza. Cu acordul lor 🙂

86Coltii Morarului

87Indicatoarele noi montate de Salvamontul din Busteni la Poiana Izvoarelor

88Observati pe gardul cabanei Poiana Izvoarelor si indicatorul spre cabana Diham Phoenix. Mai stiti de cate ori am scris si cate sesizari am facut ca a fost montat pe acel stalp metalic, in directie gresita? In sfarsit, dupa vreo 2 ani l-a dat cineva jos de acolo, probabil salvamontistii, si acum arata directia corecta. Cine stie pana cand…

89Crucea cu ochi, aici suntem la Gura Diham

90Toate poienile Vaii Cerbului sunt pline de rulote si corturi

91

92Incheiere superba de zi, eram in Busteni

Astfel, am mai descris un traseu, nu baliverne si povesti insirate, ci realitati. Drum bun si atentie maxima pe munte, la orice 🙂

Licheni in Parcul Natural Bucegi

Mai intai sa va spun ca nu este un articol stiintific, este ceva de cultura generala.

Ma refer la lichenii de pe Platoul Bucegilor, nu la aceia de pe copaci, pe care ii stim cu totii.

Am sa le spun unora si denumirile latine, dar pentru o usoara intelegere am sa-i denumesc dupa culoare. Deoarece culoarea diferentiaza o specia de alta.

Pe Bucegi, in zonele mai inalte, cuprinse intre zona alpina si limita padurii intalnim cateva specii de licheni. Acestia au culorile: neagra, portocaliu intens, galben, verde.

1Lichenul portocaliu

Cei negri si portocalii sunt intalniti pe stanci, cei verzi sunt intalniti pe copaci din specia larice,  cei galbeni pot fi observati si pe lemn si pe piatra.

Multi, probabil ati auzit de licheni de piatra, despre ceaiul din acestia, cu nu stiu cate proprietati. Personal va sfatuiesc sa abandonati ideea culegerii lichenilor de pe stancile din zona alpina din cateva motive:

– produsele comercializate numesc „lichen de piatra” un tip de lichen destul de inalt, asemanator cu muschiul, ce creste pe diferite pajisti, uneori si printre jnepeni, fiind destul de usor de recoltat. In vederea promovarii acelor produse sunt declarati „de piatra”, si in jurul lor se creaza o poveste senzationala.

-nu sta nimeni sa desprinda de pietre licheni si apoi sa-i comercializeze. Este o operatiune dificila sa desprinzi licheni de pe stanci. Pentru ca acestia sunt tari si bine stransi. Niciodata nu va fi rentabila o astfel de actiune.

-lichenii sunt si otravitori. Amintesc aici pe cei verzi, de pe larice. Sunt foarte frumosi, au o culoare sanatoasa…defectul lor? Contin acid vulpinic, o substanta otravitoare.

Pe lumea aceasta nimic nu se face asa intamplator decat daca doresti si astfel de rezultate. Acum vreo 10 ani intalnisem un personaj pe munte care dorea sa fiarba niste crengi de tisa, si apoi sa bea cate o inghititura pe zi. Spunea el ca i-a zis cineva ca se imunizeaza 🙂

2Lichenul portocaliu are o larga raspandire pe Platoul Bucegilor

Acum, na, fiecare cu problemele lui. Nu stiu daca si-a administrat acest tratament, care l-ar fi dus prin alte locuri unde nu mai era cazul de vreo imunizare. Probabil era din acea categorie de „glumeti” care trimit fac poze cu telefonul fix sau trimit sms de la un telefon cu fise. Vezi si auzi multe prin Bucegi.

Speciile de licheni de pe Platoul Bucegilor, galbeni, portocalii, negri, sunt indicatori ai unor zone nepoluate. Daca veti merge pe jos, pe drumul dintre Piatra Arsa si Babele veti vedea ca pe marginea drumului nu mai sunt licheni. Praful de la masinile ce transportau turisti, zeci de masini intr-o zi de vara, i-au acoperit si unii dintre ei au murit.

3Lichenul galben

O sa zica unii „Uite ce caz face si asta pentru un lichen nenorocit”. Insa toti vrem sa traim intr-o zona nepoluata, curata, un mediu sigur pentru noi si ceilalti. Lichenii purifica aerul, iau dioxidul de carbon, sunt printre primele forme de viata de pe Terra. Cand lichenii nu cresc intr-o padure sau pe munte este clar ca acolo este o zona poluata. Citeam un studiu, ca lichenii si muschii de pe intreaga suprafata a globului absorb 14 miliarde de tone de dioxid de carbon si asimileaza circa 50 milioane tone de azot.

4Pe lemn este lichenul galben langa el lichenul verde

Deci rolul in natura este unul foarte mare, asa mici cum sunt. Nestiinta noastra ne face sa nu le acordam importanta. Faptul ca exista pe stanci, pe Platou, licheni cu o culoare stridenta sa spunem, arata ca zona nu este poluata.  Dar pe masura ce ne suim cu civilizatia peste tot, ii mai imputinam.

5Lichenul galben pe piatra (Xanthoria parietina)

Pe de alta parte, din anumiti licheni de piatra, se extrag in industria farmaceutica, diferite substante.

Daca in Bucegi ar fi institutii cu oameni capabili, anumite lucruri nu s-ar intampla. Dar in goana asta dupa bani, nu se mai impiedica nimeni de vreun element al mediului. Reprezinta o absurditate si o desprindere de realitate sa vorbesti despre licheni, etc. Cine mai are timp de asta cand „o viata avem si trebuie sa o traim la maximum”…dar fiecare lucru are consecintele sale. Daca nu taiam intr-o veselie padurile dupa Revolutie, inundatiile nu ar fi facut atatea ravagii, secetele nu ar fi fost prelungite…prin taierea padurilor s-a cam schimbat povestea cu circuitul apei in natura.

6Monument ce va fi acoperit in timp de licheni. Nimeni nu mai stie ce a fost aici, probabil ceva ridicat acum vreo 100 de ani…cu ocazia inaugurarii funicularului Busteni-Valea Bratei.

Acum vreo doi-trei ani se vorbea in Busteni despre un proiect ce presupunea taiarea a sute de hectare de padure, proprietate privata. Proiectul a fost oprit din alte considerente nu ca ar fi avut consecinte asupra climatului local.

Pe de alta parte, sunt tot felul de evaluatori de mediu autorizati de Ministerul Mediului. Cand este vorba de un proiect de aplicat in Bucegi acestia vin si fac un studiu. In 95% din cazuri aceste studii sunt favorabile beneficiarului, doar el plateste. Evaluatorul nu poate fi prea obiectiv. Insa ca, persoana ce ai anumite notiuni despre mediu, primul lucru care il faci cand ajungi pe Bucegi este sa observi zona proiectului si imprejurimile. Cauti indicatori ai calitatii vietii…

7

Apropo de acest lucru, nu stiu cati au observat starea de degradare a pajistilor din Bucegi…daca nimeni nu a avut grija de ele, nu s-au facut insamantari, nu au cum sa arate bine. Nimanui nu-i pasa. Daca le spui, zic ca nu esti sanatos. Apoi toata vara se vaita ca nu dau animalele lapte. Neintelegand ce se intampla, dau vina pe schimbarea climei, seceta…doar exploateaza muntele, nici macar maracinii de pe langa stane nu-i cosesc, nu-i indeparteaza. Nu inteleg problema 🙂 Nici ei si nici oamenii mediului cu atributii in Bucegi.

8Lichenul negru

De aceea, vedeti turme de oi sub Coltii lui Barbes, unde nu au voie, sau turme de oi pe Abruptul Prahovean, zona Vf. Jepii Mici-partea superioara dinspre Vaile Urlatoarea si Comorilor. Prin ultima zona, pasunatul a fost interzis inca de prin 1955 sau 1960. Va dati seama ca nu mai stie nimeni si nu mai preocupa pe cineva, ratiunea prin care a fost interzis pe acolo pasunatul.

Totul este in stransa legatura, un lucru il determina pe altul. Sunt in Bucegi mici lacuri naturale, netrecute pe harti deoarece s-au ridicat stane langa acestea si par simple balti. Primavara, pana sa vina oile, acestea se curata si devin niste splendori…deja vorbesc despre povesti.

Asta este realitatea din Parcul Natural Bucegi, in fapt un fel de islaz comunal, ceva al nimanui.

10Licheni negri si galbeni

9Aici avem un lichen portocaliu bine dezvoltat, culoarea sa o arata.

Mai trebuie stiut despre licheni, povestea lor este destul de lunga, ma refer la Bucegi, ca acestia retin/inmagazineaza substante radioactive. Deci la noi, daca existau oameni competenti, atunci cand s-a spus ca un nor radioactiv a ajuns din Japonia, Fukushima, in tara noastra, si s-a „scuturat” putin de substante prin munti, nu trebuia decat luate mostre de licheni. Se vedea atunci ce substante periculoase au cazut sau nu au cazut.

Ar mai fi de scris despre utilizarea lichenilor in medicina, subiectul nu prea l-am stapanit, e ceva cu hepatita parca, mai are utilizare la fabricarea unor sapunuri…trebuie sa mai caut caietele, era ceva si cu prezenta unor minerale care le da culoare…deci acesta portocaliu, poate are mult fier in el :))

Cine si de ce a cimentat Sfinxul?!

Revin tot cu acest subiect…Sfinxul. Este foarte posibil sa fi fost sculptat de mai multe decenii si nu de geto-daci sau alte semintii ce s-au perindat pe aceste taramuri. Dupa cum este foarte posibil ca si fara Sfinx zona sa fi fost intr-adevar o zona de cult.

Am mai zis in diferite postari ca daca aceasta stanca ar fi fost mostenirea lasata de stramosi cu siguranta documentele medievale sau cele de dupa anul 1821 ar fi mentionat-o. De asemenea, nici dupa instaurarea monarhiei urmata de ridicarea castelului Peles la Sinaia nu s-a scris pe undeva despre acest monument.

In general, in perioada interbelica, intreaga zona a fost denumita Babele. Ulterior, toate aceste Babe, stanci cu diferite forme, au fost fotografiate. In niciuna din aceste fotografii nu apare actualul Sfinx.

Nici primii pionieri ai turismului montan nu mentioneaza ceva, dupa cum nu apare aceasta stanca nici in notele de calatorie ale unor vizitatori straini.

Se cunoaste ca pentru buna realizare a filmului “Dacii” stancii pe care noi o numim astazi Sfinxul, i s-au facut unele cosmetizari…de retinut o nisa de pe caciula Sfinxului din care trebuia sa apara marele preot.

Perioada in care se turnau filmele istorice este urmarea rescrierii istoriei, noi trebuia sa fim mandri de trecutul milenar, de originea dacica…se stie ca adevarul istoric nu a fost respectat intotdeauna ceea ce nu inseamna ca acele filme nu au fost niste reusite…irepetabile.

Sa ne mai amintim ca Badea Cartan, o emblema a romanismului, a traversat nu o data Bucegii, ca a fost pe jos in marile capitale ale Europei, ca a ajuns si la Roma…el ar fi pastrat vie amintirea Sfinxului, care pare chipul unui dac.

Intr-o zi vom afla si cand a fost modificata aceasta stanca si in ce au constat modificarile. Pana atunci sa privim cateva poze:

Sfinxul pastreaza urme ca a fost cimentat…cineva spunea ca a fost cimentat ca sa reziste la intemperii, lucru complet nefondat. Vorbim de o stanca compacta din timpuri imemoriale…nu se faramiteaza de azi pe maine.

Priviti o poza veche din perioada interbelica. Stanca langa care sunt fotografiate cele doua persoane este vizavi de Sfinx. Fotograful ar fi putut realiza o poza destul de buna daca s-ar fi deplasat cativa metri, spre dreapta. Ar fi avut loc in cadru atat acea stanca cat si cei doi oameni, dar mai ales Sfinxul…cum se vede mai jos intr-o poza facuta de mine. Daca nu a luat acest cadru inseamna ca nu era sculptat Sfinxul.

De altfel, nu te pozezi langa o stanca asa mica cand ai aproape ditamai capul de dac…deci posibil sa nu fi existat Sfinxul cum il stim noi. Posibil sa ne fi ramas acest monument din timpul unor filmari…o realizare exceptionala ce s-a transformat intr-un obiectiv turistic renumit.

Bineinteles ca nu am scris si alte argumente la fel de clare pentru ca zona cu si fara Sfinx nu este lipsita de semnificatii.

Sfinxul din Bucegi…in imagini, imaginatie si ganduri

Ce ar fi daca ar fi sa fie altfel…?!

Ce ar fi daca maine am avea dovada ca am trait intr-o realitate falsa, ca sunt lucruri impuse si acceptate de noi ca fiind normale?

Sau ce ar fi daca ne-ar spune cineva ca tot ce am crezut ca facem bine a insemnat de fapt opusul?

Daca noi ne uitam la pestii din acvariu si altcineva se uita la noi aflati de fapt intr-un acvariu de alte dimensiuni?

Si daca lucruri simple, existentiale, ne sunt la indemana dar noi suntem tinuti in intuneric tocmai ca sa nu le pricepem, sa fim mai departe condusi, manipulati?

Dar daca eu nu sunt doar eu, si tu nu esti doar tu, ci suntem mai mult de atat?

Daca nu am fost invatati sa vedem si nevazutul?!

Daca fiecare lucru material isi are corespondent in nevazut?

Iar daca tot ce am acceptat pana azi, maine ni s-ar parea inacceptabil? Ce am face? Ce am fi?

Ganduri, vorbe, speculatii, prostii, intrebari…

Fascinantul Sfinx din Bucegi…rezultatul pozelor, gandurilor, imaginatiei…personale 🙂

Daca ar fi un loc pe care noi nu stim sa-l intelegem?

Daca cineva chiar a „prelucrat” stancile din imaginile aranjate din imaginatie?

Daca Sfinxul ar avea doua chipuri?

Si daca intr-o zi vor cadea din senin fulgii unei ierni nucleare, peste el, peste noi?

Daca Sfinxul ar ramane singur deasupra apelor?

Am stat eu si m-am gandit 😉 …

Stanci, megaliti, alte locuri interesante in Bucegi

Si pozele promise, cate am gasit…voi mai reveni si cu altele 🙂

La unele voi pune si explicatii, la altele nu…

Grupul Vantoaselor

Baba clasica

Denumirea populara este una, cea reala si veche este alta.

Columna Cerului de la Vf. Omu