Prin Dobrogea: Capul Dolosman si Cetatea Argamum (II)

La  8 dimineata deja plecam din Jurilovca spre Capul Dolosman. Daca vremea nu ar fi fost rece, trebuia sa fi fost acolo din seara anterioara.

DSCF3049Jurilovca ramane din ce in ce mai in spate

DSCF3052Pe un canal vedem niste pelicani… dar si un fel de gard sau plasa pe langa stuf.

DSCF3054

DSCF3055Cum mergeam noi linistiti, admirand peisajul in racoarea diminetii… auzim niste zbierete, chiote. M-am gandit ca e o nunta de tatari 🙂 Apropiind cu aparatul foto zaresc un nene langa o constructie metalica, fugind si agitandu-se pe acolo.

Noroc ca auzisem de niste ani, ca astia care au vii organizeaza astfel de spectacole ca sa goneasca graurii si alte pasari ce vin sa dea iama in struguri. Nu aveti cum sa va imaginati cum facea omul acela. Va este imposibil. Un ospiciu de glumeti nu-l egala. Bubuia in chestia metalica, sarea in sus, canta sau zbiera. Deci ala innebunea pe oricine pe o raza de minim doi kilometri 🙂

DSCF3057Hotelul plutitor „Bella Marina” si biserica din Jurilovca

DSCF3069Tot din drum, undeva departe mai vedeam si pasari pe un camp

DSCF3066Adica erau pescarusi. Am observat in fiecare dimineata, ca veneau in acelasi loc si stateau pe acolo.

DSCF3074Amenajari cu fonduri europene cand s-a accesibilizat zona Dolosman cu cetatea. Stam de vorba cu paznicul si aflam tot felul de chestii faine.

DSCF3077Pe marginea lacului Razelm. In sfarsit la Capul Dolosman 🙂

Plecam imediat spre cetatea Argamum:

DSCF3079Ruinele

DSCF3081

DSCF3082Fosta basilica

DSCF3086

DSCF3087

DSCF3094Dupa un arbust zarim un mic monument. Probabil cenusa scriitorului Doru Davidovici a fost risipita prin aceste locuri. Acest scriitor a fost in acelasi timp si pilot militar, decedand intr-un accident aviatic. S-au prabusit cu un Mig 21. Era prieten cu niste salvamontisti sinaieni. Primii mei bani, 4 hartii de 10 lei, ii tineam intr-o carte scrisa de el. Si azi, dupa 30 de ani sunt tot acolo 🙂

DSCF3099Indragostitii de aceste locuri mirifice

DSCF3105Va dati seama ca dupa ce am amplasat cortul, am stat fara timp pe langa aceste ziduri, cascand ochii, pierzand timpul 🙂

Pana la urma:

DSCF3103Curios sa ma uit la fiecare piatra din zid, zaresc o piatra sparta. Separand un pic bucatile, zaresc fosila aceasta. O piatra dintr-o cetate veche de peste 2500 de ani, in ea o fosila veche de milioane de ani. Dar cum sic transit gloria mundi 🙂 am pornit mai departe… dorind sa strabatem tot promontoriul stancos de la Dolosman, lung de 2,5 km, pe la baza acestuia…

DSCF3109

DSCF3112Un mic observator, pacat ca nu avea si balustrade deasupra

DSCF3114

DSCF3118Fugind si pentru a gasi o cale de a cobori la malul lacului si a merge pe sub peretele stancos… dar si de bucurie.

DSCF3119Si ne apropiem

DSCF3120

DSCF3125Un alt sat ce apartine tot de comuna Jurilovca

DSCF3127

DSCF3140

DSCF3145Si gata am ajuns, expeditia poate incepe 🙂

DSCF3146Tot inainte

DSCF3148

DSCF3153

DSCF3155

DSCF3156

DSCF3158Cred ca e frumoasa si biserica din acel sat, poate mergem la anul pana acolo si chiar mai departe spre Capul Iancina.

DSCF3160Un rac

DSCF3169Am mers cand pe pamant, cand prin tufisuri, cand prin apa. Nu am vazut serpi pescari decat la Jurilovca in port.

DSCF3177Cum cine indrazneste mai si reuseste, am gasit un loc plin de mure mari. O jumatate de ora am mancat intruna. Cred ca daca merge cineva pe acolo strange 10 kg fara multa munca, toate sunt unele langa altele 🙂

DSCF3179Intai l-am indopat pe capitanul expeditiei 🙂

DSCF3184Ne-am suit pe orice terasa, poteca accesibila

DSCF3185Acesta este un fel de cuib din pamant, prins de stanca. Mie mi se pare ca e facut de vreo specie de insecta 🙂 O viespe ceva…

DSCF3186

DSCF3188

DSCF3190

DSCF3193

DSCF3196

DSCF3197

DSCF3199Cercetatorii

DSCF3201

DSCF3203Mereu uit ce sunt fructele acestea…

DSCF3204Mai departe 🙂

DSCF3207

DSCF3211Alte cuiburi, e clar ca de insecte.

DSCF3212

DSCF3213O mica grota unde sade comoara piratilor. La anul mergem sa o luam 🙂

DSCF3214

DSCF3217

DSCF3220

DSCF3221

DSCF3223

DSCF3224Cum din sit nu ai voie sa iei sau cauti, mai sunt si alte locuri. Cred ca aduni sute de bucati de ceramica veche de 2000 ani. Ar fi trebuit toata adunata si depozitata in Jurilovca, etichetata, sa fie expusa publicului.

DSCF3231Insula Bisericuta, rezervatie de protectie stricta unde accesul este interzis. Cuibaresc niste pasari din ce am inteles si apoi mai este si o fortificatie romana. La anul ma duc eu pana acolo, sunt destule barci in Jurilovca…

DSCF3235Expeditia pe sub Capul Dolosman s-a incheiat… cetatea Argamum de deasupra acestei faleze am vizitat-o… deci hai pe mica plaja a lacului Razelm.

DSCF3243

DSCF3246Prima iesire pe bune la pescuit a copiilor 🙂

DSCF3247Liniste ca… sperii pestii 😉

DSCF3257Gura Portitei si plasele unor pescari

DSCF3268Colonii de midii

Si alte peisaje de la Dolosman:

DSCF3273

DSCF3277

DSCF3278Dealurile Dunavatului, cred…

DSCF3284

DSCF3288

DSCF3295

DSCF3296

DSCF3297Maslinul dobrogean… poate ati auzit povestea cu aceasta specie extrem de rara si alte de-astea. Cred eu ca… realitatea ar fi ca specia nu este una autohtona. Ci a fost adusa de colonistii greci care au intemeiat cetatea. Si s-a dezvoltat pe acolo, si traieste in continuare…

Mi se pare ca suna mai frumos ca acei maslini provin din Grecia, ca s-au dus cetatea si locuitorii ei, dar ca maslinii mor si cresc mai departe… decat chestia cu super specia protejata si unica. Noi avem filme stupide in cap, cu cea mai tare, cea mai faina, singurul loc din lume, buricii pamantului… nimeni ca noi.

DSCF3300Parcul eolian din zona Babadag, vazut de la Cetatea Argamum

DSCF3302Stoluri de gaste salbatice… o macaneala sau gagaiala dificil de reprodus 🙂

DSCF3307Din nou satul… care se numeste Salcioara. Jurilovca mai are inca un sat, Visina. Cu acest sat v-ati mai intalnit undeva, ca mic detaliu, in cartea „100 de pasi in timp”.

In satul acesta, Salcioara, era sa se insoare Matrix. Omul e de-a dreptul socat ca i-am gasit fosta iubire sau ce o fi fost 🙂 Lumea asta e atat de mica.

DSCF3311Cred ca acolo ar fi Capul Iancina unde este si un turn romano-bizantin.

DSCF3314Cand te ia valul, te ia si nu mai ai nicio scapare 🙂 Fain!

DSCF3318O testoasa moarta pe langa zidurile cetatii

Si in alta zi am revenit la Jurilovca pentru a pleca in alta expeditie, alta directie, alta localitate:

DSCF3323

DSCF3324Monumentul Eroilor din Jurilovca

DSCF3326Sediul Politiei

DSCF3328Primaria

DSCF3329Langa hotelul Albatros asteptand masina de… Constanta!

Pe muntii Baiului, prin Poiana Narciselor

O excursie de poveste, o alta poveste. Sunt atat de frumoase unele drumetii incat par desprinse din cartile de basme.

Mereu imi aduc aminte de prima intrare in contact cu acest loc. Eram copil, auzisem de „Narcisele de la Valea Rea” de la vecini. Nu stiam insa cum se ajungea acolo. Intr-un an, tot primavara, am undeva notat :), urcam la Stana Regala, muntii Bucegi. Traversam Poiana Stanii, cand intr-o groapa zaresc o revista deschisa. Privesc mai atent si revista era deschisa la un articol despre narcisele din Valea Rea 🙂 Si acum am acel articol decupat din acea revista.

Acolo era scris cum ajungi si cum te intorci, perioada de inflorire. Anul urmator eram in Valea Rea 🙂 Autorul era o doamna ce am intalnit-o apoi dupa ani de zile, tot aproape de Stana Regala. O vreme a lucrat la revista Avantaje.

11.05.20133 037La plecarea de acasa, pe drum, am zarit un mar salbatic, inflorit

11.05.20133 047Am plecat cu 3 masini, de taxi 🙂

11.05.20133 051Pe deasupra unei captari de apa

11.05.20133 053Am sa va arat imagini de la o organizare in vederea exploatarii padurii

11.05.20133 054O piesa aproape frumoasa

11.05.20133 055O privire prin acel plastic 🙂

11.05.20133 057Aici tin animalele, caii

11.05.20133 059Gunoiul din interior, de la animale, se aduna in acea cutie

Asa ar trebui sa vedem si in Bucegi, cu atat mai mult ca este arie protejata. Dar pe aici sunt majoritatea ghiolbani si semianalfabeti, si exploatatori si silvicultori. Distrug padurea, mananca pe jos sau in ploaie, in mizerie, sau ii bat pe muncitori, exploatatorii de padure.

11.05.20133 060Si nu am vazut nicio urma de funicular 🙂

11.05.20133 061Un observator pentru animale. Chiar bine facut, frumoasa constructie.

11.05.20133 065Grau pe jos

11.05.20133 066De la observator se vad animalele mancand.

M-am uitat (normal, nu?)  si eu in troaca asta, ce le-au dat la animale.

11.05.20133 068Cereale, oare mananca ursul asa ceva? Cred ca nu! Poate mistretii???

11.05.20133 077Masina unora de la ocolul silvic, erau dupa ciuperci

11.05.20133 081Urcare prin albia Vaii Rele

11.05.20133 082Pietre aduse de viituri

11.05.20133 084Se vad oamenii pe pantele cu zeci de mii de narcise

11.05.20133 085In linie dreapta. In fata noastra un alt grup de persoane pe care l-am depasit

11.05.20133 090Se merge destul de greu printre acesti bolovani :)) Ca sa-l citez pe un prieten „mergi printre pietrele acestea, ca pe Drumul Crucii”.

11.05.20133 096

11.05.20133 097La baza pantelor cu narcise. Urmeaza o urcare accentuata

11.05.20133 098Plin de narcise si de oameni. Acela era alt grup de persoane 🙂

11.05.20133 101

11.05.20133 102

11.05.20133 103Paducel sau gherghin

11.05.20133 105Eroziune

11.05.20133 106

11.05.20133 107

11.05.20133 114Pante ce trebuie urcate

11.05.20133 116

11.05.20133 118Busteniul si Bucegii

11.05.20133 121In fata, Cariera Piatra Arsa

11.05.20133 124

11.05.20133 129In Sinaia, ma suna Oana, sa cumpar lapte praf. Pentru ca o zi, Rares bea lapte de vaca, o zi lapte praf, seara, dimineata. Asa ca, nestiind cand voi cobori si anticipand ca nu voi mai ajunge in oras, am cumparat de dimineata. Prin urmare, am purtat cutia toata ziua in rucsac, pe tot muntele :)) Asta reclama :))

Micutzul, care azi nu a fost deloc morocanos, m-a luat repede cum m-a vazut, „Ce faci, Adisoane, vrei sa bei lapte pe aici?”

11.05.20133 154Ramura rasariteana a Bucegilor

11.05.20133 155Peisaje superbe, in orice directie priveai

11.05.20133 160Un nor de polen, de la viitoarele conuri de brad sau molid

11.05.20133 156

11.05.20133 165Sinaia, in special cartierul Furnica

11.05.20133 172Spre stana unde aveam sa facem popasul clasic

11.05.20133 173

11.05.20133 174

11.05.20133 175

Acum sa va prezint putin ceva: Aprinderea focului. Eu pot aprinde focul cam oriunde. Daca stii unele lucruri nu sunt probleme niciodata. Am facut cel putin o mie de focuri pana acum 🙂 De mic copil ma luau unii mai batrani cu ei si m-au lasat sa invat, dupa care numai eu aprindeam focul. Evident tot eu aduceam si lemne. Invatam pana la capat 🙂

Nu exista concurs de alergare montana sau drumetie, sa nu am la mine, ceva de aprins focul. Este cheia supravietuirii pe munte. Pe aici, pe blog, am mai publicat imagini cu focuri aprinse in zapada sau pe ploaie. Important este sa analizezi niste lucruri. Intai sa te intrebi de utilitatea aprinderii unui foc. Apoi daca sunt lemne in apropiere si daca exista pericol sa dai foc la ceva. De luat in calcul este si varianta cum il stingi la final.

11.05.20133 179Locul era bun, desi nu era ideal. Totusi nu puteau lua foc vecinatatile din cauza covorului verde. Suplimentar, neexistand pietre, am curatat terenul in jurul locului de facut focul, pe mai multi metri patrati, indepartand frunzele uscate.

11.05.20133 181

11.05.20133 183Nu eram langa stana, dar nici departe de ea. Orice foc trebuie tinut sub control, nu pui nici prea multe lemne ca nu te poti apropia de el, dar nici prea putine ca astfel nu se mai face jar

11.05.20133 186Faci o analiza cat jar iti trebuie. Aici adusese cineva niste pietre de la distanta. Daca nu poti face o apreciere, dai intr-o parte ce mai arde cu flacara, si tragi jarul in alta parte sa faci gratarul. In acest interval de timp, ard restul lemnelor, tu faci gratarul, tragand doar cat jar iti trebuie, nu te arzi la maini. Devine ceva usor sa faci gratar.

11.05.20133 189Pe masura ce jarul de sub gratar constati ca nu mai are putere, tragi alt jar din locul cu flacara. Nu trebuie sa vanturi cu ceva, sa te obosesti astfel

11.05.20133 190

Dupa ce termini treburile, constatam ca nu este apa, deoarece nu se gaseste prin apropiere. Problema stingerii focului nu este ceva de nerezolvat, sa trebuiasca sa cari peturi cu apa dupa tine. Focul se poate stinge in multe feluri. Daca nu ai ce face, stai langa el pana se stinge 🙂 Poate fi stins cu pamant, cu nisip, pietris, verdeata, pietre…

11.05.20133 191Aici, am adunat tot jarul, bucata cu bucata, l-am incadrat de pietre, si o parte l-am acoperit cu pamant. Cealalta parte a ramas aprins pentru a arde hartiile ramase.

11.05.20133 192

11.05.20133 193Nu a ramas jar, totul a fost adunat la un loc si acoperit cu pamant

11.05.20133 194Pentru a proba eficienta acestei masuri, se pune mana pe pamantul de peste jar. Daca se simte cald, trebuie adaugat un strat si mai gros de pamant. Bine, este foarte putin probabil sa se mai intample ceva, dar doua masuri sunt mai sigure decat una. Si gata! 🙂 Acum, poate intelegeti de ce spun, sigur pe mine, ca exista cineva care pune foc intentionat in Bucegi. Pentru ca eu stiu unde poate fi facut focul, ce poate face fulgerul, detalii din acestea. Incendiile din Bucegi au fost declansate de oameni, premeditat. Autoritatile fiind incompetente pe anumite segmente, piromanii sunt greu de depistat. Dar nu se stie niciodata…

11.05.20133 197Rasuciri, poza in timpul coborarii

11.05.20133 198In civilizatie, la ora fixa.

De incheiere: doar nu va asteptati ca ocolul silvic sa fi pus panouri de avertisment in zona narciselor, cum au declarat acum doi ani. Au uitat instantaneu, dar poate am sa le reamintesc.

Pentru ca s-au obisnuit asa!

UPDATE:

Traseul in imagini si cuvinte, descriere:

Se pleaca din centrul localitatii Sinaia, de langa Primarie. Se coboara strada ce duce la Piata, pana cand aceasta intalneste soseaua. Se merge pe partea dreapta circa 100 metri dupa care se traverseaza pe partea stanga, in dreptul unui pod feroviar pe sub care se trece. Se urmareste mai departe drumul. Peste 10 minute de la pod se trece pe langa un baraj aflat pe raul Prahova. De aici se observa cum drumul intra in padure, in dreapta, precum si un parau in apropiere. Acel parau se numeste Valea Rea. Un panou ne arata ca drumul acesta a fost reabilitat din fonduri europene acum ceva ani. Mergem pe acest drum circa 6 kilometri, vom trece si de un observator aflat pe partea stanga. Intotdeauna se tine partea stanga, Mai sunt si alte drumuri ce se desprind si care au fost folosite la exploatarea padurii.

La un moment dat drumul trece apa prin albie si continua prin padure de anin si mai departe printre bolovani pana la baza rezervatiei de narcise.

aBazinul Vaii Rele, cu verde, zona narciselor

bPrima sageata este aproximativ vizavi de gara Sinaia, la mica distanta de podul feroviar. Sagetile arata ca drumul forestier urmeaza paralel, cursul apei, tot spre stanga. Cu rosu sunt trasate variantele de intoarcere pe muntele Cumpatu. La un moment dat, dupa ce se intra in padure, se desfac potecile. Daca nu ati mai fost pe acolo nu veti nimeri poteca din muchea apropiata vaii, dar tot in cartierul Cumpatu din Sinaia ajungeti.