Retrospectiva 2015

Hai ca m-a lovit retrospectiva pe la jumatatea lunii ianuarie 🙂 asa ca m-am gandit sa fac o lista cu traseele turistice efectuate anul trecut si cu alte chestii, sa am o evidenta, ca sa stiu ce sa fac in acest an 🙂 Dar si cu momentele mai speciale, nu toate, cateva:

In ianuarie mi-a inflorit irisul adus in 2014, din Brasov, zona Troita Prundului. Apoi am fost pe jos pana la 7 Izvoare-Scropoasa si m-am intors pe jos, vreo 40 km.

7 izvoare

In februarie am fost pe la Cota 2000, pe la Schitul Sf. Ana. Pe 14.02 am urcat de la Stana Regala pe Piciorul Pietrei Arse pe Platoul Bucegilor. Am scris ca si in ianuarie, de hrana pentru animale pe timp de iarna, am redat si o excursie a unui montaniard, cu imagini facute de acesta, dinainte sa ma nasc. Am scris despre programul de vaccinare a vulpilor.

In martie am aterizat la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”, am scris de vanatorii de munte, am fost la Targul de Turism, am publicat pe 1.03. adresa prin care am cerut Muzeului National de Istorie a Romaniei sa mute inima Reginei Maria la Castelul Pelisor, adresa pe care MNIR a trimis-o apoi Casei Regale.

In aprilie, am strabatut Cheile Pelesului, a inflorit Irisul Beldie, am fost printr-un sat din Dambovita si am gasit niste bolovani cu fosile, de Paste am fost la parintele staret Calinic de la Pestera, a doua si a treia zi de Paste am fost in excursii sau la gratare cu prietenii, pe Valea lui Bogdan… Am participat la inaugurarea Piatetei „Vulturii Libertatii” din Sinaia.

In mai, am fost in Poiana Narciselor din muntii Baiului, l-am reclamat la Prefectura Brasov pe cei de la Predeal ca azi au depus coroane la un monument si a doua zi le-au aruncat, ca sa tina un festival cu mici si bere langa monument 🙂 Am fost la cautat de pastravi-ciuperci cu un prieten impatimit, am fost la Posada in defileu si la Muzeul Cinegetic. Am pozat desfasurarea de forta a americanilor, cu elicoptere langa Castelul Peles si am participat la o dezbatere publica la Busteni. Am mai fost prin poienile muntelui Paduchiosul si am iesit la Cota 1000, iar pe 1.05. am fost cu copiii la Stancile Sf. Ana.

In iunie, am fost la Pestera Ialomitei, traseu pe jos din Busteni, am scris despre Trombarul de fag, am fost la concursul „Atinge Omu”, am fost la un concert si am vazut Orga de la Peles, pe 1.06. am facut un traseu din Busteni peste muntele Diham iesind in Predeal si ne-am oprit la inghetata la Hanul Domnitorilor.

In iulie, am mai scris un episod din „Descoperiti Brasovul” si am urcat pe Tampa, am mai fost pe Vf. Postavaru si in Poiana Brasov cat si la pustnicul Onufrie din acest munte, am mai scris de defrisarea de pe muntele Diham, am facut o dezbatere referitoare la poienile Costilei si Stanei Regale si mai ales am traversat Bucegii si Leaota, pornind din Busteni si iesind la manastirea Cetateni in jud. Arges, o tura extraordinar de frumoasa. Am prezentat in niste imagini reusite Valea Jepilor, dar si Poiana Stanei Regale unde am fost cu copiii, am scris diverse clarificari despre legislatia de mediu, informatii furnizate de ITRSV si Directia Silvica…

Sa postez si o piesa frumoasa, ca sa se lege scrisul 🙂

In august, am facut un traseu superb din Bucegi prin Saua Strungulita-Leaota iesind in Moieciu de Sus, am fost la evenimentele Asociatiei „Traditia Militara”, la Castelul Cantacuzino ca era o expozitie cu operele lui Salvador Dali, am fost pe la Valea Larga, am urcat la Omu apoi am coborat in decorul de poveste de la Malaiesti. Am participat la sfintirea bisericii vechi a manastirii Sinaia, am fost la Busteni Sky Race, prin Sinaia cu Rares, am scris de soferii de jeepuri, si am plecat din Busteni pana pe muntele Lespezi pe jos si m-am intors in aceeasi zi.

In septembrie am scris despre descoperiri din Primul Razboi Mondial la Predeal, am fost pe Vf. cu Dor unde am gasit un roi de vreo 200 de buburuze, am fost pe la parintele staret Nicolae de la Schitul Sf. Ana, am facut traseul Bucla Varfului cu Dor, am vizitat Pestera Ialomitei, ne-am intors pe la Babele din Plaiul lui Pacala, am fost la hramul Manastirii Caraiman, am descoperit chioscul regal din fostul parc al Predealului si am trimis pozele la Primaria Predeal, ei au spus ca-l vor reface in 2016, sa vedem! Am pozat anumite monumente in orasele Fieni, Azuga si am fost la un concert la cabana Poiana Secuilor, am fost si la Festivalul „Sinaia Forever”. Am fost si peste munte prin Valea Gaura pana in satul Simon.

In octombrie, am scris cum la Bruxelles avem comunicate niste limite de situri Natura 2000 si pe aici le schimbam noi in functie de interese. Am scris despre cartea „100 de Pasi in Timp”, despre defrisari prin Bucegi, despre albumul „Sinaia 365″…

In noiembrie, un nou episod din „Descoperiti Brasovul”, am fost pe la Stancile Sf. Ana, la Simon si Manastirea Bran, la Castelul Iuliei Hasdeu, am urcat Varful Moldoveanu intr-o zi lumina, am vizitat Castelele Pelisor si Bran, am fost pe Braul lui Raducu si am pozat fluturasul de stanca, apoi pe Muchia Lunga, am scris despre noul site al Parcului Natural Bucegi.

163

In decembrie, am fost prin Comarnic, apoi pe Clabucetul Taurului, am vizitat Muzeul Orasului Sinaia, am facut un articol cu ciobanii si cainii prin Bucegi, am fost prin padure la un gratar, pe dealul Sprenghi sau Smengli una din doua, la biserica din Bartolomeu Brasov, de Ziua Nationala poze… peste toate ramane cea mai mare realizare, cartea 100 de Pasi asupra careia voi reveni cu un articol curand…

Sa vedem in acest an! Ca sunt multe in plan…

Cel mai frumos si cel mai rar iris din Parcul Natural Bucegi

Numele lui: Iris Beldie.

Descoperitor: botanistul Alexandru Beldie, cel care a inventariat mai bine ca oricine flora Bucegilor. In cinstea lui, Centrului de Vizitare al Parcului Natural Bucegi de la Busteni, i-a fost pusa denumirea de „Alexandru Beldie”.

Acum cativa ani gaseam in zona muntilor Vanturis-Coltii lui Barbes, niste irisi fara flori. I-am studiat o vreme, am zis ca pot fi din specia Iris aphilla ssp. hungarica, o specie protejata si care nu apare daca nu ma insel pe lista plantelor existente in Bucegi. Sigur nu apare insa pe site-ul Parcului, nefiind observata.

Intre timp, adica de prin 2011 si pana in prezent, am observat ca irisul adus de mine acasa a inflorit si asa am stabilit ca nu este Iris aphilla si ca este o specie diferita. Iris aphilla si ma refer la subs. hungarica este destul de rar in Bucegi, am gasit doar 2 statiuni, iar acesta, Irisul lui Beldie este si mai rar.

Bun… si a inflorit irisul, m-am uitat la floarea lui, s-a stabilit… de la an la an s-a inmultit, un ghiveci l-am dus la Agentia pentru Protectia Mediului Prahova si un altul la Centrul de Vizitare de la Busteni. Un ghiveci l-am dat si unui prieten.

In acest an, a inflorit la acest prieten. Si a inflorit mai frumos ca niciodata. Iata cateva imagini:

SAMSUNGAre 3 boboci si este foarte mica tulpina. Cel inflorit la mine era si mai mic

SAMSUNG

SAMSUNGIn acest an este programat cu cei de la Administratia Parcului… sa amenajam un pic locul unde se afla aceasta statiune.

Pentru un iris din Parcul Natural Bucegi vine primavara… si noi actiuni in sprijinul faunei!

In 2012 am adus acasa, din zona Coltilor lui Barbes-Vanturis, un iris… care mi s-a parut mie ca nu este ca oricare alt iris 🙂 Si bine am facut… daca ma luam dupa ce spuneau unii, ca nu trebuie sa iei nimic, sa nu faci nimic, ca asa aratam ca suntem iubitori ai naturii… nu faceam nicio isprava. Bine, ideea, probabil, este sa nu aduni buchete de flori, sa vii pe acasa cu tot felul de podoabe ale muntelui, pe care apoi trebuie sa le arunci, fiindca se ofilesc.

Am luat irisul dintr-o statiune de circa 150-200 exemplare.Ulterior, in 2013 si in 2014, am mai gasit inca 2-3 locuri, tot prin acea zona, cu alte exemplare, dar foarte putine ca numar. Nu ascund si faptul ca am mai risipit si eu circa 25 exemplare tot pe acolo, dar prin zone mai insorite… pentru ca acest iris, altadata foarte comun pe la Coltii lui Barbes, mai creste ici-colo, din cauza extinderii padurii, a molidisurilor. Dupa cativa ani de studiu pe acolo si pe acasa, aplecat asupra ghivecelor (intre timp a mai facut si pui 🙂 ) pot spune ca aceasta specie de iris este mai rara in Bucegi decat floarea de colt. Adica, am mai zis 🙂

Prin 2013 a inflorit… dupa floare am stabilit in timp si ce specie este.

Vad ca de cateva saptamani a inceput sa creasca… acest ghiveci trebuia sa-l duc in toamna celor de la Parcul Natural, dar cum nu ne-am sincronizat, intre timp frunzele s-au uscat si au cazut. Acum a reinviat 🙂 Si trebuie sa-l duc la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Bucegi „Alexandru Beldie” de la Busteni. De fapt, acest iris a fost descoperit prima oara la Coltii lui Barbes… chiar de catre Alexandru Beldie. Decenii la rand, nu l-a mai observat nimeni.

Acest iris din imaginile de mai jos, avand si o pagina A4 cu descrierea lui, se va regasi la acel centru… asa cum alt iris, aceeasi specie, a ajuns la Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, in 2013.

SAMSUNG

iris2

iris 3Am si un colt al florilor uscate… pe acolo este si un trandafir galben cu rosu :)… diverse, sunt si abonat la florile de colt ale ciobanului din Valea Cerbului… in fiecare an, culege un buchet mare de flori de colt si-l lasa in stana. Cele mai bune le iau eu toamna, dupa coborarea oilor. De pe Moraru cred ca le culege…

In imagine, mai apar frunzele mari ale unui alt iris… adus de pe o culme de prin Brasov. Am studiat toti irisii pe care i-am intalnit… si prin orase, prin curtile oamenilor, si prin paduri si munti.

iris4Evident, irisul pleaca de la mine cu toate accesoriile din imagine, el ocupa un loc privilegiat 🙂 Imi place ca fiecare lucru sa stea la locul sau, sa faca parte dintr-un ambient… primitor 🙂 Sa-ti placa si sa te relaxeze… de ce nu? Sa te inspire 🙂

Mai departe, alte 4 imagini despre cum trebuie procedat cu fauna pe timp de iarna, un exemplu de buna practica in domeniul cinegetic:

fauna 1

fauna 2Bulgari de sare alaturi de hrana complementara

Fauna 3

fauna 4Imagini realizate in cateva zone de pe raza fondului cinegetic 25 Sinaia… bine, baietii astia umbla peste tot, eu am facut poze cat timp m-am tinut dupa ei 🙂

Infloreste Irisul :)

Cand crezi cu putere in ceva, tot Universul vine sa lucreze alaturi de tine, de gandul tau 🙂 Trebuie sa ai vointa, determinare, ca sa crezi clipa de clipa ca un lucru poate fi posibil, intr-o zi.

Povestea irisului adus din Parcul Natural Bucegi o cunoaste multa lume.  Acum zeci de ani, vreo 40-50, un reputat botanist a descoperit in Bucegi o specie de iris. El a crezut ca este o specie noua, poate asa si era sau este, si a denumit-o Iris Beldie. Beldie venea de la numele cercetatorului. S-a presupus ca acel iris este de altfel Iris aphilla, o specie foarte rara in Bucegi, dar destul de cunoscuta in Europa. Desi este considerata specie protejata in Parcul Natural, nimeni nu a mai vazut de zeci de ani o floare de Iris Aphilla prin Bucegi.

Din fericire, este facut sa ma impiedic de multe lucruri prin Bucegi, asa ca am intrat din intamplare printr-o zona salbatica, pe unde sunt multi ursi, unde teoretic nu ai ce cauta, si acolo am intalnit peste 100 de stanjenei. Numai ca erau neinfloriti. Cum frunzele aveau dimensiuni mai mari decat ale stanjeneilor observati pana atunci pe munte am scos unul sau doua exemplare si le-am adus acasa, convins ca ori este irisul lui Beldie, ori Iris Aphilla. Asta acum o vreme, nu anul acesta 🙂

Metoda de scoatere, desi neconventionala, trebuia aplicata. Cine stie cand ma mai intorceam prin acea salbaticie. Am intrebat specialisti, oameni de munte…cel mai bun biolog din Bucegi mi-a trimis tot felul de detalii, Samsara tot felul de poze cu irisi de prin Bicaz, Hasmas, Mihaela-Gradinareasa mi-a dat niste sfaturi, in fine, au fost multi implicati in povestea asta.

In ghiveci, desi un iris a crescut mare, nu a iesit nicio floare, spre dezamagirea mea, dar nu au intrat zilele in sac, mi-am spus. Oana Clara imi povestea despre un iris ce inflorise dupa 20 de ani 🙂 Dar eu cand vreau, vreau, mi-am propus sa lamuresc problema anul acesta nu altadata…si mai este si dupa cum vrei.

Irisii erau in doua cutii. Una am dat-o unei persoane, va dati seama, daca i-am dat eu irisul meu, o parte din mine :)) Pentru unii, asa cum te uiti la imagini, par niste banalitati verzi, pentru mine nu sunt 🙂 A aparut insa o problema, neanticipata. Irisii cresc si nu mai incap in cutii, si atunci stagneaza. De vreo saptamana, ma uitam la irisii din cutia mea. Nu mai cresteau, stateau asa. Cred ca si daca ar fi crescut cativa milimetri mi-as fi dat seama, asa de mult i-am privit :)) Am analizat eu problema, o zi-doua, apoi am trecut la actiune, avand toate datele problemei. Am adus pamant din padure, pamant cum vazusem in acea zona salbatica si am mutat irisii. Nu prea voiau sa iasa, m-am chinuit putin, dar i-am scos si i-am separat.

Ma uit azi dimineata, la cele doua cutii si una avea un boboc. Dupa culoare, este Iris Aphilla 😉  Este o chestiune de zile sa apara floarea. Acum trebuie sa iau legatura cu Administratia Parcului Natural Bucegi sa mergem in acea zona cu irisi, probabil singura statiune de Iris Aphilla din Bucegi.

1Pentru mine, acel boboc, este o bucurie foarte mare. Irisii sunt sensibili la transplantari, dar cei doi pe care i-am adus, au nascut altii, in cutii si nu in mediul lor natural. Surprinzator a fost ca s-au prins. Acum surprinzator este ca i-am mutat si unul a inflorit.

Asa s-au intamplat pe Bucegi o sumedenie de chestii: nimeni nu a vazut roci vulcanice, eu am luat una si acasa, nimeni nu a auzit de izvoare feruginoase, eu am gasit unul foarte mare, iar pozele postate aduceau a peisaj jupiterian, si cate altele, este facut sa fie asa. Doar eu pot face anumite lucruri, le-am spus asta si soferilor de jeepuri multe luni de zile, si nu au vrut sa creada…de aceea nu mai pot urca prea lesne la Babele decat daca sunt dispusi la amenzi intre 3000-5000 lei.  Ei radeau cand le-am spus ca doar eu pot face asta. Acum nu mai rad, rad eu 😉 Apoi ma asteptau in jnepenii de la Piatra Arsa, ca sa ma arunce pe acolo. Acum ii astept eu 😉 Ei m-au asteptat o data, eu am sa-i astept mereu, aceasta este diferenta. Ei mituiau pe unii reprezentanti ai statului cu atributii pe munte, pe ideea ca fiecare om are un pret. Unii prosti ca luau, altii prosti ca dadeau, distrugeau si muntele, pagubeau si statul. A trebuit sa le dau peste mana, gata, a fost suficient, ca sa nu va invatati asa si sa numiti raul bine 😉 Pretul meu nu a fost stabilit inca, eu cred ca nu exista, de fapt, este acesta Iris Aphilla 🙂 Cine sta la preturi pentru ceva irecuperabil 🙂

5Va spuneam ca sunt mai multi irisi acum, au iesit unul dupa altul. Sa vedem ce vor zice Administratia Parcului si Agentia pentru Protectia Mediului Prahova.  Vor trebui replantati, sa vedem insa daca tot acolo sau ii raspandim prin Bucegi. Desi specialistii spun ca in locul de origine trebuie re-plantati, eu ma gandesc ca nu ar fi nicio problema daca ar fi plantati si in alte locuri din Bucegi. Eu o sa pastrez floarea, pentru acel templu al trandafirilor 🙂

3Cat de frumos poate fi…acum intarzii la job cateva ore, ca scriu despre el :))

Ideea este ca infloreste irisul meu…de fapt este al tuturor, dar acum si-a luat un concediu pentru o vreme, sa infloreasca la mine!

Experiment: Iris aphylla

Iris aphylla este denumirea unei plante dupa cum se subintelege. Are o floare superba, pe care eu am vazut-o…doar in poze. Spun asta ca sa intelegeti ca prin Parcul Natural Bucegi nu este foarte raspandita.

Din cele observate de mine este mai rara si decat floarea de colt (Leontopodium alpinum). Niciun angajat al Administratiei Parcului Natural Bucegi sau al Garzii de Mediu Prahova nu a observat-o crescand in natura!

De ani de zile merg prin Bucegi si nu stiu decat o singura zona in care se afla aceasta specie. Accesul acolo este dificil,  salbaticie autentica…

Lucrurile sunt putin incurcate referitor la speciile de irisi existente in Bucegi. Iris aphylla nu este totuna cu stanjenelul endemic (Iris dacica) destul de raspandit in Bucegi. Despre Iris dacica, un iris frumos, ascuns de multe ori printre ierburi inalte am scris anul trecut si am pus si niste poze.

Irisul despre care vorbesc astazi s-ar putea sa fie Iris Beldie, dupa numele botanistului Alexandru Beldie care l-a descoperit. S-ar putea ca planta observata de mine intr-un singur loc pe Bucegi sa fie acel iris gasit de Al. Beldie. S-ar putea si sa fie doua lucruri diferite.

Beldie spunea ca este un endemism caracteristic Bucegilor…sa vedem insa floarea, asupra careia isi va spune parerea cel mai bun biolog al Parcului Natural Bucegi. Un localnic, veritabil montaniard, tanarul care stie denumirile tuturor plantelor din Bucegi…si sunt cateva…mii :))

Acum cateva zile am adus acasa doua exemplare din ceea ce presupun a fi Iris aphylla ssp. hungarica, specie de interes comunitar. Vad ca am reusit sa-l aclimatizez…astept sa infloreasca. Dupa care, la anul in primavara, il plantez in alta zona a Bucegilor.

Dupa cum se stie, la ora actuala lipsesc o sumedenie de specii floristice si faunistice din inventarul speciilor din Bucegi. Oficial, pentru ca nu apar in scripte, ele nu exista. Si chiar daca existau nu avea cine sa le protejeze…

Poate va mai amintiti de cochiliile acelea de melci scoase de mine, anul trecut, de la cativa metri adancime…cochilii palpabile de acum milioane de ani si nu fosile…dupa parerea specilistilor de la Muzeul Antipa, cochiliile dateaza din vremea cand pe aici era…o mare!

Ar mai fi si o specie de Scopolia…care spun unii nu creste in Bucegi…ea constituie baza pentru scopolamina…sunt destule lucruri interesante prin Bucegi!