Traseu cu bicicleta: Busteni – Sinaia – DJ 713 – Cabana Dichiu – DJ 714 – Sanatoriul Moroeni – Manastirea Sf. Ioan Iacob Hozevitul – Pietrosita – Fieni – Bela – Varfuri – Iedera – Magureni – Bobolia – Gara Campina

Dupa o iarna lunga si o primavara tomnatica… mai vine si anotimpul calatoriilor.

Un nou traseu pitoresc, lung de circa 100 km…

La 8:10 am plecat din Busteni spre Sinaia, pe la 8:30 eram la gara din Sinaia, apoi am oprit pe Malul Spitalului la niste cumparaturi si am continuat pe DN 71 spre Targoviste.

La Sinaia, vazand masina din imagine, ne-am adus aminte ca peste cateva ore incepea un concurs de eleganta, cu multe masini de epoca. Un concurs pe care noi il ratam…

La 9:25 eram la fosta cabana Cuibul Dorului, intrand asadar pe DJ 713 ce urca pe Platoul Bucegilor.

Ca de obicei, pustiu. Am auzit ca era cat pe aici sa se vanda dar proprietarul s-a razgandit.

Urcam noi linistiti, surprinsi ca parca nu erau cine stie ce masini si, la un moment dat, o coloana de masini ne-a ajuns din urma. Ei bine, asa a fost pana la cabana Dichiu. Exact ca pe DN 1.

Se lucra la drum si masinile asteptau mult si bine, pana se deschidea un fir. Mai era si hramul manastirii de la Pestera Ialomitei, fiind sarbatoarea Sf. Petru si Pavel asa ca, mii de oameni in mod sigur urcau pe munte. Cand este aceasta sarbatoare, mai ales in week-end, trebuie sa ai nervi de otel ca sa mergi cu masina in Bucegi.

Iar il repara 🙂 Am mai scris eu cand s-a asfaltat acest drum, ca e perfect acest drum pentru multi, il vor repara toata viata lor si a noastra. Cand repara aici, se strica mai sus si tot asa…

La 10:10 eram in punctul panoramic de la limita dintre judetele Dambovita si Prahova. Pana si oile treceau dupa cum se vede, dintr-un judet in celalalt 🙂

Cabana Dichiu mai sus. Acolo ne-am oprit sa cumparam niste cascaval. D-na care vindea ni l-a si feliat…

La 10:30 am ajuns la cabana Dichiu, unde am stat 5 minute. Portiunea dintre Cuibul Dorului si Dichiu am parcurs-o in circa o ora. Imaginea de mai sus e la plecarea de la cabana Dichiu. Se vede cum pe DJ 713 urca o multime de masini. Ce nebunie o fi fost pe la pranz.

Mai departe, am coborat spre intersectia cu Zanoaga-Pestera si Moroeni. O coborare foarte frumoasa printre zeci de masini obligate sa parcurga cu atentie portiunile neasfaltate de la poduri, timp in care noi zburam pe langa ele. Multe microbuze din Brasov, Prahova, Bucuresti. Un sofer de microbuz din Bucuresti ne-a recunoscut mai tarziu prin comuna Iedera…

Ajungem la intersectie si facem stanga spre Moroeni:

Am lasat asfaltul pentru drum forestier. De aici am tot coborat, cu mici portiuni de urcare, circa 15 km pana la acel sanatoriu ce apartine comunei Moroeni. O ora am facut pe acest drum, amintindu-mi de plictiseala maxima incercata cu masina pe acest drum care pare ca nu se mai termina. E acelasi sentiment ca la Vidraru. Ocolirea lacului se face pe un drum de circa 20 km 🙂 Nici nu stiu cat am facut cu masina. Evident cu bicicleta am facut si mai mult numai ca, e altceva cu bicicleta. Te opresti, vezi ceva…

La intersectia cu Scropoasa

Dintr-un punct panoramic pe care s-ar putea sa-l ratezi cu masina, am admirat vreo 10 minute cariera de la Lespezi si o parte din Cheile Zanoagei, imprejurimile Scropoasei.  Cascavalul d-nei de la Dichiu era foarte bun…

M-am uitat pe acest drum pana la sanatoriu, de 2 cruci de piatra, dar nu am vazut nimic. Probabil si din cauza vegetatiei si pentru ca in mod sigur autorul contemporan ce scria lucrul acesta, le preluase dintr-o sursa de pe la 1910. Foarte probabil nu sunt in preajma acestui drum ci pe langa fostul drum de plai din apropiere.

Sanatoriul… la cladirea cea mare cred ca se efectueaza niste lucrari. Ca si in alte locuri sanatoriale, cei de pe la poarta nu pareau deloc bolnavi… ci in vacanta. Important este sa fie omul sanatos 🙂

Sanatoriul a fost inaugurat in anul 1938 si avea tot felul de terase si fantani prin curte.

Un fost izvor amenajat, azi o ruina

Plecam spre Moroeni pe un drum cu asfalt dezastruos, cu atentie la curbe unde era mult nisip… daca intri cu viteza, nisipul este calea cea mai sigura de a te catapulta in decor… Bine, asfaltul este denivelat rau, gaurit…

Satul Glod. Din acest punct, nu continuam pe drum, ci iesim din drum pentru a cobori la o manastire ortodoxa de rit vechi.

Vreo 5 minute coboram pe langa biciclete pe aici…

Biserica

Am stat ceva si pe aici, vorbind cu maicile, aprinzand lumanari, cumparand mir, la poze…

Moaste, fiecare cu o poveste aparte

Sf. Mucenita Elisabeta din familia Tarului Nicolae. Elisabeta, a fost de fapt, marea ducesa a Rusiei, asasinata alaturi de familia tarului Nicolae al II-lea, de catre comunisti.

Cam asa arata marea ducesa a Rusiei, sora tarinei Alexandra.

Din intersectia de mai sus am iesit in DN 71 care leaga Targovistea de Sinaia.

Continuam spre zona Moroeni-Pietrosita, trecem pe langa Casa Memoriala Cioranescu…

Biserica – hramul „Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”.

Si la ora 13 ajungem in Pietrosita:

Casa Constantin Marmandiu

Sediul Primariei Pietrosita, fosta cladire de odinioara a Vamii.

Centrul comunei Pietrosita mereu mi-a placut datorita aerului istoric impus de cladiri. E logic sa fie asa pentru ca aici a fost Vama.

Un alt obiectiv atins, biserica cu trei hramuri de la Fieni, ridicata in anul 1804. Biserica, monument istoric este inchisa din anul 1948 si in interior totul este in stare de degradare.

Biserica este inchisa cu grilaj metalic dar te poti uita in interior… o mizerie de nedescris.

Este si o cruce de piatra impozanta langa biserica, tot monument istoric, datare 1660. Pe ea se afla chipul Maicii Domnului dar nu se mai cunoaste asa de bine. Crucea este de pomenire si se crede ca a fost ridicata in momentul in care s-a construit si prima biserica a Fienului. Biserica de la 1804 ar fi a treia.

Centrul Cultural din Fieni si ora 14 ne-a prins la o terasa.

Dupa 30 de minute, am plecat mai departe…

Carpatcement

Ca sa nu mergem pana la Pucioasa, am intrat pe alt drum, prin cartierul Berivoiesti.

Asa arata drumul prin acest cartier. Mergem pe el pana se transforma in forestier…

Spre satul Bela; dupa cateva curbe drumul se schimba radical si noroc ca e bicicleta nu altceva.

Mergem prin sat o vreme apoi ajungem la indicatoarele pozate din tura trecuta.

Un prieten pe Facebook, cunoscator al acestor zone, d-l Gabi Prundaru, imi spusese ca spre Moreni este un traseu pitoresc. Asa a si fost. Dupa ce am intrat pe aceasta ruta, la scurt timp, incepe un urcus dar la cat urcasem noi pe Dichiu 🙂

Foarte multe cruci din lemn… dar nicio biserica pana la Valea Lunga.

Monumentul eroilor langa primaria Valea Lunga

Si un alt obiectiv despre care citisem in carti mai vechi… o biserica veche, de cand o parte din actuala comuna Valea Lunga apartinea de Plaiul Campinei. Comuna azi este inclusa in judetul Dambovitei, in trecut era o parte din ea in Prahova.

Ruinele bisericii vechi

Crucea de la mormantul preotului Policarp Popescu

Bolta altarului

Ajungem si in comuna Iedera, nu stam prea mult si urmam un drum asfaltat ce ne va scoate in comuna Magureni din judetul Prahova, localitate cantacuzineasca odinioara… Aici a locuit unul dintre personajele mele istorice preferate, spatarul Draghici Cantacuzino 🙂

Citim poezia, mergem bine si, dupa vreo 3-4 km la revedere cu asfaltul 🙂

Din ce te apropii de limita intre judete iti dai seama ca nu merge nimeni pe aici cu masina. Vin niste denivelari uriase…

Drumul acesta l-am parcurs in circa o ora, iesind in zona Satul Banului. Multi oameni cu corturi, la gratare, rulote, masini etc prin poienile din preajma drumului, pe partea prahoveana.

Forestierul, in partea damboviteana, are si niste serpentine. Dupa acestea vine o troita cu doua cruci, mai dai o curba si vezi asfaltul. Urmeaza numai coborare cativa kilometri…

Biserica din Magureni. Ca si aceea de la Lespezi si aceasta a intrat in renovare.

Era 18:10, dupa o oprire la un supermarket.

Au urmat apoi Cocorastii Caplii – Bobolia – Gara Campina.

Spre Campina, la iesire din Cocorastii Caplii

Biserica din Bobolia

Gara Campina, sosire la 19:05. Aici am stat vreo 20 de minute pana a venit trenul spre Busteni.

Masurand cat de cat…

Am urcat Bucegii ca sa ajungem la Pietrosita-Fieni si sa ne intoarcem pe la Iedera-Magureni in Campina :))

Diverse, aspecte…wildlife

Dupa ce am vazut cum unii sunt ecologisti de ocazie, nemaireusind sa faca distinctie intre protejarea faunei si masurile rationale…pentru siguranta oamenilor, sa luam o pauza, sa vorbim si despre altele, sa privim niste poze 🙂

Pentru ca se pare ca iubim toti ursii, toti cainii, mai putin oamenii… :)) Nu pot sa cred ca am vazut-o si pe asta.

As vrea ca UNUL macar dintre ecologistii de ocazie sa ceara Ministerului Mediului printr-o petitie semnata si de alti figuranti ce se dau iubitori ai naturii: APLICAREA IN TEREN, IN PARCUL NATURAL BUCEGI, A PREVEDERII -„INTERZICEREA ABATERII DE LA TRASEELE TURISTICE”.

Bineinteles ca nu o vor face, sunt buni doar sa strige „bietul ursulet nu este de vina, oare ce trebuie facut, trebuie sa impuscam toata fauna, noi ne-am dus peste urs” :))

Iubesc si eu natura, muntele, fac tot ce pot pentru protectia mediului, dar situatii aberante niciodata nu voi sustine.  In Bucegi, trebuie o mana de oameni rationali, profesionisti, care sa aplice legea echilibrat, indiferent cat de multi nemultumiti ar fi, pana la urma toti vor intelege. Nu trebuie facuta greseala sa le explici la toti in parte, este pierdere de vreme…cine este normal, are o educatie, isi da seama.

1

2

3

4Iedera pana la 15 metri altitudine, cine stie cati ani o avea…

6

7Mai descoperim un fost loc de braconaj

8Mai indepartam resturile lemnoase cazute pe aleea regala, de exemplu, fara sa ne-o ceara nimeni, acum ne mai laudam si noi cu astfel de chestii, care sunt cam la ordinea zilei, mereu altfel…actiuni mici, pentru a inlesni accesul unora care vin doar sa faca poze, platiti 🙂 Nici nu as vrea sa fim platiti si noi, nu totul se plateste, dar macar noi putem vorbi corect despre mediu, de pe alte pozitii

9Superba liziera de padure 🙂 Mi-a placut 🙂

10

11

12Tot ma gandeam cum va cadea si acest copac, ars de fulger. Credeam ca se va rupe din acel loc ars…doar ca a cazut de la vant, smuls din radacina

13Foarte interesant…nu s-a rupt de unde este mai subtire ci a fost smuls. L-am vazut ars prin aprilie si a cazut prin octombrie

14

 

15

16Alt popas, la fantana 🙂

17Gramezi de cetina, in total, in afara de ce am vazut aici, cred ca erau sute de kg de cetina adunata. Si acum o noua lovitura pentru iubitorii de ocazie ai mediului :)) Sa va surprind, este placerea mea 🙂

Cum mergeam eu, nu singur, evident, ii surprindem pe oamenii care adunasera cetina. Mergeam repede si in liniste.  Culegatorii erau tineri ca si noi. Adunasera cetina sa o vanda, sa aiba bani cu care sa-si intretina familiile. Nu-i cunosteam! Nu conta ca aveau sau nu familii. Dupa cum erau imbracati, era clar ca nu aveau o situatie prea buna. M-am uitat daca s-au urcat prin copaci, sa vad de unde au taiat crengile, dar nu se vedea nimic, le carasera cu spatele de la mare distanta. Nu pareau de alta etnie, nu pareau hoti, erau oameni ce incercau sa traiasca intr-un fel. Nu ma interesa cati bani ar fi luat pe cetina vanduta.

Poate nu stiti, dar sunt oameni ai legii care umilesc astfel de persoane, mi-e scarba…asa ca, nu am sunat pe nimeni ca sa fie opriti. Erau probabil prinsi in 30 minute. Dar nu am putut sa sun, sa le iau painea de la gura, poate singurul lor venit. Cand ma gandesc ca exploatatorii de padure din Busteni taie discretionar padurea, orice copac vor, ca ei isi aleg copacii si apoi vine padurarul sa-i marcheze…aceasta ilegalitate, culegerea de cetina, mi s-a parut o picatura intr-un ocean. Bietii oameni…si am plecat mai departe. Si daca eram cu vreun jandarm sau padurar, etc, ii rugam sa nu-i amendeze. Mi se pare de prost gust sa-ti arati puterea, sa folosesti legea pe astfel de oameni, cand ar trebui sa scrii amenzi de zeci de mii lei pentru exploatatorii de padure…care ghiciti unde sunt acum?

Stiti unde sunt exploatatorii de padure ai Busteniului? Au plecat in Franta, cu autocarul, sa reprezinte orasul :)) Vorbesc serios! Fac parte din delegatia orasului in numar de circa 40-50 de persoane, plecata pentru 2 saptamani in Franta…la schimburi culturale :))) Cea mai tare gluma din aceasta luna…

In autocar cred ca se canta „Frere Jacques”, le-o fi spus cineva ca este o rugaciune in franceza ce se rosteste la drum lung 🙂

Doormeeez-vouuus…. :))) Ssst!!!  Gata, la intoarcere, cei mai capabili interpreti vor fi facuti cetateni de onoare!

Ce frig a fost astazi…

Nu stiu cum se face dar am simtit ca ziua asta a fost cea mai friguroasa…nici nu imi mai amintesc decat (era de fapt „de cand” dar probabil nu mi se dezghetasera toti neuronii 🙂 , rectif. 15.10. )nu am mai vazut un frig asa 🙂

Si totusi pana pe la ora 10 nu a fost chiar frig…din ce mi s-a parut mie.

Astazi am umblat cand in oras, cand in padure, iar in oras iar in padure, cand la Busteni, cand vino la Sinaia. A mai batut si vantul, cert este ca mi-au inghetat la un moment dat degetele.

In sfarsit am ajuns acasa, nu la mine, eu sunt in mai multe locuri acasa, am mai luat o haina in plus si m-am dus de data asta, acasa-acasa 🙂

Daca am mancat eu ciorba e clar ca s-a intamplat ceva cu vremea, ori vine frigul, ori zapada, etc. Indiferent cat de bune ar fi ciorbele nu pot sa mananc mai mult de o zi doua pe saptamana. Este ca de Paste cand foarte greu mananc un ou.

Si am vazut prin Sinaia ca s-a deschis un mic targ cu tot felul de chestii…maine sper sa ajung pe acolo, sotia si prietena ei sunt mai curioase, eu oricum nu ma duc cu ganduri serioase…sa vad daca sunt ceva dulciuri mai speciale, de incercat 🙂

Dimineata parea ca anunta o zi perfecta…

Si o prima oprire din program la Stana Regala…Busteniul in zare

Aici undeva prin padurea din muntii Baiului

„Podul”

Iar prin oras…

Prin padure…un mic moment pentru o poza

O iedera ce stranguleaza copacul…cea mai mare din ce am vazut pana acum in Bucegi. Cele 4 brate taratoare pornesc dintr-o singura tulpina groasa, si urca la peste 25 metri