Poze cu Rares, in jurul varstei si la 2 anisori

Da, scriu azi, pe 15.01…ieri, Rares a implinit 2 ani…a trecut timpul, trece…

1a

Aici desfaceam treptat ambalajul tortului

1bI-am aprins lumanarea de mai multe ori, el tot sufla intr-una bucuros

1c

1dBine, mai sunt si poze cu el „atacand” tortul, dar pe altadata 🙂

e

b

dAzi dimineata, la fereastra ne-am trezit cu un porumbel. Pe aici nu sunt porumbei liberi, a nimerit el pe la noi… a stat cam 2 minute.

c

aIn 2014

Frig! Oare vine iarna?!

Vine mai degraba noiembrie, o luna de regula friguroasa, rece.

Pe la Cota 2000, dimineata ningea, iar pe la pranz ploua, asa ca nu este zapada. In schimb de la Babele spre Vf. Omu este un strat de cativa centimetri de zapada. Telecabina Busteni-Babele nu a functionat astazi. La Azuga, sus pe Sorica erau pe la pranz -5 grade si cativa cm de zapada. Cateva grade, dar cu plus, in Valea Prahovei…si multa treaba 🙂

Cred ca asta a fost cea mai rece zi in Valea Prahovei din ultima jumatate de an! 🙂 A si plouat…si cand este frig si ploua inseamna ca pe munte ninge…

Azi, am pozat fugitiv si de la distanta…Cariera din muntele Piatra Arsa. O prelungire calcaroasa a Bucegilor, dupa altii ar fi un „rest montan” care nu are treaba cu Bucegii. Exploatarea a inceput acum cateva secole…de la inceperea lucrarilor la Manastirea Sinaia, ulterior Castelul Peles…si mai apoi pana in perioada comunista, anii ’60.

Cariera adaposteste, o vegetatie diverse, arbori ocrotiti de lege, pesteri, trasee de alpinism…ursi si rasi, evident!

Cariera, vedere de ansamblu

Alte poze tot de astazi:

Mormantul Parintelui Ioanichie…Manastirea „Sfanta Maria”, localitatea Rus, judetul Salaj

Lumea Bucegilor prinde viata pe blogul Bucegilor. Se scriu pagini despre prezent iar peste scurt timp devin arhive ale trecutului. Aceasta este si ideea, sa ramana ceva…scriu despre oameni si intamplari in Parcul Natural Bucegi si imprejurimi, despre initiative si actiuni, unele personale, altele nu, schimbam ganduri si cunoastem montaniarzi…citim despre bine sau despre rau, despre protejarea fictiva a Bucegilor, despre demagogii de genul dezvoltare durabila, despre distrugerea mediului de catre autoritati cu responsabilitati in protectia naturii…o lume diversa.

Peste acestea si printre ele au loc tot felul de lucruri…acestea ajungand aici pe blog, pentru a fi citite de cat mai multi. Ieri, un prieten bun, un prieten pe care nu l-am cunoscut niciodata dar care la toate intrebarile mele mi-a dat numai sfaturi potrivite mi-a trimis niste imagini. Insotite de gandurile sale bune…sunt diverse intamplari la care nu am raspuns. Orice se intampla are un scop…de multe ori cand vad cat de multi apreciaza acest blog, ma gandesc, asa singur….”oamenii acestia exista, pe multi ii cunosc personal, i-am intalnit doar datorita blogului”…Dumnezeu mi-a dat ideea prin 2009 sa creez ceva pe internet despre Bucegi. Astfel, multi stiu ce se petrece prin zona noastra, ce poti face, ce poti vedea…

Initial, blogul a fost si o manifestare personala, de jurnalist caruia nu i se publică decat anumite articole…am dorit sa sparg acest monopol. Azi scriu doar despre ceea ce vreau sa scriu, actiunile de distrugere a mediului sunt descrise detaliat, nu scriu la ordin sau dupa cum vrea cineva…am stabilit niste conditii de aparitie a comentariilor…lasand o portita de a elimina anumite opinii, care jignesc pe unii sau pe altii… Nu acord niciun drept la replica decat daca mi se pare mie ca are vreo relevanta, ma refer la infractorii de prin Bucegi…exista o singura directie, cea impusa de mine in acord cu alti cititori si prieteni. Ar fi culmea sa las orice exprimare de tip mafiot, smechereasca…

Despre parintele Ioanichie am spus si s-au spus atatea…important este sa nu uitam povetele sale si implicit pe Dumnezeu…restul este lumesc.

Ii multumesc fratelui Ninel pentru imaginile cu mormantul parintelui aflat la manastirea „Sfanta Maria” din localitatea Rus, judetul Salaj. Poza de pe mormant este poza de pe blogul buceginatura2000…un crampei din Bucegi prin acele locuri…blogul nu este doar al meu, este al oricui cititor, nu este o afacere, nu se urmareste publicitate…nici macar statistici chiar daca am mai scris despre asta…sunt atatia carora il pot da spre administrare…ma bucur foarte mult ca acea poza se afla pe mormantul Parintelui…

Nu am crezut niciodata ca parintele a dorit sa fie inmormantat acolo, dar asa au zis rudele sale ca a fost ultima sa dorinta. Ma indoiesc insa ca poti renunta la Bucegi dupa ce ai trait zeci de ani langa ei…dar asa a fost sa fie, oricum parintele putea renunta la orice, traia ca un veritabil pustnic.

Multi doar ne-am imaginat cum arata mormantul, poate ca vom reusi cu voia LUI sa ajungem la manastirea din Rus, sau poate ca nu…pana atunci sa-l revedem si astfel pe Parintele Ioanichie, cel mai mare duhovnic de pe Valea Prahovei si din Parcul Natural Bucegi.

Multumesc unor personaje apropiate parintelui, pentru intentiile si gandurile lor, celor de la manastirea Sinaia precum si fratilor Ninel, Nicolae, Amos, chiar si staretului Nicolae, tuturor celor din biserica lui Hristos care stiu ca rolul lor pe lumea asta este sa povatuiasca pe toti, indiferent de statutul lor social…Dumnezeu nu judeca dupa standarde lumesti. Uneori, sta in puterea mea sa aleg lucruri ca multi altii, un job fara bataie de cap, diferite combinatii la limita legii sau sub ea, alteori imi pot indeplini unele planuri pe care le urmaresc de ani buni, printr-o discutie…dar gandurile astea imi trec repede. In sinea mea stiu ca doar Dumnezeu decide si ca asa cum raul se foloseste de lucrarea Binelui, asa si Binele lasa sa cada raul in propriile capcane…se poate spune si chestia asta „prin rau spre bine”, adica nu ai cum sa cunosti ce este bine decat trecand prin diverse si multumind pentru fiecare zi…Sa asteptam, orice vine la timpul lui!

Ce ma enerveaza si ce mai imi place!

Pai, nu stiu daca va intereseaza dar eu imi scriu mie, mai mult in acest post 😉

Mai intai sa-i multumesc unei persoane pentru ganduri 🙂 doamnei de pe:

http://despresufletulmeu.wordpress.com/2012/02/09/o-leapsa-5-bloguri-preferate/

Nu scriu azi de munte ca nu am chef, ma enerveaza gerul acesta…si vroiam sa merg pe Platoul Bucegilor, dar este si prea frig, nu am nici timp atat cat as fi vrut, schiurile trebuie sa le iau de la cineva si nu am dispozitie sa merg pana acolo, de munca am ditamai noianul…

Dar eu scriu ca mi-am adus aminte de ceva, mie imi raman o gramada de chestii fixate in minte si rasar de unde le-am lasat si peste mult timp. De data aceasta a fost un timp scurt…tocmai ce explicasem unei persoane ca eu folosesc cuvinte straine foarte rar in vorbire sau in scris, pentru ca sunt roman in primul rand. Azi, niste amici s-au intalnit, intalnirea fiind presarata de pumnii usor loviti unul de altul si de „yeah man” eu nu m-am putut abtine si i-am luat cu „varza men”, „ce naiba va prostiti asa?”.

Ma enerveaza gesturile si expresiile importate ca sa fii in randul lumii, ca astfel esti in ton…bineinteles ca in opinia mea chestiile acestea sunt folosite in rezonanta cu prostiile pe  care fiecare le are prin cap….”o lopata de dat zapada, un lucru de facut pentru altii benevol? Nu prea merge, men?” :))

Cand era „la moda” sa asculti „biugiimafia” si vedeam cati prieteni si amici erau extaziati si se regaseau in acele rime cretine initial radeam….de ce poate face lipsa educatiei. Dar erau baietasi de cartier 😉 treceam pe langa idioti printre ei si fratele meu, i priveam cum se compatimeau…doamne, ce dobitoci pot fi cate unii…”la munca fir-ati ai naibii de ratati” pardon ei nu sunt ratati, ci „luzeri”. Este o fitza sa te dai poliglot, bine stiti genul acela, care copiaza exclamatii si le dau asa ca sa para destepti…”deci pe noi scuza-ne dar noi mai vorbim si in alte limbi”…nebunilor, dar voi stiti diferenta dintre lingvism si limbism….uat da fac?… :))

Un prieten aici pe blog spunea de o plasa intinsa ca sa prindem stiuci iar eu bineinteles ca agreez ideea…pentru ca ma gandesc eu ca luam acolo 2-3 nu toate 🙂 , la d-astea hop si eu. M-ar tenta asa ceva pe lacul Bolboci sa vad un pastrav de circa un metru cum zic unii ca sunt…

O treaba asemanatoare este si cu detectoarele de metale despre care stiu ca este ilegal, sa detii unul…dar cine l-ar detine? L-as tine undeva pe munte daca l-as gasi la un pret convenabil 🙂 Oricum nu ma streseaza prea mult ideea ca l-as avea in posesie pentru ca orice as gasi tot statului l-as da, nu as tine eu ceva, asa din principiu, unii sunt fraieri pe teme d-astea…iar mie imi place sa ma incadrez la categoria asta, sau sa scriu „categoria aceasta?”…lasa ca merge si „asta”, tot romaneste este…ne-am obisnuit doar cu merge asa 😉

Sa aduc vorba si de tigani…am auzit un terminat cum lalaia la un acordeon intr-o seara si ma miram de ce nu-i lipeste cineva cu superglue degetele de clapele acordeonului. Este o mare placere de a mea sa studiez oamenii, gesturile lor 🙂 …si cum il admiram eu pe tigan care beat fiind nici el nu se mai auzea, m-a luat un ras cu lacrimi, cand rad de chestii din acestea ma tavalesc vreo 10 minute…cand vezi ce face prostia din oameni. Nu am gasit o sfoara sa-i fi legat acordeonul de spate…Sunt si tigani normali, cunosc cativa 🙂 mai rar dar cand am drum ma opresc pe la ei. Ati auzit de Glod? O localitate din Dambovita la vreo 20 km de Sinaia. Un fel de ghetou, o imagine de ev mediu amestecata cu modernism, dar pe mine ma face curios…sa privesc, au o viata nasoala…

Sa spun ceva de incheiere si despre baietelul meu, cel de-al doilea, ca au fost cativa care se vaitau ei in locul meu. Se gandeau ei ca bebe face galagie, etc, imaginau probleme, nici vorba, lucrurile intotdeauna comporta solutii simple, noi le complicam cand nu avem cu ce umple timpul… Ca o paranteza, pe mine daca ma cheama Adrian si Gabriel logic ca pe unul din baieti il cheama si Adrian si pe celalalt si Gabriel :)) Asta ca sa enervez rudele…la una dintre ele, indreptatita sa ne viziteze tot i aman momentul. Ca nu vreau eu, ca vine cu tot felul de sfaturi neavenite, nu de alta dar a mai avut cativa ani interdictie de vizitare 😉 , pentru ca la mine acasa eu dau ora exacta, nu altcineva. Stati un pic sa ma sparg in englezisme ca „eu sunt legea pe aici”…nu mi-a reusit nici asta, nu imi vine sa scriu, dar o scriu altfel „law i here the am”. Sa chinui si eu engleza asta putin pe blogul meu romanesc :))

Multora li se pare greu sa creasca un copil…este ceva simplu daca stii ce sa faci si intelegi niste sensuri. Credeti ca Dumnezeu da la orice prost copii? :))

Bine, stiu si o prietena, de fapt sa scriu amica, ca daca intra si vede ce scriu sa pot zice ca nu la ea ma refeream :)) care vrea un copil, imaginatia i zburda…si doamne, daca nu se inventau masina de spalat si alte accesorii nu stiu cum se descurca :)) Cu mancarea e jale, pana gateste ceva dureaza cu orele…dar vrea un copil, probabil il crede vreo jucarie, ceva de companie 🙂 O fi inteles ca atunci cand am scris pe blog ca mai fac copii dar in curtea altora vorbeam serios, acum nici eu nu stiu daca este de bine sau de rau, stiti ca asa se spune cand decoleaza porumbeii :))

Tot am auzit azi deseori sunetele ambulantelor, si in Sinaia si in Busteni si cum dupa mine sau altii prieteni nu veneau 😉 m-am gandit eu ca s-a intamplat ceva serios pe undeva, probabil pe la partiile de schi :)) O seara calda va doresc!

Si un videoclip original, altceva decat au obisnuit pana acum „muzicantii” nostri: