Povestea cineva care era copil prin anii 1950-1960 ca pe atunci raul Prahova avea lunci, mici iazuri, peste, stejari seculari pe langa albie. Daca ar fi sa compar imaginea zugravita de domnul respectiv cu peisajul de astazi, ai zice ca nu e adevarat. Si totusi a fost adevarat iar absenta acestui cadru idilic din vietile noastre este consecinta exploatarilor de pietris necontrolate. Aparitia balastierelor nu doar ca a adancit, largit, distrus albia de dinainte, dar dublata de taiatul arborilor si de aparitia captarilor dese din amonte au condus la un peisaj destul de trist… cum se poate observa intre Filipestii de Targ-Nedelea ca mic exemplu.

Totusi, mai sunt portiuni frumoase, semi-salbatice, pe acest rau. Pe acestea nu doar ca poti vedea peisaje ci si diverse specii faunistice.

Periodic realizez mici incursiuni pe diverse tronsoane ale raului.

Ce amestec

Straturi la zi

Sus a ramas un metru de balastru, un fel de scara a timpului.

Catina… de altfel, prin zone limitrofe raului sunt si tufisuri mari de mure. Daca te nimeresti la timp, e o joaca sa culegi.

Nu cresc chiar langa apa dar unde te sui, ai parte de astfel de peisaje. Prin micul defileu din fata am zarit urmele unui urs tanar.

Plus ca poti face un popas pe malul apei. Nu deranjezi pe nimeni, nu esti deranjat :)

Pentru cine nu tine post dar e si pentru cei cu postul.

Doar nu stateau degeaba pe apa cormoranii aceia pozati mereu sau egretele. Ceva peste tot e in Prahova.

A iesit mai mult copt pentru ca a fost lasat in dogoarea focului, nu in fum sau in jar mult.

Apoi se continua cu peisajul, cu cizme, prin apa.

Nici nu ai crede ca Prahova mai pastreaza astfel de locuri…