Reeditarea unui traseu de acum aproape 5 ani, realizat pe 10.04.2018 si povestit in 2 articole: pe 11.04.2018 si 14.04.2018.

Aici cel de pe 11.04.2018: https://buceginatura2000.com/2018/04/11/din-comuna-moroieni-spre-catunul-muscel-pe-un-drum-al-troitelor/

Si cel de pe 14.04.2018: https://buceginatura2000.com/2018/04/14/traseul-turistic-moroieni-catun-muscel-talea-drum-forestier-valea-beliei-ghiosesti-comarnic-gara/

Asa ca, dupa cam 5 ani, am parcurs din nou acest traseu la initiativa prietenului George, cu care am fost si atunci, in 2018. De data aceasta si cu alti prieteni.

Mai exista un microbuz spre Moroieni-Targoviste dar trece tarziu, pe la 10:30… motiv pentru care un alt prieten ne-a dus pe toti si ne-a lasat chiar la intrarea in drumul spre Muscel.

Ne-am mai luat noi cate ceva de la un magazin si am pornit pe traseu la 8:18.

Incercand sa iesim din comuna Moroieni pe drumul spre satul Muscel.

Iesisem din comuna…

Pana in Muscel am trecut pe langa doua gospodarii, stane, deci pe jos sau cu bicicleta trebuie un pic de atentie.

Ce priviri :)))

Dupa o ora si 10 minute eram in micul sat Muscel. Tot la fel ca data trecuta, putini localnici. Numai ca era ceva schimbat… incepuse sa se construiasca niste vile… 

In Muscel:

Iesim din Muscel, urcam prin padure pentru a iesi in drumul de pamant spre Talea.

Dupa 2 ore de la plecare eram sus, dincolo de padure, in poienile spre Talea:

Lupta incredibila pentru viata data de acest fag.

Regasind cu bucurie aceasta cruce veche de piatra. 

Acum se vede cat de mica este.

Curiozitatea ne impinge din ce in ce mai aproape pentru niste poze, pe care le credeam superbe cu un manunchi mare de vasc. Doar ca de la distanta se vedea intr-un fel, mai de aproape alt fel. Noua ni se paruse un copac mai mic, aici era unul mare… dificil si cu soarele ca sa faci poze faine. Am renuntat…

Cam de la ultimul deal vazusem copacul cu vascul in varf.

Niste nuci, langa ei a fost o data o constructie.

Tot prin poieni si nu pe drumul de pamant.

De aici, am facut stanga spre vale, pe un drum abia conturat, de la o exploatare forestiera mai veche.

Liliac salbatic inflorit

Se vede jos drumul forestier care avea sa ne scoata pana pe muntele Plesuva in traseul spre drapel. Am facut vreo 3 ore si 20 de minute din Moroieni si pana in acel drum forestier de mai jos. 

Am intalnit si 2 grupuri cu bicicletele, cel mai probabil veneau din Talea, urmau drumul de pamant spre Muscel pentru un timp, dupa care coborau la acest drum forestier destul de lung (cred ca are cam 8-10 km).

Mai departe dupa ce am facut un popas de 20 minute imediat ce am iesit in drumul forestier.

Pe acest drum, am vazut in cateva puncte niste aspecte interesante:

In doua locuri diferite… sus e un loc , aici altul.

Panta e atat de inclinata incat nu ai cum sa urci cu nimic. Zic eu, nu stiu daca asa si e, ca pentru adrenalina se trag unii pe altii cu un troliu. Adica sta unul in drum si il trage pe cel de jos sau il coboara usor. Nu are cum sa urce de jos in viteza fara o astfel de asigurare…

Am ramas asa :))) La ce foloseste sa faci asa ceva… 

Tot pe langa drum, un fel de bar intr-o incercare de gluma proasta… degeaba e departe de civilizatie, cine vrea, arunca gunoaie unde doreste. Cred ca trec periodic si mai lasa cate o sticla :))

Aici am facut un popas pe scaunele de excursie de vreo ora cel putin.

Aceeasi ca si data trecuta

Aici facem calcule sa prindem trenul de 17:29. Trebuia sa ajungem in stanga, unde se vede drumul acela… de acolo sa coboram in Ghiosesti. Cu toate ca ocolim (prin stanga imaginii) pentru a ajunge la acel drum, si nu o luasem de-a dreptul prin poieni ca tura trecuta, mai mergem si incet… nu stiu cum dar am facut 40 de minute. Nici 16 nu era cand ne apropiam de Ghiosesti.

Am coborat si mai incet prin acel cartier, apoi in oras ne-am oprit la o cafea… si atat a fost! :))

De s-ar construi la fiecare cruce de piatra, cum e aceea mica pe langa care am trecut, sau la acele cruci de piatra vechi cu inscriptii chirilice, astfel de chioscuri protectoare, am trimite si noi generatiilor viitoare niste valori care vorbesc mai bine despre noi, ca popor. Din pacate, nu am intalnit nicio autoritate, institutie, care sa constientizeze o astfel de actiune.

Noroc cu localnicii ca statul in afara de a fura lumea privata si de fapt, cam orice contribuabil, nu face mai nimic.  In comuna Jugureni intalnisem anul trecut cu bicicleta o conservare deosebita… dar de fapt pe tot traseul am vazut tot felul de exemple.

Romania pe bicicleta: Ploiesti – Albesti Paleologu – Manastirea Ceptura – Gura Vadului – Stanca Tohani – Marginea Padurii – Tisau – Manastirea Ciolanu – Sarata Monteoru – Pietroasele – Valea Calugareasca – Ploiesti