Lasam masina si drumul pana la cabana il parcurgem pe jos. Pe acest forestier sunt cateva locuri de parcare pentru cei care vor sa ajunga cu masina cat mai sus. Unii parcheaza chiar la inceputul pantei alcatuita din traverse de la calea ferata. Iar cei care vor sa se dea jos din masina chiar la poarta cabanei o duc chiar mai sus 🙂

Din vorba in vorba, dintr-o poza in alta, saluturi cu alte persoane angajate si acestea in urcus pe jos, iesim din padure:

Desi a fost ceata pe mare parte din traseu, nu am avut parte de ploaie.

Trecem de cabana in jur de 11 fara sa ne oprim. De la masina plecasem la 9:30.

Pornim spre vf. Ciucas pe marcaj banda rosie in ideea de a reveni, ulterior, la cabana, dinspre Saua Tigailor. Traseul acesta este unul simplu de tot. Ma refer la circuitul: cabana-varf-sa si retur la cabana. E pentru incepatori. Evident ca la munte orice traseu cat de simplu ar fi, poate deveni la un moment dat periculos… in lipsa experientei si a unor piese adecvate de echipament.

Si ar mai trebui adaugat faptul ca este un traseu deosebit, panoramic, pe timp bun.

Evident ca nu era animatie ca pe Moldoveanu :))

Cum se poate presupune, pe drum am mai facut cate un mic popas… mai aveam la noi si niste sandwich-uri devenite subiect de amuzament…denumindu-le „pentru votanti”. Stiti ca unii primari dau oamenilor cate un sandwich cu o felie de cascaval transparent, o felie de salam sau doua tot la fel, si gata…. „Nu ti-am dat?” La vot cu tine :)))

Un alt moment amuzant a fost cand prin sms schimbam opinii cu cineva despre Badea Cartan. Eu subliniez diferite aspecte, mai bag cate una de genul ca de la numele lui a pornit chestia cu „scartar” si alte prostii. La un moment dat, dupa ce explic ca a fost prins de o avalansa, vine mesajul cu intrebarea „in timp ce facea ce anume?” 🙂 Cu toate ca interlocutorul era persoana educata, civilizata si hmmm, nu se fac cu anumite persoane glume de genul… ma trezesc foarte amuzat scriind „malahie, parca…” :))) Imi imaginam figura, deziluzia cum ca ar avea pretentii de la mine… numai ca a luat-o ca pe o gluma si a ras… Evident ca eu nu aveam de unde sa stiu ce facea bietul Cartan pe Bucegi atunci cand l-a surprins intamplarea.

Mai jos de varf, ma apropii de panta care se ghicea mai jos si incerc ecoul: „Staati linistiti!” :)) Cum spunea Ceausescu :)) De sus, din ceata, de la varf evident, s-a auzit un cor de rasete… nu am mai continuat cu „la locurile voastre” ca toata lumea era la locul ei, eu nu eram.

Dupa poze ca romanii, pornim spre Saua Tigailor. Pe drum ne mai salutam cu lumea, mai discutam te miri ce si… intalnim un grup de 4 caprioare vesele. Noi cu „ce fac fetele…” La care una ne-o da direct la temelie, cum se zice: „foarte bine, dvs?” :)))

Comentam oarecum amuzati si incepem sa orbecaim prin ceata dupa acea formatiune „Goliat”:

Avem un mare noroc ca tocmai atunci se risipea ceata… si am reusit sa-l vedem/pozam.

Nu mai stiu cui, dar ii spusesem cuiva ca e ciubotica cucului :)))

Pornim spre cabana.

Cabana, tarcul oilor si ce mai au prin spate…

De la cabana, am urmat traseul cu banda galbena care intersecteaza drumul auto. Nu pentru ca era mai scurt sau altceva, dimpotriva este mai dificil ci pentru liniste.