Descoperiri interesante la Predeal… si opinii personale

Pai… nu stiu cum va parea ce voi spune 🙂 Poate trebuie o Introducere…

Stiti ca am anuntat de mai multe luni ca scriu o carte, ca ma apropii de finalul acesteia. Cartea se numeste „100 DE PASI IN TIMP, UN ALT FEL DE GHID DESPRE VALEA PRAHOVEI SI PARCUL NATURAL BUCEGI”, are 2 autori, vreo 500 de pagini, cateva sute de imagini, este aproape sa iasa de la tipar, nu contine ceea ce pare la prima vedere, adica daca va imaginati ca am batut campii cu descrierea Pelesului sau a traseelor de prin Bucegi, va cam inselati 🙂 La Prefata veti gasi randuri scrise de 5 personalitati ale zonei acoperite de ghid, o sa dedic un articol special cand o sa am toate cartile acasa. Eu intai vad cartile si apoi spun data lansarii. Si asa sunt cam incurcat si nu stiu cum sa fac, pentru ca am o dilema. Deja cererile pentru carte sunt mai multe decat se vor tipari. Unul vrea 4 carti, altul 2, un prieten vrea 1, altul vrea si el, tot asa cateva zeci de persoane… si numai la unitatile turistice ar trebui sa ajunga circa 110 exemplare. Si ma gandesc ca daca fac lansarea, vor ramane unii fara carti, vor bate drumul degeaba si se vor supara. Asa ca poate ar fi mai bine sa dau prima editie si sa scot altele pentru lansare… o sa ma gandesc zilele acestea. Multi s-au intersectat cu aceasta carte in diferite etape si stiu ca majoritatea subiectelor sunt inedite… revin eu cu un articol detaliat.

Bun! De fel sunt o persoana care face tot felul, citeste diverse, umbla pe unde nu te astepti, un om dificil, care ce viseaza noaptea, face a doua zi, de-astea 🙂 Sau, o vreme m-a chinuit gandul sa vad eu cati stalpi are funicularul Busteni-Valea Brateiului, construit pe la inceputul secolului XX. Din ce am citit mai apoi, erau destul de multi, nu o sa va spun acum cati, dar la jumatate din acestia le-am gasit fundatiile presarate pe Bucegi. A, si mai multe roti. Tot am zis sa-mi aduc si eu o roata acasa si una sa o las la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Bucegi, sper sa nu vina iarna pana fac asta 🙂

biserica din parcul nou predeal

Pare nebunie, stiu! Cat timp mie imi place si nu deranjez pe nimeni, o tin asa… sarind peste faptul ca am tras de roti de prin vai, ca sa nu dispara la viituri sau avalanse, le-am dus ceva mai sus. Chiar, oamenii acestia de la Centrul de Vizitare or mai fi avand irisul descoperit de Alexandru Beldie la Coltii lui Barbes-Vanturis? Stiti ca acest centru poarta numele renumitului biolog.

Nenea acesta, Beldie, umbla ca o albina din floare in floare si a reusit sa cuprinda toate florile Bucegilor intr-o carte. A descoperit, la un moment dat, un iris mai aparte, dar neavand aparat foto, nu a putut el prea bine dovedi si s-a crezut, multa vreme, ca, de fapt, descoperise un iris care mai exista si in alte parti. Prin 2010 sau 2011 am luat o carte scrisa de el, ca sa vad pe unde a umblat si mi-am propus sa scot orice iris intalnit, daca nu are cumva floare pentru a-l poza, si sa-l iau acasa. Ma gandeam ca va inflori el candva. Pana la urma a inflorit irisul adus acasa si a avut si „urmasi”: unul a ajuns la Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, altul la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Bucegi, si inca unul la o cunostinta. In acest an, a inflorit la acea cunostinta si ne-am convins ca Alexandru Beldie chiar descoperise o specie noua pentru Bucegi, detalii si ce mai spun unii specialisti tot in cartea „100 de pasi” veti gasi.

Pentru scrierea acestei carti s-au depus niste eforturi greu de inteles… zeci de nopti nedormite, drumuri prin arhive, muzee, cumparat carti rare de la anticariate, discutat cu zeci de persoane, a fost mult de munca si nu am reusit totusi sa cuprindem tot ce am fi vrut. Mai avem material pentru inca o carte, lucruri care daca nu le vom reda, se vor uita si nimeni nu va mai sti despre ele. Am avut o ocazie unica de a afla despre ele si faptul ca imi place sa aflu toate detaliile despre un lucru, diferite pasiuni si cartile citite, au ajutat la efectuarea multor corelatii si implicit descoperiri. Nu veti intelege despre ce vorbesc, decat dupa ce veti inchide cartea „100 de pasi”, atunci veti vedea lucrurile de pe aici cu totul altfel. O alta carte, o continuare si, in acelasi timp, o completare, va aparea la anul, pentru ca deocamdata este prea mult si din punct de vedere psihic si fizic.

Vor zice unii: „Ce naiba l-a apucat pe asta? A luat-o razna cu cartile lui!” 🙂 Explicatii sunt mai multe…

Prin niste oameni, am ajuns la anumite concluzii, Dumnezeu mi-a deschis ochii si sufletul spre niste chestii pe care credeam ca le inteleg, dar nu ajunsesem la esenta lor. Mi-am zis si ca in spatele fiecaruia dintre noi trebuie sa ramana ceva si de ce sa nu fac ceva acum, cand simt ca este timpul?

Vorbeam despre parcul din Predeal, cu cineva, de curand. Si faceam o paralela intre acel parc si cel din Sinaia. La Sinaia, administratia locala a mers pe reconstituiri, pe reabilitari de monumente, a transformat orasul in cea mai vizitata statiune din Valea Prahovei. Apoi vin Busteniul, Predealul si Azuga. Stiti ca in parcul din Sinaia este un chiosc in care canta fanfara. Primaria si-a dorit sa reediteze vremurile de altadata, a refacut chioscul si a adus fanfara, dand acel farmec regal de odinioara. In perioada regalitatii, fanfara canta si la Predeal, tot in parc, intr-un chiosc asemanator.

Am intalnit multi predeleni, nimeni nu stia cam pe unde unde era chioscul, nici nu auzisera de el. Mai mult de atat, aratau spre alt parc, cel de langa biserica din centru. In timp ce scriam la cartea „100 de pasi”, ne-am dat seama, noi, autorii, ca parcul din Predeal era la sud de actuala cladire a BRD. Acum vreo 2-3 saptamani am vazut o vedere cu acest parc si in mijlocul lui era un chiosc. Deci, dupa ce citisem despre acel chiosc, vedeam si o marturie ca a existat.

3aFostul chiosc din fostul parc al Predealului

Mai citisem ca in parcul din Predeal au mai existat, nu departe de chiosc, doua monumente: bustul lui V.A.Urechia, care a fost topit de catre germani in Primul Razboi Mondial, si Monumentul Apelor, despre care nu se stie ce s-a intamplat cu el. Si cam atat am retinut eu despre acest parc, ramanand cu informatia, asa, de tipul cunostintelor generale.

2b

Azi, 11.09.2015, eram prin Predeal. Si in 2001, si mai apoi si in alti ani, cat si in 2013, 2014, intr-o astfel de zi,11.09, eram pe la Predeal. Era ceata si ploua marunt-marunt. Mie imi place nespus cand este asa. Sa te plimbi, sa privesti si sa mananci un strudel cu mere din mers sau ceva de genul… mi se pare foarte fain. Mergeam asa, fara un scop anume, nu aveam niciun plan. Ma opresc si ma uit la o vila veche, vad ca in fata ei se construia ceva si traversez soseaua ca sa-i fac o poza de vizavi, in ideea ca dupa ridicarea noii constructii, casa veche nu se va mai vedea. Fac poza si apoi imi dau seama ca sunt pe langa fostul parc al Predealului. Iarba era destul de mare, plina de apa, dar mi-am spus ca nu ar fi rau sa arunc o privire, daca tot sunt pe acolo. Fostul parc este astazi doar un spatiu verde, cu copaci si arbori impunatori, fara delimitari, unde se plimba cainii… nici batranii nu cred ca mai tin minte ca acesta era parcul de altadata. Eu nu am intalnit vreunul. Cand ii intrebi de parc, arata spre centrul statiunii.

Ce sa va spun? Ca multe ne sunt la indemana, dar nu le mai vedem, pentru ca nu stim sa mai punem mana pe o carte. Intai am gasit o mica platforma betonata, probabil acolo a fost bustul, apoi o alta, ce alcatuia in mod sigur platforma Monumentului Apelor, si, in final, ud la picioare, am urcat treptele fostului chiosc 🙂 Despre faptul ca acolo a fost chioscul nu am nicio indoiala si nici despre locul unde a fost Monumentul Apelor. La bust mai trebuie cautate niste informatii…

bustPoate aici a fost odinioara fundatia piedestalului pe care a fost asezat bustul lui V.A.Urechia

monumentAcolo este o platforma patrata din ciment

chiosc 1Urmele vechiului chiosc

chiosc 2Trepte chiosc

chiosc 3Aici a fost chioscul de la Predeal, in care canta fanfara in perioada regala.

Bineinteles ca luni dimineata, d-l Primar din Predeal va avea pe masa adresa mea, insotita de dovezi, de acum si din alte vremuri, precum si indemnul de a urma exemplul Sinaiei, adica sa refaca acel chiosc, cel putin.

Acum nu stiu cum va fi perceput demersul meu… stiti ca i-am facut deranj mare si acestui om. De Ziua Eroilor au fost depuse la un monument in Predeal mai multe coroane de flori. A doua zi, cineva de la Primarie le-a luat si le-a aruncat, a treia zi a inceput langa monument un festival cu mici si bere, a durat a patra zi, a cincea zi, in a sasea zi, dupa ce am vazut ca acele coroane nu mai apar… l-am reclamat pe dl. Primar la Prefectura pentru comportament inadecvat functiei sale, pe Vanatorii de Munte la MAPN, ca nu au facut decat un act de prezenta prin depunerea coroanei si ca nu sunt deranjati ca le-a fost luata coroana a doua zi, pe politisti la MAI, ca au fost luate coroanele si ei nu au facut nimic, am dat o „raita” si pe la Oficiul National pentru Cultul Eroilor… in final, s-a trezit primarul cu toata lumea pe cap. Politia a inceput o ancheta si a aflat cine a luat coroanele, Vanatorii sa sune la Primarie, cei de la Cultul Eroilor s-au aratat deranjati, Prefectul a cerut sanctiuni… parca am publicat adresele acestora pe 21 iulie.

Deci, nu stiu cum va primi Primarul adresa 🙂 Probabil: „Iar ăsta?” 🙂

Flora si fauna „disparuta” a Bucegilor, varful iceberg-ului

Inainte de Revolutie prin Bucegi erau o multime de specii de fauna si de flora. Acum flora si fauna inseamna doar urs, floare de colt, rododendron, brad, ce stie mai toata lumea. Desi, in vremurile acestea suntem ca pregatire, sau cel putin teoretic suntem, superiori anilor ’70-’80, informatiile despre speciile de fauna si flora nu mai sunt reale.

Oamenii cu responsabilitati in Parcul Natural Bucegi habar nu au ce mai vietuieste si ce nu mai vietuieste prin aceasta arie protejata. Bine, sunt chiar idealist la faza asta…cand majoritatea lor stiu sa taie doar lemne, sa ia branza de la o stana, sa consimta proiecte cu impact negativ asupra muntelui. Cine sa mai stie si altceva?! Mai dormim putin, timpul trece, viata este frumoasa, in urma noastra nu lasam nimic…

Probabil peste 100 de ani, ce se intampla prin Bucegi va fi un studiu de caz despre hotie si incompetenta.

1Specie protejata, dar nu in Bucegi, pentru ca aici nimeni nu stie ca exista. Probabil acesta este cel mai frumos fluture din acest munte.

2Pana in prezent cea mai mare cadere de apa din Bucegi este considerata Cascada Mare a Vanturisului. Cred ca s-ar putea ca acest lucru sa nu fie chiar asa. Cascada Mare a Vanturisului are o inaltime de circa 60-70 m…mie mi se pare privind imaginea de mai sus, ca aceasta cadere de apa in praguri, de pe Valea Jepilor, are cam vreo 100 m…cred ca aceasta este cea mai mare cadere de apa din Bucegi, ca si inaltime. O sa vedem in primavara.

Digital Camera„Irisii lui Beldie”. Alexandru Beldie a fost unul dintre cei mai mari cercetatori ai Bucegilor, el a inventariat o mare parte din flora si fauna muntelui…acum vreo 50 de ani. El mentioneaza o specie de iris, in opinia lui existenta doar in acest munte, un endemism asadar. L-a denumit Iris Beldie. Specialistii actuali l-au contrazis si au sugerat ca de fapt irisul gasit de el este Iris aphilla subsp. hungarica, raspandit si in alti munti. Problema este ca de cam 25 de ani nimeni nu a mai gasit irisul acestui om 🙂 Cred ca nici nu a avut cine sa-l caute. Iar zona unde creste se remarca prin salbaticie totala, abrupturi, ursi, diverse animale, copaci cazuti. In aceasta zona sunt cam 200 exemplare de irisi. Beldie scria de un singur loc in Bucegi. Am gasit acea zona, am mai fost pe acolo, am ratat perioada de inflorire.

Dar solutii sunt intotdeauna si ca sa nu stau mereu pe drum sau sa depind de vreme, am scos vreo doi cu radacina, sa vad ce floare fac. Dupa frunze este evident ca sunt irisi. Probabil Aphilla dupa toate comparatiile facute de mine…oricum ar fi este o specie protejata si trebuie ca acea statiune sa apara in acte. I-am pus in ghiveci, cu un anume tip de pamant, am avut noroc ca s-au prins, problema este ca nu au mai si inflorit. Spunea Gradinareasa ca asa se intampla, nu infloresc cand sunt mutati. Poate infloresc anul acesta…

As duce un ghiveci la Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, ei stiu cel mai bine ce ar putea fi, apoi sa-i sun pe cei de la Parc, pe dl. Clementin si sa dam pe acolo cateva ture pana infloresc si cei din natura… 🙂

4Un fluture aflat pe lista rosie, Apolonul negru, am mai scris de el…sunt diverse zone din Bucegi unde poate fi observat, intr-un habitat sunt cam 20 de astfel de fluturi, este un relict, daca puneti mana pe el veti vedea ca aripile sunt rigide par un fel de plastic transparent…mult diferite de ale fluturilor obisnuiti.

5Am intalnit de curand expresia „printre raritatile din Bucegi se numara si salba moale”, de asemenea si prin unele carti sau pe site-uri. Evident informatii preluate unii de la altii, va dati seama ca nu au habar nici macar majoritatea oamenilor mediului ce inseamna si cum arata specia aceasta. Salba moale sau Euonymus europaeus este chiar o raritate prin Bucegi, apare indeosebi in zona Abruptului Prahovean, aici este la Stancile Sf. Ana.

6Se recunoaste destul de repede mai ales dupa fructe, unii le folosesc pentru ceaiuri…nu la munte evident, pentru ca aici nu este o specie prea lesne de vazut. Deci asta este salba moale.

7O planta toxica, o alta raritate a muntelui, pe nume Scopolia carniolica, din ea se extrag o serie de substante (scopolamina, de exemplu). Avand efecte narcotice nu am sa dau si zona in care creste…este in Bucegi.

8O specie de molid, inca neidentificata…este un conifer evident, dar creste cu totul altfel 🙂 Nici cei de la Parcul Natural nu stiu ce fel de specie poate fi…

Ideea este ca in Parcul Natural Bucegi in afara de furt, indolenta, poluare, minciuni cu dezvoltarea durabila, altceva nu prea este. Ati vazut in timp, multe lucruri prezentate aici…de la izvoare minerale la vulturi, de la morminte si ruine la actiuni pentru conservarea muntelui, si multe altele. Am vrut sa atasez o poza cu un alt endemism al Bucegilor: Nopticoasa (Hesperis moniliformis), era un mic manunchi in fata unei pesteri din muntele Tataru, dar berbecii care au marcat traseul pe acolo, desi Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita le-a fixat niste conditii, au ras orice vegetatie de pe langa acea pestera…daca sunt prosti, ce sa le faci?!

Mai fac si altii lucruri bune prin Bucegi, dar sunt actiuni izolate,  si uneori de prost gust. Adica se planteaza niste copacei si cheama pe cativa sa-i filmeze, sa dea bine pe post, ca fac treaba. Ii tine elanul acestea o zi-doua apoi gata, revin la vechile metehne 🙂 Oricum, asa ca o comparatie, cred ca nimeni nu minte mai mult ca unii dintre salvamontistii din Busteni. Astia si daca ies din statia de telecabina de la Babele spun apoi ca au fost „intr-o actiune deosebit de periculoasa, ca si-au riscat vietile”. In rest, i-ati vazut daca ati fost pe Bucegi, toata vara s-au dat cu jeepurile pe pajistile Platoului Bucegi. Dar cand venea bucuresteanul sareau pe el „uite al naibii, lasa Bucurestiul si vine aici sa ne distruga noua muntele” :))

De altfel, probabil va dati seama cum merg treburile prin aceasta arie protejata de interes european. Daca eu, X ce merge pe munte am chemat Jandarmeria sa opreasca distrugerea zonei inalte a Platoului Bucegi, fapt ce s-a si realizat, si alte institutii ale statului nu au reusit, nu este clar ce se intampla?

Si oameni ai legii si infractori, brat la brat, jefuiesc/distrug muntele, fiecare cum poate. 🙂