Proiectul „Rapsodiem – de la Geneza la Centenar”

Treaba este ca… acum am auzit de proiect :)) Oricum, pe ideea ca foarte putine lucruri bune se intampla prin Bucegi, nu prea dau importanta „proiectelor”. Rar de tot ma aplec asupra unora doar pentru a vedea ce mai scriu in studiile incluse, despre turism, biodiversitate. In rest, nu prea cred in intentiile bune ale autoritatilor in aceasta arie protejata.

Lucrurile bune prin acest munte le fac turistii-persoane fizice, cate un mic operator economic, cate o asociatie, un ONG, Salvamontul, Jandarmeria Montana… Iar despre turism.. pe la hotel Pestera mai gasesti calitate, mancare buna pe la pensiunea Gura de Rai, o branza buna pe la ciobanii de la Dichiu (au niste tarabe pe langa cabana) si pe la Cota 1400 in Sinaia, la 2 terase: „La Ceaunul Crapat” si „La Sami”…si cabana Bolboci tine aproape. Cu soferii de jeepuri din Busteni faci o excursie auto pe drumurile asfaltate… cu telegondolele de la Sinaia urci civilizat in varf de munte… singurul loc unde turismul montan ramane la el acasa este la Malaiesti; pentru ca nu e drum de acces.

Si proiectul acesta „Rapsodiem” a fost finantat de Ministerul Culturii prin programul „Centenar”. Ce a insemnat proiectul? Pai… o sa iau cu copy/paste ce au postat participantii pe Youtube:

„În anul 2018, anul sărbatoririi Centenarului Marii Unirii, apare ideea realizării unui film de scurt metraj ce are ca punct de plecare Rapsodia I enesciană. Acesta urma să apropie și mai mult publicul larg de muzica, valorile naționale si frumusețile naturale ale Romaniei. Providențial, ideea este imbrățișată și implementată de către Asociația Municipiilor din România.

Filmul a fost realizat în cadrul proiectului “Rapsodiem – de la Geneză la Centenar”, proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Regizorul basarabean Alla Dontu a ales să distribuie artiștii care au imprimat coloana sonoră, Orchestra Metropolitană București și dirijorul Daniel Jinga devenind astfel, personajele principale alături de actrița Catinca Nistor și copii Rareș Jinga și Roberta Mitache. Filmările au implicat 180 de actanți, au durat două luni și au avut loc în zone pitorești ale României – Platoul Bucegi, Vulcanii Noroioși, Ochiul Bei, Valea Zânelor, Tabăra de sculptură Măgura și Cazanele Dunării.

Dintre muzicienii participanți la filmări amintim pe concert-maestrul Ana Ungureanu, soliștii Eugeniu Olaru ( clarinet ), Marian Maereanu ( oboi ), Grațian Papară ( flaut ), Carol Mai Antal ( violă ) și Laurențiu Darie ( fagot ), și șefii de partidă și/sau figurile pitorești Florin Pane ( trombon ), Vlad Bojoga ( trombon ), Dan Tomulescu ( trombon ), Laurențiu Sima ( Tubă ), Oleg Răileanu ( trompetă ), Cristian Nicolae ( trompetă ), Constantin Aolăriți ( percuție ), Imola ( percuție ), Alexandru Rogalski ( timpani ), Bogdan Simionescu ( vioară), Livia Simionescu ( vioară ), Alina Papară ( flaut ), Ana Maria – Radu ( oboi ), Cosmina Stângă ( violă ), Antoniu Theodor Andreescu ( violă ), Radu Sinaci ( violoncel ), Ionela Brădean ( harpă ), Adriana Cîlțea ( harpă ), Horațiu Ludușan ( violoncel ), Cristian Balaș ( vioară ), Emil Stegar ( vioară ), Daniel Dumitrana ( contrabas ) Pavel Zurka ( contrabas ) Mulțumirile noastre se îndreaptă către starețul și viețuitorii mânăstirii Peștera, către Pr. Culiță și personalul Pensiunii “Gura de rai”, către echipele de Salvamont din Dâmbovița și Prahova, și nu în ultimul rând către Radu Fornea, haiducul meu prieten, pentru că ne-au sprijinit “cu timp și fără timp” pe tot parcursul acțiunii.

Prin prospețimea și claritatea interpretării muzicale dublată de apelarea la forța vizualului bazat pe frumusețile naturale ale României, filmul capătă valențele unui demers autentic de promovare a culturii și identității naționale și se constituie într-unul dintre cele mai valoroase proiecte culturale derulate în cadrul programului „Centenar”.

Rezultatul: