Sa zic si ce biserica pentru ca omul acesta, spatarul, fratele domnitorului Serban Cantacuzino (1678-1688), a ridicat mai multe biserici. E vorba de biserica Coltea din Bucuresti.

Aceia care stiu cate ceva despre pictorul familiei Cantacuzino, adica de Parvu Mutu, probabil cunosc ca si la Biserica Coltea mai sunt urme ale picturii lui Parvu Mutu. Mai stiti ca Parvu Mutu apare din anul 2017 si in calendarul crestin ortodox, ca sfant, fiind sarbatorit sub numele de Sf. Pafnutie. Din 1718, dupa o viata de pictat biserici, Parvu Mutu s-a calugarit la Manastirea Margineni (actual penitenciar) luandu-si numele de Pafnutie. A murit la schitul Robaia din Arges (azi manastire) in anul 1735.

La biserica Coltea pictura acestuia se mai pastreaza in pridvor. In biserica aceasta apartine unui alt mare pictor: Gh. Tattarescu.

Trecand acum cateva zile pe langa aceasta biserica, am zis sa intru putin si pentru ca era in drumul meu si pentru a mai privi anumite detalii de pictura si nu numai. Am stat vreo 25 de minute 🙂 Printre altele, in pridvor, la ancadramentul usii observ o mica reproducere, ii fac o poza pentru a compara cu alte aspecte din alte biserici. Am o intreaga baza de date cu picturi, detalii, stiluri, pisanii, morminte, cruci… Si o sa spun si de ce, cu toate ca parca am mai zis 🙂

Pai, te apuci de un lucru, sa zicem de pictura lui Parvu Mutu. Si mergand pe acest fir, nu intalnesti doar pictura lui ci si alte aspecte care te intereseaza. Si nu ai cum sa le omiti. Motiv pentru care am zis sa deschid mai multe lucrari, sa le fac in acelasi timp, adica sa nu stau doar cu pictura lui Parvu, ci sa merg si cu altele in paralel. Ca daca te axezi pe un singur lucru, fie le uiti pe celelalte intalnite, fie nu le mai intelegi contextul ulterior. Ideea mea este ca atunci cand prinzi informatia, o notezi, o pozezi, o asezi, o pastrezi.

Iata detaliul de la biserica Coltea:

Pozez si plec repede pentru ca intarziam unde aveam intalnire de serviciu.

Merg, traversez, cu ochii in toate partile, Bucurestiul e zgomotos rau de tot dar se intampla si atatea chestii faine in el…

Cand, in dreapta mea vad un anticariat. Demult nu mai intrasem intr-unul, sa mai ma uit la cartile mai vechi. Ma uit la ceas si parca daca mai pierdeam un 5-10 minute si pe la anticariat, parca tot ajungeam la timp 🙂 Ma gandeam ce poti sa vezi in 5 minute, poate ma fura peisajul si uit sa mai plec. Pana la urma, hai sa intru. Mii de carti… ma duc pe la cele de Istorie, macar erau cateva sute. Iau cateva carti, ma uit prin ele, la 800 lei si 600 lei le cam lasi pe altadata :))) Si o carticica mica imi atrage rapid atentia. Se numea „Vulturul cantacuzin”. O scot, vad pe coperta o imagine cu vechea manastire Sinaia, citesc Cuprinsul, dau 2-3 pagini din cele vreo 150 cate avea, vad ca pare interesanta. Ma uit pe spate, avea pretul de 6 lei in anul 1975. Cei de la anticariat lipisera si ei o eticheta mai sus putin de vechiul pret si scrisesera 5,99 lei 🙂 Tot 6 lei! Am luat-o la acelasi pret ca in anul aparitiei 🙂 ca sa o citesc pe tren.

Manastirea Sinaia e jos in stanga

Cartea s-a dovedit foarte interesanta, se referea si la biserica de la Cotroceni, autorul surprinsese locasul religios inainte de demolare… multe alte referiri la ctitorii cantacuzine si, mai interesant decat orice, la o pagina gasesc ce pozasem si eu mai devreme cu cateva ore la biserica Coltea:

Acel mic detaliu

Imi zic, ia uite ce fain… si autorului i-a atras atentia chestia asta. Ar fi putut sa se concentreze pe alte detalii. Mi se parea interesant ca la scurt timp, gasisem printre sute de carti, o carte cu exact detaliul ce-l pozasem la biserica. Pai, daca tot m-am intersectat cu problema, incep sa caut putin… era clar ca este reprezentarea unui evanghelist. Si evanghelistul care apare alaturi de un inger este… Matei. Si m-am dus cu Matei, cum se zice… dar asta e alta poveste!

….

Sa trec la GDPR, Regulamentul european cu protectia datelor cu caracter personal 679/2016. Din aprilie tot incerc sa scriu un articol detaliat pe tema aceasta, pentru ca am fost la un curs profi in domeniu si am avut si colegi din toata tara bine ancorati in realitati cat si personal de specialitate. Nu am reusit sa scriu pentru ca nu am avut timp si pentru ca am multe alte subiecte, unele mai faine ca altele…

O sa scriu cateva detalii in legatura cu blogul si nu doar…

Regulamentul acesta se aplica si atat. Noi, ca tara, nu-i mai putem face nimic. Nici sa adaugam, nici sa interpretam, se aplica si atat. La directivele europene le-am mai sucit noi pe ici, pe colo, insa la regulamente nu se umbla. Timp de studiere si de pregatire a implementarii am avut vreo 2 ani, dar stiti ca noi tot traim cu impresia eronata ca vedem noi atunci, ca daca suntem mai multi, nu avem cum sa o patim toti… ca ne descurcam la momentul respectiv. Si, surpriza, a venit momentul! Majoritatea e haotica, speriata, derutata, informatiile sunt contradictorii. Adevarul e ca noi, ca de obicei, ne-am apucat de implementare pe ultima suta de metri si doar de teama amenzilor uriase… de 10-20 milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri.

Sunt multe de spus pe subiectul acesta, sper totusi sa revin cu un articol mai mare. In principal, as vrea sa retineti ca asta nu inseamna ca atunci cand mergi sa te cazezi, refuzi sa arati cartea de identitatea 🙂 Regulamentul e binevenit pentru ca acele celebre schimburi de baze de date devin ori istorie, ori infractiuni. Daca tu primesti oferte pe mai departe de la cineva, si acel cineva nu are acordul tau, il poti atentiona ca asa e politicos sau, daca tot insista, il poti reclama la autoritatea din domeniu. Nu are voie nimeni sa-ti proceseze datele personale fara consimtamantul tau. Evident ca daca tu ai adresa de e-mail, ca mijloc de contact public nu ai de ce sa te superi ca eu te contactez si iti trimit oferte, pentru ca e publica. Ma bagi la Spam sau dai Unsuscribe, imi zici ca nu vrei… 🙂

Chiar daca tu ai postat pe Facebook, poze cu tine sau comentarii despre nu stiu ce situatii, daca i se da cu share si tie ti se aduce un prejudiciu, te poti adresa Facebook, autoritatii… si aici e mult de povestit. Chestia cu postatul nr. de masina care arunca gunoi, ca este ala necivilizat si il faci tu de rusine ca e porc si nu mai stiu cum 🙂 nu mai e in regula sa o postezi, poate doar pe grupul de prieteni si sa nu vada respectivul porc. Vreau sa spun ca nu doar institutiile, firmele au tot felul de obligatii ci toti avem… e vorba de a nu face altuia ceea ce nu vrei sa ti se faca tie! Asa cum se intelege, povestea e cam lunga si de aceea nu am avut timp sa o alcatuiesc. Cine nu stie cum sa procedeze… mergeti pe mana bunului simt si nu aveti cum sa gresiti.

In ceea ce priveste acest blog:

Oricine a postat un comentariu pe acest blog care poate duce la identificarea sa ca persoana iar acest lucru ii aduce un prejudiciu, imi poate spune si-l sterg sau il modificam. Nu am mult de lucru, chiar daca sunt vreo 20.000 de comentarii, pentru ca stiti una din regulile de baza „a comenta pe aici este un privilegiu si nu un drept”. Prin asta am dorit sa se inteleaga ca exista o limita in exprimare, ca poti scrie orice absurditate sau injurie, nu inseamna ca se si publica. Ca fost jurnalist stiu perfect cum sta treaba cu libertatea de exprimare. Ca tu il injuri pe nu stiu cine si tu vrei ca eu sa-ti postez tampenia, nu are de-a face cu  libertatea de exprimare.

Probabil sunt mii de adrese de e-mail, nu le-am stocat niciodata, ca nu ma intereseaza, ca nu au la ce sa-mi foloseasca. As vrea sa atrag atentia ca exista posibilitatea ca atunci cand exista suspiciuni intemeiate ca eviti aplicarea Regulamentului si ai ca scop colectarea de date personale pentru a le folosi fara consimtamintele oamenilor respectivi, o poti pati destul de nasol. Absolut orice calculator de pe care operezi un blog, site, program de gestiune etc, poate fi verificat de reprezentantii legii. Eu, de exemplu, ca sa alcatuiesc acum o baza de date cu toti cei care au comentat pe blog, ca sa fie legal, ar trebui sa am acordul tuturor, sa-l intreb pe fiecare in parte. Si nu doar atat, ci sa-i si explic in ce scop ii pastrez e-mailul si cat timp.

Ar trebui sa mai stiti, fara a cadea in extreme si in scenarii, ca oriunde aveti date cu caracter personal, puteti interveni oricand pentru stergerea lor. Acest lucru nu inseamna ca veti fi uitat total ci ca nu veti mai fi deranjat de cel/cei in cauza. Dvs. nu aveti cum sa dispareti din peisajul unui magazin online de exemplu, pentru ca astia au obligatia sa pastreze unele acte niste ani. Treaba e ca nu va vor putea trimite oferte si nici nu vor putea transmite altora informatiile de contact ale dvs. Deci, in timp, toate legile nationale vor trebui armonizate cu acest Regulament… de la legea arhivelor, Codul Fiscal, vechea lege cu datele personale… Regulamentul este peste orice lege nationala!

Mai trebuie spus ca securitatea acelor adrese de e-mail este asigurata de platforma WordPress, care e mult mai sigura decat un site propriu sa zicem. Si aici mai trebuie sa adaug un lucru, daca iti sparge cineva site-ul este considerat incident de securitate si notifici Autoritatea. Si apoi… iei fiecare contact, e-mail, si-l anunti ca este posibil ca hackerii sa-i fi sustras adresa de mail. Din motive de siguranta, nu m-am conectat si nu ma conectez la blog niciodata de pe telefon.